Uniunea Militarilor și Polițiștilor „Mihai Viteazul” (UMPMV) salută decizia Guvernului de a menține temporar în funcțiune mai multe capacități de producere a energiei electrice pe lignit, susținând că măsura este necesară într-un moment în care securitatea energetică a României a devenit o componentă directă a securității naționale.

Decizia permite prelungirea funcționării unor grupuri energetice care, potrivit calendarului stabilit anterior prin PNRR, urmau să fie închise la 31 august 2026. Astfel, grupurile Craiova 1 și Craiova 2 vor putea funcționa până la sfârșitul trimestrului al doilea din 2027, iar grupul 5 de la Turceni până la sfârșitul primului trimestru din 2028.

Potrivit UMPMV, prelungirea este justificată de condițiile hidrologice dificile, consumul ridicat de energie și riscul ca România să întâmpine dificultăți în procurarea energiei din import în cazul unei crize regionale.

„Nu închizi ceea ce ai înainte să funcționeze ceea ce urmează să pui în loc”, transmite organizația, care consideră că tranziția energetică trebuie realizată etapizat și ținând cont de realitățile economice și de securitate din regiune.

Gorjul, între tranziția energetică și securitatea României

UMPMV susține că Gorjul trebuie să rămână pe harta energetică a României și atrage atenția că regiunea nu înseamnă doar exploatarea lignitului, ci și infrastructură, specialiști și zeci de ani de experiență în producerea energiei.

„Gorjul înseamnă zeci de ani de experiență energetică, infrastructură, specialiști, mineri, energeticieni și comunități întregi construite în jurul unuia dintre cele mai importante centre energetice ale României”, se arată în comunicat.

Organizația consideră că închiderea capacităților energetice trebuie făcută numai după ce există alternative funcționale, suficiente și sigure. În opinia UMPMV, România nu trebuie să înlocuiască producția internă cu o dependență tot mai mare de importuri.

În acest context, organizația atrage atenția și asupra infrastructurii energetice, devenită o țintă strategică în conflictele moderne, și susține că fiecare capacitate sigură de producție aflată pe teritoriul național reprezintă și o resursă de securitate.

Plan pentru securitate energetică și investiții în Gorj

UMPMV propune elaborarea unui Plan Național pentru Securitate Energetică 2030, corelat cu Strategia Națională de Apărare a Țării și cu noul context de securitate regională.

Printre recomandări se numără aplicarea principiului „capacitate nouă înainte de închidere”, accelerarea investițiilor în energie nucleară, gaze naturale, hidroenergie și surse regenerabile, precum și dezvoltarea unor capacități de stocare.

Organizația cere și un program economic special pentru Gorj, menit să atragă investiții energetice și industriale și să evite dezindustrializarea regiunii.

În același timp, UMPMV solicită măsuri pentru protejarea minerilor, energeticienilor și familiilor acestora. Reconversia profesională, susține organizația, trebuie să ducă la locuri de muncă reale și bine plătite, iar specialiștii și infrastructura existente în Gorj ar trebui valorificate în cadrul noilor proiecte energetice.

Pe lista recomandărilor se află și consolidarea protecției infrastructurii energetice critice împotriva atacurilor cibernetice, sabotajului și amenințărilor cu drone, precum și continuarea negocierilor cu instituțiile europene pornind de la poziția României de stat aflat la frontiera estică a UE și NATO. „Angajamentele europene trebuie respectate, dar securitatea energetică a României nu poate fi negociată.”

Organizația consideră că prelungirea funcționării grupurilor de la Turceni și Craiova reprezintă un prim pas, dar susține că este nevoie de o politică energetică pe termen lung, în care tranziția verde, independența energetică și securitatea națională să fie tratate împreună.

„Gorjul a dat României energie timp de generații. România are obligația să-i ofere Gorjului un viitor. Energia este economie. Energia este independență. Energia este securitate națională”, susține Gr. Gabriel Oprea, președintele Uniunii Militarilor si Politistilor activi, in rezerva, in retragere si familiile lor “Mihai Viteazul” (UMPMV).

