Azi o țară întreagă îl recunoaște pe Edmond Niculușcă drept simbol al parvenitismului, al aroganței și al tupeului mișcării #rezist. O mișcare ideologică și politică din care Niculușcă face parte de 10 ani. Niculușcă l-a atacat pe un cunoscut patiser din București pentru că produce merdenele folosind margarină, dar și pe toți clienții lui care nu știu să mănânce altceva decât produse de proastă calitate, adică margarină și brânză spartă, pentru că sunt lipsiți de rafinament, educație și cultură.

CUTIA NEAGRĂ a descoperit că apartenența la mișcarea #rezist și legăturile cu politicieni din USR l-au îmbogățit financiar pe Edmond Niculușcă și l-au transformat într-un lider al grupării haștag din Capitală. Niculușcă s-a implicat financiar și a organizat o serie de evenimente publice și dezbateri politice în anul electoral 2024, dar și la alegerile prezidențiale din luna mai a anului 2025.

Vezi și Dana Budeanu a scos untul din produsele de la Miţa Biciclista: „Eu tai ca la salam, da, atenție, tarta”/ „Nu este niciun croissant, este pâinică”/ „Dle Niculuşcă, ce faceți voi este o propagandă ieftină. Sunteți la un nivel de patru din zece. Cu indulgență”

CUTIA NEAGRĂ a mai descoperit că Edmond Niculușcă nu este un simplu influencer care face reclamă produselor pe bază de unt sau agent de marketing al restaurantului Mița Biciclista. În spatele lui Niculușcă stau interese imobiliare grele ce vizează acapararea clădirilor de patrimoniu din București. Banii provin din afaceri neclare cu monede virtuale, adica criptomonede. Un pion în afacere este Aurel Iancu, ce deține oficial poziția de chief technical officer, adică directorul tehnic al companiei Dokia Capital, compania deținută de un veritabil rechin al afacerilor, discretul George Brăiloiu.

@lamitabiciclistaÎncepând de joi, pe terasa de La Mița Biciclista, @edmondniculusca, unul dintre fondatorii LMBSC, va fi alături de noi pentru a spune istoria preparatelor din meniu. De la originea lor până la locul pe care îl ocupă astăzi în gastronomia franceză. Iar dacă vreți să continuați experiența, puteți descoperi gratuit și expoziția Numai Pictura. Accesul este inclus în rezervarea pentru terasă. Rezervări pe linkul din bio.♬ Nostalgic Vintage Organ Reverie – CapCut Music

În mod ciudat, Brăiloiu a devenit peste noapte miliardar din afaceri cu criptomonede, după ce a gestionat parcuri de energie fotovoltaică și a intermediat certificate de carbon. Surse din mediul de afaceri susțin ca Aurel Iancu este săgeata prin care magnatul George Brăiloiu cumpără clădiri de patrimoniu din centrul Bucureștiului. Acest Aurel Iancu ar fi achiziționat toate clădirile valoroase de patrimoniu din zona Piața Amzei. Același Aurel Iancu deține clădirea denumită Miță Biciclista și este partener de afaceri cu Edmond Niculușcă în diverse companii.

Acum 10 ani, simbolul #rezist Edmond Niculușcă a pășit în lumea bună a Bucureștiului, după ce a devenit consilierul ministrului Culturii de la acea vreme, Vlad Alexandrescu, viitor senator USR. Dintr-un simplu consilier de ministru din guvernarea Cioloș, după 10 ani, Niculușcă ajunge să se îmbogățească și să fie implicat în afaceri de milioane de euro.

Transformarea sa dintr-un simplu student la master a profesorului Vlad Alexandrescu într-un milionar și lider al grupării #rezist din Capitala este spectaculoasă, dar presărată cu acuzații de corupție și abuzuri. În 2020 a lucrat ca și consilier personal pe probleme de consolidări și patrimoniu.

Citește și Cine este Edmond Niculușcă, omul din spatele proiectului „La Mița Biciclista”: A studiat Teologia și a lucrat la Primărie

Așadar, activistul care ani întregi critica administrația din exterior ajungea chiar în conducerea instituției responsabile de una dintre cele mai sensibile și costisitoare probleme ale Bucureștiului: consolidarea patrimoniului construit. Numai ca Niculușcă s-a dovedit a fi mai mult decât un activist civic: acesta voia cu ardoare sa se îmbogățească!

