Județul Argeș încheie Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu un rezultat dezastruos, atragând doar 206 milioane de euro. Clasat pe un rușinos loc 24 la nivel național, Argeșul pierde definitiv cursa dezvoltării din fonduri europene. În Regiunea Sud-Muntenia, județul se situează pe locul 4 din 6, reușind să depășească doar județele Teleorman și Olt, în timp ce este depășit categoric de restul vecinilor din regiune.

Analiza distribuției fondurilor arată o disproporție uriașă: sume consistente au mers către proiecte administrative și confortul șefilor din instituții, în timp ce domeniile critice pentru populație — precum turismul, sănătatea, energia sau reformele sociale — au primit fonduri nesemnificative sau chiar zero.

Distribuția fondurilor PNRR în județul Argeș

• Educație: 63,26 mil. EUR (316 proiecte)
• Valul Renovării: 49,60 mil. EUR (41 proiecte)
• Fondul local: 41,47 mil. EUR (128 proiecte)
• REPowerEU: 11,19 mil. EUR (6 proiecte)
• Managementul apei: 9,04 mil. EUR (6 proiecte)
• Managementul deșeurilor: 7,80 mil. EUR (12 proiecte)
• Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare: 7,29 mil. EUR (145 proiecte)
• Sănătate: 6,27 mil. EUR (37 proiecte)
• Reforme sociale: 3,20 mil. EUR (7 proiecte)
• Transformare digitală: 2,84 mil. EUR (9 proiecte)
• Păduri și protecția biodiversității: 2,06 mil. EUR (9 proiecte)
• Energie: 1,85 mil. EUR (3 proiecte)
• Turism și cultură: 0,15 mil. EUR (5 proiecte)
• Transport sustenabil: 0,00 EUR (0 proiecte)
• Reformă fiscală și reforma sistemului de pensii: 0,00 EUR (0 proiecte)
• Bună guvernanță: 0,00 EUR (0 proiecte)

Suma de doar 150.000 de euro alocată turismului și culturii reprezintă o bătaie de joc la adresa potențialului județului, la fel cum cele doar 6,27 milioane de euro pentru Sănătate arată dezinteresul total pentru modernizarea spitalelor din Argeș. Fără niciun proiect finanțat pe transport sustenabil sau bună guvernanță, Argeșul rămâne la coada Europei din cauza incapacității administrative a autorităților locale și județene.

„Imnul Merdenelei” deschide o satiră socială savuroasă care tratează merdeneaua ca pe o etichetă nutrițională, trecând prin brânza de oaie și uleiul din butoi. Textul aduce în discuție Mounjaro ca simbol al noii clase de mijloc și se încheie cu un proverb despre o scroafă. Punctul culminant al creației, devenit deja viral în meme-uri, este replica memorabilă: „Decât să mănânc croissant, mai bine beau diluant”.

Citește și: EXCLUSIV Scandalul „Merdeneaua” a deschis cutia neagră a lui Edmond Niculușcă. De la mișcarea #rezist la legăturile cu USR care l-au îmbogățit și l-au transformat într-un lider al grupării haștag din Capitală. Acuzații de abuz, presiuni și interese asupra clădirilor de patrimoniu din București

„Imnul Merdenelei” a cucerit Internetul

Scânteia s-a aprins pe 21 august, când Edmond Niculușcă (La Mița Biciclista) i-a ironizat pe fanii merdenelelor de la Piața Amzei, sugerând că orizontul lor culinar se rezumă la margarină și brânză de slabă calitate. Răspunsul publicului a fost o adevărată mobilizare de forțe: cozi kilometrice la patiserie, proteste cu pancarte și un hashtag care a cucerit internetul: #JeSuisMerdenea.

Senatorul Clement Sava a publicat „Imnul merdenelei” — primul, cel scris. Alina Gorghiu a stat la rând și a raportat că merită, dar cu o oră la sală după. Primarul Ciprian Ciucu: În Capitală e loc și de merdenea și de croissant. Loredana Groza, îmbrăcată sumar a împărțit merdenele publicului de la SAGA Festival.