Controversatul comentator britanic de extremă dreapta Milo Yiannopoulos, cunoscut pentru pozițiile sale dure împotriva imigrației, a fost arestat de agenții Serviciului de Imigrare și Control Vamal al SUA (ICE), fiind acuzat că a intrat ilegal în Statele Unite și că a rămas în țară după expirarea dreptului de ședere.

Yiannopoulos a fost reținut la Aeroportul Internațional Louis Armstrong din New Orleans, potrivit Departamentului pentru Securitate Internă (DHS). Oficialii americani susțin că acesta a intrat ilegal în SUA în mai 2019, prin New York, și ulterior a depășit perioada pentru care avea dreptul să rămână în țară.

Un judecător a emis pe 22 iulie un ordin definitiv de expulzare, după ce Yiannopoulos nu s-a prezentat la audierea programată în cazul său.

„A ales să rămână mai mult timp decât a fost primit, încălcând legile națiunii noastre”, a transmis un purtător de cuvânt al DHS, potrivit TRT World.

Militant pentru deportări, acum în custodia ICE

Arestarea lui Yiannopoulos capătă o notă aparte prin prisma pozițiilor sale publice în privința imigrației. Britanicul a cerut în repetate rânduri politici extrem de restrictive și a susținut deportarea masivă a imigranților.

Anul trecut, acesta scria pe platforma X: „Zero imigrație pentru următorii 20 de ani. Fără «dacă» și fără «dar»”.

Yiannopoulos este cunoscut ca susținător al cauzelor de extremă dreapta și pentru declarațiile sale provocatoare despre imigrație și islam. În ultimii ani, a rămas activ în zona activismului conservator american.

Nu este clar în ce centru de detenție se află în prezent. Instrumentul online al ICE pentru localizarea deținuților nu indică locul unde este ținut, însă îi îndrumă pe membrii familiei și pe reprezentanții legali către biroul agenției din Alexandria, Louisiana, folosit pentru procedurile de deportare și zborurile internaționale.

Reprezentanții lui Yiannopoulos nu au răspuns solicitărilor de comentarii și nu este clar dacă acesta beneficiază în prezent de asistență juridică.

A lucrat pentru Ye și are un trecut controversat

Yiannopoulos a lucrat cel mai recent pentru rapperul Ye, cunoscut anterior drept Kanye West, care urma să susțină un concert la New Orleans.

Britanicul a devenit cunoscut la începutul anilor 2010 prin articole și declarații controversate, în special în perioada în care a lucrat pentru publicația conservatoare Breitbart News.

În 2017, a demisionat din cadrul publicației după reapariția online a unei înregistrări video în care făcea comentarii despre pedofilie. Ulterior, Yiannopoulos și-a cerut scuze pentru respectivele afirmații și a susținut că, la rândul său, a fost victima unei agresiuni sexuale în copilărie.

Tot în 2017, a devenit cunoscut la nivel național prin „Turneul Academiei de Troli”, o serie de apariții în campusuri universitare americane. Evenimentele au generat proteste și confruntări între susținători și contestatari, unii dintre aceștia acuzându-l de discurs instigator la ură, în timp ce susținătorii săi îl prezentau drept un apărător al libertății de exprimare.

În aceeași perioadă, presa americană a relatat despre legăturile sale cu persoane asociate mișcării naționaliste albe.

Dispute în tabăra conservatoare

Arestarea lui Yiannopoulos a fost rapid comentată și de activista conservatoare de extremă dreapta Laura Loomer, cu care acesta a avut numeroase dispute publice.

„Am fost prima persoană care a relatat despre faptul că Milo se afla ilegal în SUA, unde a incitat la violență împotriva președintelui Trump și a lucrat pentru Marjorie Traitor Greene”, a scris Loomer pe X.