@lamitabiciclistaDiseară, de la ora 19:00, ne vedem la un dialog despre prietenie, alături de Theodor Paleologu și Edmond Niculușcă, în cadrul expoziției „Întâlniri. Sau cum se naște o lume nouă”.♬ green to blue（slow） – QAQmusic

La doar câteva săptămâni, a ajuns director adjunct la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic – AMCCRS. CUTIA NEAGRĂ a intrat în posesia unui sesizări semnate de Clara-Cătălina Poleucă, la acel moment consilier personal al primarului general Nicușor Dan, detașată la AMCCRS, care vorbește despre abuzurile și corupția lui Edmond Niculușcă.

Poleucă susține că fusese detașată la „administrația clădirilor cu risc seismic” împreună cu Edmond Niculușcă pentru a-i asigura sprijin juridic în derularea contractelor de investiții. Potrivit sesizării, relația s-ar fi deteriorat tocmai în momentul în care consiliera juridică ar fi început să avertizeze asupra legalității unor acte.

Poleucă susține că i-ar fi atras atenția lui Niculușcă că, din poziția contractuală pe care o ocupa, nu ar fi avut dreptul să semneze anumite caiete de sarcini, contracte sau documente prin care instituția era angajată juridic. Poleucă invocă, între altele, contractul de prestări servicii pentru imobilul din strada Baltagului nr. 17, din București. Niculușcă avea interese să direcționeze contractul către anumite firme.

Mai grav, autoarea sesizării susține că ar fi fost presată de către Niculușcă să semneze documente pe care le considera nelegale și că avertismentele sale juridice ar fi fost întâmpinate cu amenințări privind îndepărtarea sa din instituție.

Un alt episod descris privește imobilul din Bulevardul Carol I nr. 63. Potrivit sesizării, Niculușcă ar fi presat pentru majorarea devizului proiectului. Tot Poleucă îl acuză pe Edmond Niculușcă de corupție și abuz pentru că ar fi scos caiete de sarcini privind licitațiile de reparație ale imobilelor din instituție și s-ar fi întâlnit cu agenți economici privați cărora le-ar fi dat aceste caiete de sarcini.

Informațiile din mediul politic susțin că Edmond Niculușcă a fost cercetat inclusiv de către procurorii DNA pentru activitatea de la compania municipală a clădirilor cu risc seismic. Însă, în mod miraculos, în ciuda probelor oferite de Clara Poleucă, nu a fost pus sub acuzare!

Preşedintele american Donald Trump a declarat vineri că pregăteşte un ordin legal care să le ofere fermierilor şi crescătorilor de animale dreptul de a-şi procesa propriile alimente, menit să spargă ceea ce a numit „un monopol urât” în rândul celor mai importanţi procesatori din SUA, relatează Reuters.

Trump nu a numit un anumit produs alimentar sau o anumită industrie în postarea sa de pe reţeaua Truth Social, dar a spus că „autorizează întocmirea rapidă a documentelor legale”. La începutul acestei săptămâni, Trump a declarat că va verifica dacă există prea multe reglementări privind centrele de procesare a cărnii de vită.

Reprezentanţii Casei Albe nu au răspuns imediat la o solicitare de mai multe detalii despre ordin, care vine în contextul în care consumatorii continuă să se confrunte cu creşterea preţurilor la alimente înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie.

Acţiunea lui Trump survine pe un fond în care sectorul de procesare a cărnii din ţară se confruntă cu un minim al ofertei din ultimii 75 de ani, deoarece creşterea costurilor la bovine depăşeşte câştigurile generate de majorarea preţurilor.

Patru companii controlează aproximativ 85% din industria de procesare a cărnii din SUA: Cargill, Tyson Foods, JBS USA şi National Beef Packing Co. Trump a anunţat, de asemenea, săptămâna trecută că mai multă carne tocată de vită ar putea fi importată în Statele Unite fără tarife vamale.

Departamentul de Justiţie a precizat, de asemenea, că investighează dacă firmele de ambalare a cărnii au crescut ilegal preţurile cărnii de vită pentru consumatori.

Un incendiu a izbucnit, vineri seară, într-un apartament dintr-un bloc din Oradea. Proprietarul locuinței a fost găsit inconștient și în stop cardio-respirator, cadrele medicale făcându-i manevre de resuscitare.

La data de 28.08.2026, Poliția Municipiului Curtea de Arges a fost sesizată prin SNUAU 112 cu privire la faptul că, în barajul aferent canalului de aducțiune din zona Zigoneni, o persoană plutește pe apă.

La fața locului s-a deplasat echipa operativă care a identificat plutind pe suprafața apei, cadavrul unui bărbat, acesta fiind scos pe mal de către lucrători ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Argeș.