Comisia confirmă că WWF CEE a reclamat proiectul, dar nu confirmă că plângerea a blocat investiția. În plus, contrar afirmației lui Grindeanu, Bruxelles-ul spune că a primit o singură sesizare, nu două. Între timp, proiectul de 1,02 miliarde de lei, care ar trebui să redistribuie apa și să ridice nivelul Dunării la bifurcația Bala cu până la 1,20

Criza apei care a dus la oprirea reactoarelor de la Cernavodă readuce în prim-plan un proiect strategic aprobat încă din 2024, dar rămas neexecutat. Comisia Europeană confirmă că WWF Europa Centrală și de Est a reclamat la Bruxelles lucrările hidrotehnice de pe brațul Bala și că procedura este deschisă și astăzi. Răspunsul Comisiei nu confirmă însă acuzația lui Sorin Grindeanu potrivit căreia două ONG-uri ar fi blocat investiția. Bruxelles-ul spune că a primit o singură plângere, iar documentele oficiale arată că valoarea proiectului este de un miliard de lei, nu de euro, cum a afirmat liderul PSD.

Proiectul BALA II urmărește redistribuirea debitului dintre brațul Bala și Dunărea Veche, pe unde apa continuă spre Cernavodă. Lucrările ar trebui să ridice nivelul Dunării în zona bifurcației cu până la 1,20 metri, să îmbunătățească navigația și, în același timp, să păstreze o rută pentru migrația sturionilor.

Investiția a primit acord de mediu și a fost declarată de utilitate publică și interes național în septembrie 2024. La doi ani distanță, lucrările majore nu au fost executate, iar autoritățile încearcă acum să gestioneze debitele istorice de mici prin dragaje de urgență, barje, pompe și diguri provizorii, potrivit News.

Comisia Europeană confirmă plângerea depusă de WWF

WWF Europa Centrală și de Est a depus plângerea în iunie 2024, înainte ca Guvernul să aprobe indicatorii tehnico-economici ai investiției.

Sesizarea a ridicat întrebări referitoare la respectarea legislației europene de mediu, justificarea proiectului și analiza soluțiilor tehnice alese.

„În iunie 2024, WWF CEE a depus la Comisie o plângere privind proiectul planificat pe brațul Bala de pe Dunăre”, a transmis un reprezentant al Comisiei Europene, la solicitarea News.ro.

Comisia arată că nu se opune unei intervenții hidrotehnice, dar cere ca soluția aleasă să respecte legislația europeană și națională, să se bazeze pe o analiză solidă și să fie rezultatul unor consultări reale cu toate părțile interesate.

După evaluarea sesizării, Bruxelles-ul a facilitat un dialog între Autoritatea de Management pentru Programul Transport și organizația reclamantă.

Disputa nu a fost însă închisă nici după doi ani.

„Procedura de plângere rămâne deschisă până când se realizează progresul suficient în abordarea preocupărilor exprimate”, a precizat Comisia Europeană.

Corespondența purtată între părți nu a fost făcută publică, Bruxelles-ul invocând caracterul încă activ al procedurii.

Bruxelles-ul nu confirmă că WWF a blocat proiectul

Existența plângerii este confirmată oficial, însă răspunsul Comisiei nu arată că sesizarea a suspendat, anulat sau blocat juridic proiectul.

Comisia vorbește despre monitorizarea unui dialog și despre necesitatea soluționării problemelor de mediu. Nu indică existența unei decizii europene prin care România să fi fost obligată să oprească investiția.

Această diferență este esențială în disputa politică declanșată după oprirea centralei de la Cernavodă.

Pe 13 august, Sorin Grindeanu a acuzat Greenpeace și WWF că au atacat proiectul în instanță și au depus simultan plângeri la Comisia Europeană.

„Nu Ministerul Transporturilor a blocat această lucrare, ci fix ONG-urile de mediu”, a susținut liderul PSD, replicându-i ministrei Mediului, Diana Buzoianu.

Răspunsul primit de la Bruxelles contrazice o parte importantă a afirmației: Comisia spune că a primit o singură plângere, formulată de WWF CEE. Nu confirmă existența unei sesizări depuse de Greenpeace.

Cele două organizații au negat anterior că ar fi atacat proiectul în instanță. Greenpeace a susținut că nu a depus nici plângere la Comisie. În cazul WWF există însă o diferență între răspunsul filialei din România și acțiunea organizației regionale WWF CEE, aceasta din urmă fiind confirmată acum de Bruxelles.

Grindeanu a vorbit despre un miliard de euro. Proiectul costă un miliard de lei

O altă informație prezentată eronat în disputa politică privește valoarea investiției.

Sorin Grindeanu a afirmat că proiectul avea alocat „un miliard de euro din fonduri europene”. Datele oficiale arată însă că valoarea totală aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.079/2024 este de 1.020.762.000 de lei, inclusiv TVA. Dintre aceștia, aproximativ 841 de milioane de lei sunt destinați lucrărilor de construcții și montaj.

Prin urmare, este vorba despre un miliard de lei, echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro, nu despre un miliard de euro.