Yiannopoulos a rămas activ în zona politică și după scandalurile care i-au marcat ascensiunea. În 2022, potrivit The Washington Post, a lucrat ca stagiar pentru fosta congresmenă Marjorie Taylor Greene.

Ulterior, a preluat conducerea campaniei prezidențiale de scurtă durată a lui Ye, în 2024.

Arestarea sa are loc într-un moment în care administrația Trump intensifică măsurile împotriva imigrației ilegale și crește numărul reținerilor efectuate de autoritățile federale.

O urmărire pornită pe străzile din Lugoj s-a încheiat violent pe terasa unui restaurant. Un bărbat de 27 de ani, care nu avea permis și avea 1,02 mg/l alcool pur în aerul expirat, a refuzat să oprească la semnalul polițiștilor și a fugit cu o mașină care nu-i aparținea. În timpul cursei, a lovit un autoturism care circula regulamentar și l-a proiectat pe terasă. Patru persoane au ajuns la spital.

Incidentul s-a produs sâmbătă, în jurul orei 00.10. Polițiștii din Lugoj au observat autoturismul pe strada Bucegi și au încercat să-l oprească pentru un control.

Bărbatul aflat la volan a ignorat semnalul regulamentar și și-a continuat deplasarea, astfel că echipajul de poliție a pornit în urmărirea sa.

Mașina lovită a ajuns pe terasa restaurantului

Cursa s-a încheiat pe strada Timișorii, unde șoferul urmărit a pierdut controlul direcției de deplasare și a intrat într-un autoturism care venea regulamentar din sens opus.

În urma impactului puternic, mașina lovită, condusă de o tânără în vârstă de 20 de ani, a fost proiectată pe terasa unui restaurant.

Un bărbat de 44 de ani care se afla pe terasă a fost rănit. La spital au mai fost transportați șoferul de 27 de ani, tânăra aflată la volanul mașinii lovite și o adolescentă de 16 ani care călătorea ca pasageră în autoturismul acesteia.

Toate cele patru persoane au primit îngrijiri medicale.

Rezultat uriaș la etilotest

După accident, polițiștii l-au testat pe bărbatul de 27 de ani cu aparatul etilotest. Rezultatul a indicat o valoare de 1,02 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Bărbatul a fost transportat la spital, unde i-au fost recoltate probe biologice. Analizele urmează să stabilească alcoolemia exactă din sânge.

Verificările efectuate în bazele de date au arătat că acesta nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

Mai mult, autoturismul cu care a fugit de polițiști aparținea unei alte persoane. Anchetatorii cercetează și împrejurările în care bărbatul a ajuns în posesia mașinii.

Patru infracțiuni și o noapte în arest

Polițiștii au deschis un dosar penal pentru conducerea unui vehicul fără permis, conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, furt în scop de folosință și vătămare corporală din culpă.

Bărbatul de 27 de ani a fost reținut pentru 24 de ore și introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Timiș.

Cercetările continuă pentru stabilirea întregii succesiuni a evenimentelor și a modului în care acesta a luat autoturismul implicat în accident.

Județul Argeș încheie Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu un rezultat dezastruos, atragând doar 206 milioane de euro. Clasat pe un rușinos loc 24 la nivel național, Argeșul pierde definitiv cursa dezvoltării din fonduri europene. În Regiunea Sud-Muntenia, județul se situează pe locul 4 din 6, reușind să depășească doar județele Teleorman și Olt, în timp ce este depășit categoric de restul vecinilor din regiune.

Analiza distribuției fondurilor arată o disproporție uriașă: sume consistente au mers către proiecte administrative și confortul șefilor din instituții, în timp ce domeniile critice pentru populație — precum turismul, sănătatea, energia sau reformele sociale — au primit fonduri nesemnificative sau chiar zero.

