Primăria Cluj-Napoca a ajuns să plătească aproape 162 de milioane de euro către constructorul turc Gülermak pentru lucrările la metrou, ultimele facturi fiind achitate în luna mai. În 2026, administrația locală a făcut plăți pentru toate cele trei componente ale proiectului – execuție, supervizare și exproprieri. În ciuda sumelor achitate, stadiul lucrărilor la metroul din Cluj-Napoca rămâne incert, potrivit Actual de Cluj.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Iranul încearcă să ajungă la un acord cu Statele Unite, în timp ce analizează dacă să întreprindă noi acțiuni militare împotriva țării. De asemenea, liderul de la Casa Albă a afirmat că Washingtonul negociază cu gruparea Houthi din Yemen, sugerând că aceasta „ar dori să vadă dacă putem ajunge la un acord”, potrivit Anadolu Agency.

Într-un interviu telefonic acordat postului NewsNation, Trump a fost întrebat despre declarațiile sale recente potrivit cărora lua în calcul posibilitatea de a „anihila” Iranul.

„Vreau să intru și să-i anihilez sau nu?”, se întreba Trump cu o zi în urmă

„Am o decizie importantă de luat. Vreau să intru și să-i anihilez sau nu? Este o decizie importantă. Orice se poate întâmpla cu mine”, i-a declarat Trump publicației Axios, ieri, într-un interviu.

„Vom vedea ce se întâmplă”, a răspuns Trump.

Trump susține că Teheranul își dorește să ajungă la un acord

Întrebat ce așteaptă din partea Iranului înainte de a lua o decizie, Trump a spus că Teheranul este interesat să ajungă la un acord.

„În acest moment, ei vor să ajungă la un acord”, a declarat Trump, adăugând că, în opinia sa, Iranul „pierde din toate punctele de vedere”, atât din punct de vedere financiar, cât și militar.

„Dacă acordul nu este unul corect, atunci nici nu m-aș gândi la el. Dar, în acest moment, ei vor să ajungă la un acord pentru că pierd din toate punctele de vedere”, a spus el.

SUA poartă discuții cu rebelii Houthi, afirmă Trump

Trump a mai declarat că Statele Unite poartă discuții cu gruparea Houthi din Yemen, sugerând că aceasta „ar dori să vadă dacă putem ajunge la un acord”.

Trump a făcut aceste declarații în timp ce războiul dintre SUA și Iran a intrat în cea de-a șaptea lună. În ultima perioadă, el și-a exprimat speranța că acest conflict se apropie de sfârșit, avertizând în același timp că se apropie de momentul în care va decide dacă va lansa un nou atac major împotriva Iranului.

Thriller amoros la Timișoara. În ”rolurile” principale – milionarul Adrian Petru Luca și amanta sa, Andreea, fostă Miss.

Cei doi s-au cunoscut în 2018. Tânăra tocmai câștigase un concurs de frumuseţe și a fost remarcată de afacerist, care, deși era căsătorit, a început o relație cu ea.

„Ca într-o relaţie clasică între un bărbat şi o femeie, nimic special”, a spus Luca, potrivit observatornews.

Povestea de iubire, care a avut și accente de thriller, a durat aproape trei ani și a avut epilogul în sala de judecată. În acest timp, cuplul a dus o viaţă de lux, după cum a arătat omul de afaceri în faţa instanţei. Acesta și-a răsfățat amanta cu vacanţe în destinații printre care Mykonos, Monte Carlo și Tokyo, bijuterii de zeci de mii de euro, un apartament si două maşini scumpe, după cum reiese și din poze ale fostei Miss. Cu prilejul vacanței la Monte Carlo, de pildă, amanta s-a fotografiat cu haine semnate de designeri celebri și în avioane de lux, mai relatează sursa citată.

La un moment dat însă, paradisul s-a transformat în coșmar. În 2020, femeia a făcut o plângere penală contra milionarului şi a fost emis şi un ordin de protecţie. Afaceristul ar fi încercat inclusiv să-l calce cu maşina pe unul dintre martorii din dosar.