Mai există o nuanță importantă: hotărârea adoptată în septembrie 2024 a aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției. Finanțarea urma să provină din Programul Transport 2021–2027 și de la bugetul de stat, în limitele sumelor aprobate anual.

Aprobarea indicatorilor și includerea proiectului într-un program cu finanțare europeană nu înseamnă automat că întreaga sumă se afla deja disponibilă pentru executarea lucrărilor.

Ce prevede proiectul BALA II

Denumirea oficială a investiției este „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre”.

Beneficiarul este Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, iar titularul proiectului este Ministerul Transporturilor.

Potrivit prezentării oficiale a proiectului, lucrările ar trebui să refacă vechea zonă de bifurcație, să modifice circulația apei și să redistribuie debitul între brațul Bala și Dunărea Veche.

Brațul Bala preia în prezent cea mai mare parte a apei în zona bifurcației. La debite foarte mici, pe traseul Dunării Vechi continuă o cantitate insuficientă pentru navigație și pentru alte utilizări ale apei în aval.

Soluția tehnică include restaurarea unui vechi braț cu o lungime de aproximativ 3,4 kilometri, ridicarea pragului de fund existent pe brațul Bala și lucrări de dragaj pe Dunărea Veche.

Împreună cu intervențiile realizate între 2011 și 2016, noile lucrări ar trebui să crească nivelul apei pe Dunăre, în zona bifurcației cu brațul Bala, cu până la 1,20 metri.

Proiectul nu urmărește doar devierea apei. Documentația prevede crearea unei rute alternative pentru navigație și menținerea posibilității de migrație a sturionilor în amonte și în aval.

Tocmai impactul asupra habitatelor și migrației sturionilor s-a aflat în centrul preocupărilor ridicate de organizațiile de mediu.

Ar fi împiedicat proiectul oprirea centralei de la Cernavodă?

Legătura dintre BALA II și centrala nucleară există, dar nu trebuie prezentată ca o certitudine tehnică.

Proiectul ar urma să trimită o parte mai mare din debit către Dunărea Veche, iar apa de pe acest traseu ajunge în aval, în zona Cernavodă. Din acest motiv, intervenția este relevantă pentru alimentarea prizei de răcire a centralei în perioadele cu debite foarte mici.

Obiectivul oficial al investiției este însă asigurarea navigației și protejarea mediului, nu alimentarea directă a centralei nucleare. Creșterea de până la 1,20 metri este estimată în zona bifurcației Bala, nu la priza de apă a centralei.

Nu există în documentele publice o garanție că finalizarea proiectului ar fi împiedicat oprirea reactoarelor în condițiile hidrologice extreme din august 2026.

Chiar și lucrările de urgență pregătite acum de Guvern sunt aplicate etapizat, deoarece autoritățile admit că dragarea, barjele și digurile de dirijare pot îmbunătăți circulația apei, fără să garanteze un debit suficient pentru funcționarea centralei.

Proiectul ar fi putut însă oferi sistemului o marjă suplimentară și ar fi redus dezechilibrul prin care brațul Bala preia cea mai mare parte a apei.

Diana Buzoianu acuză inacțiunea statului

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a susținut că proiectul avea acord de mediu, indicatori aprobați și surse de finanțare identificate, dar a rămas nepus în aplicare de Ministerul Transporturilor.

„Dacă se făceau acele lucrări, astăzi eram într-un cu totul alt scenariu”, a afirmat aceasta, calificând situația drept un caz de iresponsabilitate administrativă.

Replica lui Sorin Grindeanu a transferat responsabilitatea către organizațiile de mediu. Răspunsul Comisiei Europene arată însă o situație mai complicată decât versiunea prezentată de oricare dintre părți.

WWF CEE a depus într-adevăr o plângere, iar procedura este încă deschisă. Dar Comisia nu afirmă că plângerea a blocat investiția. În același timp, autoritățile române nu au explicat de ce proiectul nu a avansat, ce etape au fost întârziate concret și ce condiții trebuie îndeplinite pentru închiderea dosarului european.

Nici WWF nu a prezentat public conținutul integral al preocupărilor transmise la Bruxelles și nu a răspuns solicitării News.ro privind actualul stadiu al disputei.

Proiectul, readus la viață abia după oprirea Cernavodă

După agravarea crizei de pe Dunăre și oprirea reactoarelor, Guvernul a readus proiectul BALA II în analiza unui comitet interministerial.

Autoritățile trebuie acum să stabilească dacă soluția tehnică poate fi actualizată, cum vor fi respectate cerințele de mediu, ce lucrări pot începe și din ce surse vor fi plătite.