Distribuția fondurilor PNRR în județul Argeș

• Educație: 63,26 mil. EUR (316 proiecte)
• Valul Renovării: 49,60 mil. EUR (41 proiecte)
• Fondul local: 41,47 mil. EUR (128 proiecte)
• REPowerEU: 11,19 mil. EUR (6 proiecte)
• Managementul apei: 9,04 mil. EUR (6 proiecte)
• Managementul deșeurilor: 7,80 mil. EUR (12 proiecte)
• Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare: 7,29 mil. EUR (145 proiecte)
• Sănătate: 6,27 mil. EUR (37 proiecte)
• Reforme sociale: 3,20 mil. EUR (7 proiecte)
• Transformare digitală: 2,84 mil. EUR (9 proiecte)
• Păduri și protecția biodiversității: 2,06 mil. EUR (9 proiecte)
• Energie: 1,85 mil. EUR (3 proiecte)
• Turism și cultură: 0,15 mil. EUR (5 proiecte)
• Transport sustenabil: 0,00 EUR (0 proiecte)
• Reformă fiscală și reforma sistemului de pensii: 0,00 EUR (0 proiecte)
• Bună guvernanță: 0,00 EUR (0 proiecte)

Suma de doar 150.000 de euro alocată turismului și culturii reprezintă o bătaie de joc la adresa potențialului județului, la fel cum cele doar 6,27 milioane de euro pentru Sănătate arată dezinteresul total pentru modernizarea spitalelor din Argeș. Fără niciun proiect finanțat pe transport sustenabil sau bună guvernanță, Argeșul rămâne la coada Europei din cauza incapacității administrative a autorităților locale și județene.

Comisia confirmă că WWF CEE a reclamat proiectul, dar nu confirmă că plângerea a blocat investiția. În plus, contrar afirmației lui Grindeanu, Bruxelles-ul spune că a primit o singură sesizare, nu două. Între timp, proiectul de 1,02 miliarde de lei, care ar trebui să redistribuie apa și să ridice nivelul Dunării la bifurcația Bala cu până la 1,20

Criza apei care a dus la oprirea reactoarelor de la Cernavodă readuce în prim-plan un proiect strategic aprobat încă din 2024, dar rămas neexecutat. Comisia Europeană confirmă că WWF Europa Centrală și de Est a reclamat la Bruxelles lucrările hidrotehnice de pe brațul Bala și că procedura este deschisă și astăzi. Răspunsul Comisiei nu confirmă însă acuzația lui Sorin Grindeanu potrivit căreia două ONG-uri ar fi blocat investiția. Bruxelles-ul spune că a primit o singură plângere, iar documentele oficiale arată că valoarea proiectului este de un miliard de lei, nu de euro, cum a afirmat liderul PSD.

Proiectul BALA II urmărește redistribuirea debitului dintre brațul Bala și Dunărea Veche, pe unde apa continuă spre Cernavodă. Lucrările ar trebui să ridice nivelul Dunării în zona bifurcației cu până la 1,20 metri, să îmbunătățească navigația și, în același timp, să păstreze o rută pentru migrația sturionilor.

Investiția a primit acord de mediu și a fost declarată de utilitate publică și interes național în septembrie 2024. La doi ani distanță, lucrările majore nu au fost executate, iar autoritățile încearcă acum să gestioneze debitele istorice de mici prin dragaje de urgență, barje, pompe și diguri provizorii, potrivit News.

Comisia Europeană confirmă plângerea depusă de WWF

WWF Europa Centrală și de Est a depus plângerea în iunie 2024, înainte ca Guvernul să aprobe indicatorii tehnico-economici ai investiției.

Sesizarea a ridicat întrebări referitoare la respectarea legislației europene de mediu, justificarea proiectului și analiza soluțiilor tehnice alese.

„În iunie 2024, WWF CEE a depus la Comisie o plângere privind proiectul planificat pe brațul Bala de pe Dunăre”, a transmis un reprezentant al Comisiei Europene, la solicitarea News.ro.