De asemenea, în amontele canalului de aducțiune descris mai sus, a fost identificat și extras un autoturism, din verificările preliminare efectuate rezultând că ar exista legătură de cauzalitate între cele două evenimente.

În urma cercetărilor, s-a stabilit că persoana în cauză este un bărbat, în vârstă de 58 de ani, din Curtea de Argeș.

Pentru asigurarea cadrului legal necesar, în cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, iar cercetările sunt continuate, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș, în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor în care a avut loc evenimentul.

Publicația Reuters relatează, vineri, că România investighează cauza scufundării unei nave comerciale în Marea Neagră, după ce președintele Nicușor Dan a declarat că vasul ar fi fost lovit. Toți cei 12 oameni aflați la bord au fost salvați.

O navă comercială a luat foc și s-a scufundat în largul coastelor României, în Marea Neagră, joi seară, cel mai probabil după ce a fost lovită, au declarat președintele României, Nicușor Dan, și autoritățile, relatează Reuters.

Poliția de Frontieră Română a confirmat vineri incendiul izbucnit la bordul unei nave comerciale care traversa zona economică exclusivă a României, dar nu a precizat cauza acestuia.

Navele comerciale și infrastructura portuară din Marea Neagră au fost vizate în mod repetat de atacuri de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, iar frecvența atacurilor a crescut în 2026, mai spune sursa citată.

Nicușor Dan: „Nava a fost lovită”

„Nava a fost lovită… se pare că s-a scufundat”, le-a declarat Dan jurnaliștilor în timpul unei conferințe de presă la Chișinău, în Republica Moldova, joi, adăugând că, în acest moment, nu există informații cu privire la cine ar fi putut fi implicat într-un posibil atac.

„Va exista o anchetă, se va stabili [ce s-a întâmplat], dar nu este bine să începem să facem speculații”, a spus președintele. El a precizat că incidentul a avut loc în afara apelor teritoriale ale României.

Toți cei 12 oameni aflați la bord au fost salvați

Toate cele 12 persoane aflate la bordul navei comerciale au fost salvate, a anunțat Poliția de Frontieră Română într-un comunicat.

„Dintre acestea, 10 persoane au fost salvate de polițiștii de frontieră, una dintre ele fiind rănită, iar alte două au fost salvate de echipajul navei comerciale”, au precizat reprezentanții Poliției de Frontieră.

Nava comercială s-a scufundat joi seara în Marea Neagră, la circa 20 de mile marine de Sfântu Gheorghe. Operațiunea de salvare a celor 12 persoane s-a desfășurat în condiții dificile, pe valuri de aproximativ 2,5 metri.

O jumătate de tonă de cocaină, evaluată la aproximativ 30 de milioane de euro, a dispărut în timpul unui transport clandestin prin Europa, iar un român de 47 de ani a fost răpit și bătut timp de zece zile pentru a spune unde se află drogurile și șoferul care fugise cu marfa. Poliția spaniolă l-a salvat în timp ce era transportat spre o zonă montană izolată. Cazul are însă un final greu de explicat: bărbatul prins cu un pistol asupra sa și acuzat de răpire a fost ulterior eliberat provizoriu.

Povestea a ieșit la iveală după ce imagini cu românul bătut și amenințat cu arma au început să circule pe telefoanele mai multor șoferi români. Unul dintre ei a alertat Poliția Română, declanșând o operațiune contracronometru desfășurată în cooperare cu autoritățile spaniole.

Potrivit anchetatorilor, victima nu era însă șoferul care transportase efectiv cocaina în momentul dispariției acesteia. Românul făcea parte din lanțul de intermediari și subcontractase cursa unui alt transportator, care a anunțat că marfa i-ar fi fost furată, apoi s-a făcut nevăzut.

Filmarea cu românul bătut a ajuns pe telefoanele șoferilor

Totul a început pe 1 august, când mai mulți șoferi români au primit o înregistrare care putea fi vizionată o singură dată înainte să dispară.

În imagini apărea un bărbat cu urme evidente de lovituri, în timp ce o altă persoană îi ținea pistolul la cap și cerea informații despre drogurile dispărute. Mesajul transmis destinatarilor era că victima va fi ucisă dacă nimeni nu ajută la găsirea cocainei.

Unul dintre șoferii care au primit filmarea a anunțat Poliția Română. Primele verificări au arătat că mesajul fusese trimis de pe un număr spaniol înregistrat pe numele unui cetățean român stabilit în Spania.

Pe 7 august, autoritățile române au cerut oficial ajutorul polițiștilor spanioli, având indicii că răpirea avusese loc în Spania și că persoanele implicate se aflau încă acolo.