Fosta Miss şi-a retras apoi plângerea și s-a împăcat cu milionarul. După încă un an, relaţia s-a încheiat definitiv, iar Luca a încercat să-şi recupereze în instanţă ”investiţia” din relație. Estimarea milionarului – peste două milioane de euro!

Citește și Irinel Columbeanu a scăpat de datoria de 5.000 de euro de la azil. Cine i-a achitat restanțele fostului milionar

Milionarul le-a spus judecătorilor că relaţia ar fi fost doar un mijloc prin care amanta l-a stors de bani. Tot el a susținut că fosta Miss l-ar fi otrăvit cu mercur, ceea ce l-a făcut să nu mai aibă discernământ. Instanţa însă l-a contrazis, mai scrie aceeași sursă.

Amanta a susținut la tribunal că nu știa starea civilă a milionarului, mai exact faptul că acesta este căsătorit. Judecătorii au contrazis-o însă și pe aceasta, care se referea la soția afaceristului prin termenul ”ficusul”, conform celor arătate în decizia instanței.

În final, instanța a decis că banii pe care milionarul i-a dat amantei erau, de fapt, bani comuni ai soților. În total, Andreea trebuie să restituie acum peste 500.000 de euro, fiind scutită însă de plata vacanţelor şi a transferurilor de bani în cont.

„Cât timp erau căsătoriţi şi bunirile făceau parte din masa supusă partajării, comună a ambilor soţi, nu ar fi putut să ofere daruri manuale de o valoare semnficativă şi nu ar fi putut să facă donaţii fără acordului celuilalt soţ”, a precizat avocatul Daniel Manolache.

Adrian Petru Luca a făcut avere din imobiliare. A câştigat sume uriaşe din vânzarea unor terenuri pe care s-a construit centura ocolitoare a Aradului şi autostrada Vestului, Timișoara-Arad. Soţia lui este un notar renumit în Timişoara. Cei doi au divorţat între timp.

Andreea duce în continuare o viaţă de lux, pentru că s-a căsătorit cu un alt milionar, din zona Moldovei.

Jurnaliștii au încercat să ia legătura cu toti cei implicaţi în acest thriller amoros, însă niciunul nu a putut fi contactat.

Citește și Codruța Filip mai dă o șansă iubirii. Ce spune vedeta despre o nouă căsnicie: „Văd în jurul meu atâtea exemple frumoase”

Băiatul de 15 ani care a participat la uciderea lui Mario Berinde trimis în judecată a fost condamnat la internare într-un centru de detenție (închisoare pentru minori) pentru o perioadă de 15 ani. Totodată, adolescentul și părinții lui au fostobligați să le achite părinților și rudelor victimei daune morale de peste un milion de euro

Celălalt minor care a participat la crimă, în vârstă de 13 ani, nu răspunde penal, pentru că nu împlinise vârsta de 14 ani în momentul comiterii faptei.

În același dosar, un alt băiat de 15 ani a fost obligat să urmeze un program de asistare zilnică de șase luni pentru profanarea de cadavre și favorizarea făptuitorului. Hotărârea nu este definitivă.

Crima de la Cenei, comisă în ianuarie 2026 de doi băiți de 13 și 15 ani, a șocat o țară întreagă prin modul în care a fost pregătită și executată.

Citește și: Fosta prefectă de Timiș Cornelia Micicoi (USR) a fost reținută pentru 24 de ore de procurorii Parchetului European, într-un dosar cu un prejudiciu de sute de mii de euro

Daune morale de peste un milion de euro în cazul crimei de la Cenei

Tribunalul Timiș l-a obligat pe băiatul de 15 ani care a fost implicat în omor, în solidar cu părinții lui, la plata unor despăgubiri de peste un milion de euro. Părinții lui Mario, băiatul ucis la Cenei, trebuie să primească fiecare câte 300.000 de euro. Sora lui Mario a primit și ea daune morale de 200.000 de euro, iar cei doi nbunici câte 150.000 de euro. În plus, doi unchi, o mătușă și un verișor au primit câte 10.000 euro.