Comisia arată că nu se opune unei intervenții hidrotehnice, dar cere ca soluția aleasă să respecte legislația europeană și națională, să se bazeze pe o analiză solidă și să fie rezultatul unor consultări reale cu toate părțile interesate.

După evaluarea sesizării, Bruxelles-ul a facilitat un dialog între Autoritatea de Management pentru Programul Transport și organizația reclamantă.

Disputa nu a fost însă închisă nici după doi ani.

„Procedura de plângere rămâne deschisă până când se realizează progresul suficient în abordarea preocupărilor exprimate”, a precizat Comisia Europeană.

Corespondența purtată între părți nu a fost făcută publică, Bruxelles-ul invocând caracterul încă activ al procedurii.

Bruxelles-ul nu confirmă că WWF a blocat proiectul

Existența plângerii este confirmată oficial, însă răspunsul Comisiei nu arată că sesizarea a suspendat, anulat sau blocat juridic proiectul.

Comisia vorbește despre monitorizarea unui dialog și despre necesitatea soluționării problemelor de mediu. Nu indică existența unei decizii europene prin care România să fi fost obligată să oprească investiția.

Această diferență este esențială în disputa politică declanșată după oprirea centralei de la Cernavodă.

Pe 13 august, Sorin Grindeanu a acuzat Greenpeace și WWF că au atacat proiectul în instanță și au depus simultan plângeri la Comisia Europeană.

„Nu Ministerul Transporturilor a blocat această lucrare, ci fix ONG-urile de mediu”, a susținut liderul PSD, replicându-i ministrei Mediului, Diana Buzoianu.

Răspunsul primit de la Bruxelles contrazice o parte importantă a afirmației: Comisia spune că a primit o singură plângere, formulată de WWF CEE. Nu confirmă existența unei sesizări depuse de Greenpeace.

Cele două organizații au negat anterior că ar fi atacat proiectul în instanță. Greenpeace a susținut că nu a depus nici plângere la Comisie. În cazul WWF există însă o diferență între răspunsul filialei din România și acțiunea organizației regionale WWF CEE, aceasta din urmă fiind confirmată acum de Bruxelles.

Grindeanu a vorbit despre un miliard de euro. Proiectul costă un miliard de lei

O altă informație prezentată eronat în disputa politică privește valoarea investiției.

Sorin Grindeanu a afirmat că proiectul avea alocat „un miliard de euro din fonduri europene”. Datele oficiale arată însă că valoarea totală aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.079/2024 este de 1.020.762.000 de lei, inclusiv TVA. Dintre aceștia, aproximativ 841 de milioane de lei sunt destinați lucrărilor de construcții și montaj.

Prin urmare, este vorba despre un miliard de lei, echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro, nu despre un miliard de euro.

Mai există o nuanță importantă: hotărârea adoptată în septembrie 2024 a aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției. Finanțarea urma să provină din Programul Transport 2021–2027 și de la bugetul de stat, în limitele sumelor aprobate anual.

Aprobarea indicatorilor și includerea proiectului într-un program cu finanțare europeană nu înseamnă automat că întreaga sumă se afla deja disponibilă pentru executarea lucrărilor.

Ce prevede proiectul BALA II

Denumirea oficială a investiției este „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre”.

Beneficiarul este Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, iar titularul proiectului este Ministerul Transporturilor.

Potrivit prezentării oficiale a proiectului, lucrările ar trebui să refacă vechea zonă de bifurcație, să modifice circulația apei și să redistribuie debitul între brațul Bala și Dunărea Veche.

Brațul Bala preia în prezent cea mai mare parte a apei în zona bifurcației. La debite foarte mici, pe traseul Dunării Vechi continuă o cantitate insuficientă pentru navigație și pentru alte utilizări ale apei în aval.

Soluția tehnică include restaurarea unui vechi braț cu o lungime de aproximativ 3,4 kilometri, ridicarea pragului de fund existent pe brațul Bala și lucrări de dragaj pe Dunărea Veche.