Dosarul Bala nu oferă, deocamdată, un singur vinovat. Arată însă cum un proiect de interes național, cunoscut și aprobat de ani întregi, a rămas prins între inacțiunea administrației, disputa privind impactul asupra mediului și acuzațiile politice. metri, nu a fost executat.

Azi o țară întreagă îl recunoaște pe Edmond Niculușcă drept simbol al parvenitismului, al aroganței și al tupeului mișcării #rezist. O mișcare ideologică și politică din care Niculușcă face parte de 10 ani. Niculușcă l-a atacat pe un cunoscut patiser din București pentru că produce merdenele folosind margarină, dar și pe toți clienții lui care nu știu să mănânce altceva decât produse de proastă calitate, adică margarină și brânză spartă, pentru că sunt lipsiți de rafinament, educație și cultură.

CUTIA NEAGRĂ a descoperit că apartenența la mișcarea #rezist și legăturile cu politicieni din USR l-au îmbogățit financiar pe Edmond Niculușcă și l-au transformat într-un lider al grupării haștag din Capitală. Niculușcă s-a implicat financiar și a organizat o serie de evenimente publice și dezbateri politice în anul electoral 2024, dar și la alegerile prezidențiale din luna mai a anului 2025.

Vezi și Dana Budeanu a scos untul din produsele de la Miţa Biciclista: „Eu tai ca la salam, da, atenție, tarta”/ „Nu este niciun croissant, este pâinică”/ „Dle Niculuşcă, ce faceți voi este o propagandă ieftină. Sunteți la un nivel de patru din zece. Cu indulgență”

CUTIA NEAGRĂ a mai descoperit că Edmond Niculușcă nu este un simplu influencer care face reclamă produselor pe bază de unt sau agent de marketing al restaurantului Mița Biciclista. În spatele lui Niculușcă stau interese imobiliare grele ce vizează acapararea clădirilor de patrimoniu din București. Banii provin din afaceri neclare cu monede virtuale, adica criptomonede. Un pion în afacere este Aurel Iancu, ce deține oficial poziția de chief technical officer, adică directorul tehnic al companiei Dokia Capital, compania deținută de un veritabil rechin al afacerilor, discretul George Brăiloiu.

@lamitabiciclistaÎncepând de joi, pe terasa de La Mița Biciclista, @edmondniculusca, unul dintre fondatorii LMBSC, va fi alături de noi pentru a spune istoria preparatelor din meniu. De la originea lor până la locul pe care îl ocupă astăzi în gastronomia franceză. Iar dacă vreți să continuați experiența, puteți descoperi gratuit și expoziția Numai Pictura. Accesul este inclus în rezervarea pentru terasă. Rezervări pe linkul din bio.♬ Nostalgic Vintage Organ Reverie – CapCut Music

În mod ciudat, Brăiloiu a devenit peste noapte miliardar din afaceri cu criptomonede, după ce a gestionat parcuri de energie fotovoltaică și a intermediat certificate de carbon. Surse din mediul de afaceri susțin ca Aurel Iancu este săgeata prin care magnatul George Brăiloiu cumpără clădiri de patrimoniu din centrul Bucureștiului. Acest Aurel Iancu ar fi achiziționat toate clădirile valoroase de patrimoniu din zona Piața Amzei. Același Aurel Iancu deține clădirea denumită Miță Biciclista și este partener de afaceri cu Edmond Niculușcă în diverse companii.

Acum 10 ani, simbolul #rezist Edmond Niculușcă a pășit în lumea bună a Bucureștiului, după ce a devenit consilierul ministrului Culturii de la acea vreme, Vlad Alexandrescu, viitor senator USR. Dintr-un simplu consilier de ministru din guvernarea Cioloș, după 10 ani, Niculușcă ajunge să se îmbogățească și să fie implicat în afaceri de milioane de euro.

Transformarea sa dintr-un simplu student la master a profesorului Vlad Alexandrescu într-un milionar și lider al grupării #rezist din Capitala este spectaculoasă, dar presărată cu acuzații de corupție și abuzuri. În 2020 a lucrat ca și consilier personal pe probleme de consolidări și patrimoniu.

Citește și Cine este Edmond Niculușcă, omul din spatele proiectului „La Mița Biciclista”: A studiat Teologia și a lucrat la Primărie

Așadar, activistul care ani întregi critica administrația din exterior ajungea chiar în conducerea instituției responsabile de una dintre cele mai sensibile și costisitoare probleme ale Bucureștiului: consolidarea patrimoniului construit. Numai ca Niculușcă s-a dovedit a fi mai mult decât un activist civic: acesta voia cu ardoare sa se îmbogățească!