Magistrații au dispus și plata unor daune morale pentru profanarea cadavrului victimei. Aceste daune trebuie să le achite în solidar ambii adolescenți, atât cel trimis în judecată pentru omor, cât și cel judecat pentru profanare de cadavre. Pentru această faptă, cei doi trebuie să achite câte 10.000 de euro părinților lui Mario, 6.000 de euro surorii, câte 5.000 de euro bunicilor și câte 1.000 de euro mătușii, unchilor și verișorului.

Hotărârea Tribunalului Timiș nu este definitivă, putând fi atacată cu apel, care se va judeca la Curtea de Apel Timișoara.

Citește și: DNA deschide dosarul ”Sacoșa”, după ce șeful Inspecției Muncii, reinstalat de Bolojan, a fost fotografiat primind plocoane de la subalterni. În varianta oficială, plasele conțineau cabluri pentru laptopuri ale instituției

Cancelarul german Friedrich Merz riscă o nouă înfrângere umilitoare la urne duminică, în contextul în care alegătorii din două landuri din estul ţării se pregătesc să voteze, la două săptămâni după ce partidul considerat de unii analiști de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a obţinut o victorie răsunătoare în Saxonia-Anhalt, relatează dpa, relatează Agerpres. În paralel, reprezentanți de rang înalt ai CDU discută deja în privat dacă Germania are nevoie de un așa-numit Kanzlertausch — o schimbare a cancelarului — pentru a opri declinul accelerat al sprijinului pentru Guvern, relevă POLITICO. Ies în evidență astfel cinci scenarii posibile pentru următoarea perioadă.

Noi alegeri: context tensionat

Alegerile din Berlin şi Mecklenburg – Pomerania Occidentală sunt ultimele dintr-o serie de cinci scrutine regionale desfăşurate în acest an aglomerat politic şi care au scos la iveală o nemulţumire publică larg răspândită faţă de guvernul de coaliţie condus de Merz şi au alimentat speculaţii serioase privind posibilitatea ca acesta să fie nevoit să demisioneze.

Eşecul usturător suferit la începutul lunii de creştin-democraţii (CDU) conduşi de Merz în Saxonia-Anhalt – unde AfD a urcat spectaculos la aproape 44% din voturi, în timp ce CDU a scăzut drastic la 17% – a intensificat zvonurile în rândul conservatorilor despre o rară „înlocuire a cancelarului” şi a ţinut prima pagină a presei internaţionale în legătură cu ascensiunea extremei-drepte în Germania.

O nouă umilinţă pentru CDU ar putea urma duminică în landul Mecklenburg – Pomerania Occidentală, situat în nord-estul ţării.

Ultimul sondaj

Social-democraţii (SPD), de centru-stânga, au depăşit partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în acest land, conform unui nou sondaj publicat joi, cu doar trei zile înainte de alegerile regionale.

SPD, condus de premierul landului, Manuela Schwesig, a crescut cu trei puncte procentuale faţă de săptămâna precedentă, ajungând la 37%, în timp ce AfD, condus de contracandidatul Leif-Erik Holm, a scăzut cu un punct procentual, până la 36%, conform sondajului realizat la comanda postului de televiziune ZDF.

Multă vreme, SPD se situase în urma AfD în sondaje.

Între timp, conservatorii din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a cancelarului Friedrich Merz au scăzut cu un punct procentual, ajungând la doar 6%, ceea ce plasează partidul periculos de aproape de pragul electoral de 5% necesar pentru a intra în parlamentul landului.

Partidul Stânga (Die Linke), care guvernează alături de SPD, a pierdut de asemenea un punct procentual, ajungând la 9%, în timp ce Verzii au rămas la acelaşi nivel, de 5%.

Alianţa populistă Sahra Wagenknecht (BSW) se situează sub pragul electoral, cu 4% din intenţiile de vot.

În cadrul sondajului, realizat în perioada 14-17 septembrie, au fost chestionaţi 1.395 de alegători. Marja de eroare este de aproximativ trei puncte procentuale pentru un rezultat de 40% şi de circa două puncte pentru un rezultat de 10%.

Sondajul a mai relevat că 79% dintre respondenţi ştiau sigur cu cine vor vota duminică, în timp ce 21% erau încă indecişi.