Împreună cu intervențiile realizate între 2011 și 2016, noile lucrări ar trebui să crească nivelul apei pe Dunăre, în zona bifurcației cu brațul Bala, cu până la 1,20 metri.

Proiectul nu urmărește doar devierea apei. Documentația prevede crearea unei rute alternative pentru navigație și menținerea posibilității de migrație a sturionilor în amonte și în aval.

Tocmai impactul asupra habitatelor și migrației sturionilor s-a aflat în centrul preocupărilor ridicate de organizațiile de mediu.

Ar fi împiedicat proiectul oprirea centralei de la Cernavodă?

Legătura dintre BALA II și centrala nucleară există, dar nu trebuie prezentată ca o certitudine tehnică.

Proiectul ar urma să trimită o parte mai mare din debit către Dunărea Veche, iar apa de pe acest traseu ajunge în aval, în zona Cernavodă. Din acest motiv, intervenția este relevantă pentru alimentarea prizei de răcire a centralei în perioadele cu debite foarte mici.

Obiectivul oficial al investiției este însă asigurarea navigației și protejarea mediului, nu alimentarea directă a centralei nucleare. Creșterea de până la 1,20 metri este estimată în zona bifurcației Bala, nu la priza de apă a centralei.

Nu există în documentele publice o garanție că finalizarea proiectului ar fi împiedicat oprirea reactoarelor în condițiile hidrologice extreme din august 2026.

Chiar și lucrările de urgență pregătite acum de Guvern sunt aplicate etapizat, deoarece autoritățile admit că dragarea, barjele și digurile de dirijare pot îmbunătăți circulația apei, fără să garanteze un debit suficient pentru funcționarea centralei.

Proiectul ar fi putut însă oferi sistemului o marjă suplimentară și ar fi redus dezechilibrul prin care brațul Bala preia cea mai mare parte a apei.

Diana Buzoianu acuză inacțiunea statului

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a susținut că proiectul avea acord de mediu, indicatori aprobați și surse de finanțare identificate, dar a rămas nepus în aplicare de Ministerul Transporturilor.

„Dacă se făceau acele lucrări, astăzi eram într-un cu totul alt scenariu”, a afirmat aceasta, calificând situația drept un caz de iresponsabilitate administrativă.

Replica lui Sorin Grindeanu a transferat responsabilitatea către organizațiile de mediu. Răspunsul Comisiei Europene arată însă o situație mai complicată decât versiunea prezentată de oricare dintre părți.

WWF CEE a depus într-adevăr o plângere, iar procedura este încă deschisă. Dar Comisia nu afirmă că plângerea a blocat investiția. În același timp, autoritățile române nu au explicat de ce proiectul nu a avansat, ce etape au fost întârziate concret și ce condiții trebuie îndeplinite pentru închiderea dosarului european.

Nici WWF nu a prezentat public conținutul integral al preocupărilor transmise la Bruxelles și nu a răspuns solicitării News.ro privind actualul stadiu al disputei.

Proiectul, readus la viață abia după oprirea Cernavodă

După agravarea crizei de pe Dunăre și oprirea reactoarelor, Guvernul a readus proiectul BALA II în analiza unui comitet interministerial.

Autoritățile trebuie acum să stabilească dacă soluția tehnică poate fi actualizată, cum vor fi respectate cerințele de mediu, ce lucrări pot începe și din ce surse vor fi plătite.

Dosarul Bala nu oferă, deocamdată, un singur vinovat. Arată însă cum un proiect de interes național, cunoscut și aprobat de ani întregi, a rămas prins între inacțiunea administrației, disputa privind impactul asupra mediului și acuzațiile politice. metri, nu a fost executat.

Un semnal vine și de la reprezentanții fondurilor de pensii private! Pensia de la stat nu va mai asigura un venit decent, iar pensia de la pilonul doi va fi retrasă cu restricții. Dacă acum pensia e de aproximativ 47% din venit, pragul va scădea până la 30%.