Cocaina de 30 de milioane de euro trebuia transportată prin Europa

Potrivit informațiilor obținute de presa spaniolă de la anchetatori, drogurile ar fi aparținut unui clan de traficanți de origine albaneză.

Peste 500 de kilograme de cocaină ajunseseră în Portugalia și trebuiau transportate cu camioanele, prin Spania, către o destinație din Europa care nu a fost făcută publică.

Un intermediar ar fi primit misiunea de a organiza transportul și l-ar fi contactat pe românul care avea să fie răpit. Acesta ar fi apelat, la rândul său, la un al treilea șofer, tot român, care a preluat efectiv încărcătura.

Cocaina nu a mai ajuns însă la destinație.

Transportatorul a susținut că fusese atacat de o altă grupare și că drogurile îi fuseseră furate. În jargonul traficanților, un asemenea furt între grupări rivale este numit „vuelco”. Poliția spaniolă suspectează însă că atacul ar fi fost înscenat. După ce a anunțat dispariția încărcăturii, șoferul a fugit și s-a ascuns.

Valoarea cocainei dispărute a fost estimată de cotidianul catalan ARA la aproximativ 30 de milioane de euro.

Românul, răpit pentru a spune unde se află șoferul și drogurile

Dispariția încărcăturii a provocat suspiciuni și acuzații în interiorul rețelei. Proprietarii cocainei au cerut explicații, iar responsabilitatea a fost transferată de la un intermediar la altul.

La sfârșitul lunii iulie, românul de 47 de ani a fost răpit violent. Timp de zece zile, acesta a fost lovit și amenințat pentru a dezvălui unde se ascundea șoferul care preluase cocaina și ce se întâmplase cu marfa.

Ministerul spaniol de Interne precizează că victima prezenta urme evidente ale agresiunilor repetate. Filmarea trimisă șoferilor români ar fi fost folosită pentru a pune presiune asupra tuturor celor care ar fi putut deține informații.

Operațiunea Umbra a pornit de la un nume și un număr de telefon

Secția pentru Răpiri și Extorcări a Poliției Naționale spaniole, împreună cu polițiștii din Catalonia, a declanșat Operațiunea Umbra.

Anchetatorii aveau inițial doar numele unui presupus răpitor și numărul de telefon folosit pentru trimiterea filmării.

Verificările au condus la o hală industrială din Sabadell, în provincia Barcelona, folosită de organizația implicată în transportarea drogurilor. Polițiștii bănuiau că victima era ținută acolo, dar supravegherea și intervenția efectuată la hală nu au dus imediat la găsirea acesteia.

Anchetatorii au mizat însă pe faptul că presiunea poliției îi va determina pe răpitori să mute victima. Calculul s-a dovedit corect.

Poliția l-a găsit într-o mașină care se îndrepta spre munte

Pe 10 august, la numai 72 de ore după începerea operațiunii spaniole, polițiștii au identificat o mașină în care se aflau românul răpit și unul dintre presupușii captori.

Vehiculul se îndrepta către o zonă montană și izolată. Ministerul spaniol de Interne afirmă că acolo urmau să fie luate noi represalii împotriva victimei. Surse citate de presa spaniolă cred că românul putea fi dus acolo pentru a fi executat, însă victima le-a spus agenților că răpitorul îi promisese că urma să fie eliberată.

Polițiștii au urmărit mașina și au ales pentru intervenție un drum slab circulat din apropierea localității Caldes de Montbui.

Șoferul a refuzat să oprească și a încercat în repetate rânduri să lovească mașinile poliției. După ce vehiculul a fost blocat, suspectul a încercat să scoată dintr-o borsetă un pistol Tokarev, de fabricație sovietică.

A fost dezarmat și imobilizat înainte să poată folosi arma, iar românul a fost eliberat după zece zile de captivitate.

Captorul a fost pus în libertate, cocaina nu a fost găsită

Suspectul a fost prezentat instanței pentru răpire și deținere ilegală de armă. Acesta le-ar fi declarat anchetatorilor că a participat la răpire deoarece se temea că el însuși va deveni ținta represaliilor clanului albanez.

În ciuda acuzațiilor și a circumstanțelor în care a fost prins, bărbatul a fost pus în libertate provizorie după audierea de către judecător.

Cei peste 500 de kilograme de cocaină nu au fost găsite. Nici șoferul român care a preluat încărcătura și nici ceilalți membri ai rețelei implicați în transport și răpire nu au fost localizați până acum.