Scenariu de coșmar

O eventuală ieşire din parlamentul landului Mecklenburg-Pomerania Occidentală – deşi nu este un land în care CDU a obţinut în mod tradiţional rezultate foarte bune – ar reprezenta un scenariu de coşmar pentru CDU şi l-ar supune pe Merz unei presiuni enorme.

Cu toate acestea, Merz a făcut tot posibilul pentru a contracara speculaţiile privind viitorul său, subliniind, după alegerile din Saxonia-Anhalt, că „a renunţa nu este o opţiune pentru mine”.

Miercuri, el a primit sprijin din partea premierilor celor opt landuri conduse de CDU.

Aceştia au pledat, într-o scrisoare publică (disponibilă AICI), pentru stabilitate şi au declarat că vor colabora „împreună cu cancelarul” pentru a contribui la soluţionarea problemelor cetăţenilor.

„Femeia împotriva albastrului”

La fel ca Saxonia-Anhalt, Mecklenburg – Pomerania Occidentală este un land est-german cu densitate scăzută a populaţiei, care s-a confruntat cu dificultăţi în gestionarea efectelor reunificării Germaniei din 1990, situaţie ce a generat nemulţumire şi a favorizat ascensiunea partidului populist AfD.

După ce a condus în sondaje luni la rând, partidul anti-imigraţie speră să profite de avântul obţinut în Saxonia-Anhalt pentru a contracara revenirea puternică a actualului premier, Manuela Schwesig (din partea Partidului Social-Democrat – SPD), reprezentantă a centrului-stânga.

Schwesig s-a poziţionat drept singurul candidat viabil capabil să oprească extrema dreaptă, autointitulându-se „die Frau gegen Blau” („Femeia împotriva albastrului”), o referire la culoarea reprezentativă a partidului AfD.

Distanţându-se de conducerea naţională a SPD – partenerul minor din coaliţia federală nepopulară a lui Merz -, ea a reuşit să reducă diferenţa faţă de AfD la doar două puncte procentuale în cele mai recente sondaje, în mare parte datorită cotei sale ridicate de popularitate personală.

Schwesig, care guvernează landul Mecklenburg – Pomerania Occidentală din 2017, a promis să prevină o a doua victorie a extremei drepte în decurs de două săptămâni, subliniind că „este extrem de important dacă un al doilea land ajunge sau nu sub controlul AfD”.

Sub conducerea sa, serviciile de îngrijire a copiilor de vârstă preşcolară au devenit gratuite în Mecklenburg – Pomerania Occidentală, iar landul a înregistrat o creştere economică mai puternică în ultimii cinci ani comparativ cu media naţională – conform datelor oficiale -, în ciuda absenţei unei industrii majore în această regiune rurală.

Totuşi, actuala coaliţie a lui Schwesig cu partidul Stânga (Die Linke) – succesorul formaţiunii socialiste care a guvernat fosta Germanie de Est – se confruntă cu o misiune dificilă pentru a obţine o majoritate de mandate în parlamentul landului, la Schwerin.

În cazul în care nu reuşeşte acest lucru, Schwesig ar putea depinde de depăşirea pragului electoral de 5% de către Verzi pentru a putea forma o coaliţie tripartită alături de Stânga.

Competiția de la Berlin

Între timp, la Berlin, partidul lui Merz se află într-o competiţie strânsă în trei, disputată cu AfD şi Stânga, după o campanie marcată de două scandaluri care au afectat coaliţia de guvernare CDU-SPD.

Primarul în funcţie din partea CDU, Kai Wegner, a fost nevoit să renunţe la candidatura pentru un nou mandat, fiind urmărit de o controversă de lungă durată legată de un meci de tenis pe care l-a jucat în ianuarie, în timp ce mari zone ale oraşului au rămas fără electricitate la temperaturi de îngheţ.

Succesorul său în calitate de candidat principal al partidului, ministrul de finanţe al landului, Stefan Evers, a reuşit să menţină şansele CDU, în ciuda intrării sale tardive în cursă.