@lamitabiciclistaDiseară, de la ora 19:00, ne vedem la un dialog despre prietenie, alături de Theodor Paleologu și Edmond Niculușcă, în cadrul expoziției „Întâlniri. Sau cum se naște o lume nouă”.♬ green to blue（slow） – QAQmusic

La doar câteva săptămâni, a ajuns director adjunct la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic – AMCCRS. CUTIA NEAGRĂ a intrat în posesia unui sesizări semnate de Clara-Cătălina Poleucă, la acel moment consilier personal al primarului general Nicușor Dan, detașată la AMCCRS, care vorbește despre abuzurile și corupția lui Edmond Niculușcă.

Poleucă susține că fusese detașată la „administrația clădirilor cu risc seismic” împreună cu Edmond Niculușcă pentru a-i asigura sprijin juridic în derularea contractelor de investiții. Potrivit sesizării, relația s-ar fi deteriorat tocmai în momentul în care consiliera juridică ar fi început să avertizeze asupra legalității unor acte.

Poleucă susține că i-ar fi atras atenția lui Niculușcă că, din poziția contractuală pe care o ocupa, nu ar fi avut dreptul să semneze anumite caiete de sarcini, contracte sau documente prin care instituția era angajată juridic. Poleucă invocă, între altele, contractul de prestări servicii pentru imobilul din strada Baltagului nr. 17, din București. Niculușcă avea interese să direcționeze contractul către anumite firme.

Mai grav, autoarea sesizării susține că ar fi fost presată de către Niculușcă să semneze documente pe care le considera nelegale și că avertismentele sale juridice ar fi fost întâmpinate cu amenințări privind îndepărtarea sa din instituție.

Un alt episod descris privește imobilul din Bulevardul Carol I nr. 63. Potrivit sesizării, Niculușcă ar fi presat pentru majorarea devizului proiectului. Tot Poleucă îl acuză pe Edmond Niculușcă de corupție și abuz pentru că ar fi scos caiete de sarcini privind licitațiile de reparație ale imobilelor din instituție și s-ar fi întâlnit cu agenți economici privați cărora le-ar fi dat aceste caiete de sarcini.

Informațiile din mediul politic susțin că Edmond Niculușcă a fost cercetat inclusiv de către procurorii DNA pentru activitatea de la compania municipală a clădirilor cu risc seismic. Însă, în mod miraculos, în ciuda probelor oferite de Clara Poleucă, nu a fost pus sub acuzare!

Preşedintele american Donald Trump a declarat vineri că pregăteşte un ordin legal care să le ofere fermierilor şi crescătorilor de animale dreptul de a-şi procesa propriile alimente, menit să spargă ceea ce a numit „un monopol urât” în rândul celor mai importanţi procesatori din SUA, relatează Reuters.

Trump nu a numit un anumit produs alimentar sau o anumită industrie în postarea sa de pe reţeaua Truth Social, dar a spus că „autorizează întocmirea rapidă a documentelor legale”. La începutul acestei săptămâni, Trump a declarat că va verifica dacă există prea multe reglementări privind centrele de procesare a cărnii de vită.

Reprezentanţii Casei Albe nu au răspuns imediat la o solicitare de mai multe detalii despre ordin, care vine în contextul în care consumatorii continuă să se confrunte cu creşterea preţurilor la alimente înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie.

Acţiunea lui Trump survine pe un fond în care sectorul de procesare a cărnii din ţară se confruntă cu un minim al ofertei din ultimii 75 de ani, deoarece creşterea costurilor la bovine depăşeşte câştigurile generate de majorarea preţurilor.

Patru companii controlează aproximativ 85% din industria de procesare a cărnii din SUA: Cargill, Tyson Foods, JBS USA şi National Beef Packing Co. Trump a anunţat, de asemenea, săptămâna trecută că mai multă carne tocată de vită ar putea fi importată în Statele Unite fără tarife vamale.

Departamentul de Justiţie a precizat, de asemenea, că investighează dacă firmele de ambalare a cărnii au crescut ilegal preţurile cărnii de vită pentru consumatori.

După ani în care IT-ul a fost una dintre principalele alegeri pentru românii care urmăreau salarii bune, sectorul energetic câștigă teren. Extinderea energiei solare, a bateriilor de stocare și a stațiilor de încărcare creează o nevoie tot mai mare de ingineri și tehnicieni.