Partidul este creditat în sondaje cu aproximativ 20%, situându-se la mică distanţă în urma Stângii şi imediat în faţa AfD.

La fel ca în Mecklenburg – Pomerania Occidentală, cel mai probabil scenariu în urma scrutinului de duminică pare a fi o coaliţie tripartită între Stânga (Die Linke), SPD şi Verzi.

Surpriză politică majoră

Însă ultima săptămână a campaniei a adus o surpriză politică majoră, odată cu apariţia informaţiilor că Steffen Krach, candidatul principal al SPD, este vizat de o anchetă privind acuzaţii de corupţie.

Deşi locuinţa şi birourile sale au fost percheziţionate, Krach a negat orice neregulă şi a anunţat că rămâne în cursă, subliniind că „nu are nimic de ascuns”.

Indiferent de rezultatul calculelor post-electorale din cele două parlamente regionale, principala concluzie la nivel naţional va fi, probabil, ascensiunea continuă a partidului AfD, în detrimentul formaţiunii de centru-dreapta CDU.

Consecințe pentru Merz: urmează un Kanzlertausch?

O nouă înfrângere usturătoare pentru CDU ar putea ridica noi semne de întrebare cu privire la controversatul „cordon sanitar” împotriva colaborării cu extrema dreaptă şi ar putea genera noi dubii dacă Merz este persoana potrivită pentru a conduce ţara până la următoarele alegeri naţionale din 2029.

Conform unui sondaj YouGov, aproape jumătate dintre germani se aşteaptă ca Merz să fie înlocuit din postul de cancelar până la sfârşitul anului.

Sondajul relevă că 48% dintre cei 1.611 adulţi chestionaţi anticipează că Merz nu va mai fi cancelar până la finele anului, în timp ce 31% se aşteaptă ca acesta să rămână în funcţie, iar 21% nu au oferit niciun răspuns.

Reprezentanți de rang înalt ai CDU discută deja în privat dacă Germania are nevoie de un așa-numit Kanzlertausch — o schimbare a cancelarului — pentru a opri declinul accelerat al sprijinului pentru Guvern, relevă POLITICO.

Popularitatea națională a lui Merz a scăzut la doar 14% săptămâna aceasta, în timp ce un nou sondaj arată că alianța sa CDU/CSU a scăzut la un minim fără precedent de doar 18%.

Același sondaj arată că extrema dreaptă Alternativa pentru Germania conduce cu 29%.

Aliații europeni și internaționali privesc cu uimire cum Germania — odinioară un bastion al stabilității în cei 16 ani de conducere a Angelei Merkel — se confruntă cu a doua schimbare rapidă de conducere (predecesorul lui Merz, Olaf Scholz, și-a văzut coaliția de guvernare prăbușindu-se în noiembrie 2024).

Anularea vizitei lui Merz la Adunarea Generală a ONU săptămâna viitoare a scos în evidență amploarea crizei sale interne. „Prezența lui este necesară la Berlin”, a spus un oficial german de rang înalt, în timp ce cancelarul luptă pentru supraviețuirea sa politică.

Cinci scenarii posibile

1. Merz demisionează din cauza lipsei sprijinului partidului

Cancelarul a convocat duminică la ora 17:00 o ședință cu miză mare a conducerii partidului său, care va coincide cu alegerile la ieșirea de la urnele de vot la alegerile statale de la ora 18:00.

La acea întâlnire, Merz ar vrea să-i întrebe pe aliații săi de partid dacă îl mai susțin pe el și planurile sale de reformă.

Dacă nu, vrea să-i îndemne să propună numele unui potențial succesor.

Prin căutarea confruntării, Merz va încerca să exploateze o slăbiciune a criticilor săi: nu există un consens clar despre cine ar trebui să preia conducerea.

Ministrul-președinte al Renania de Nord-Westfalia, Hendrik Wüst (CDU), este menționat frecvent, dar are alegeri în statul său natal populat în aprilie — așa că momentul nu este potrivit pentru el.

O alternativă ar fi Markus Söder de la Uniunea Creștin-Socială, partidul soră bavarez al CDU, dar nu duce lipsă de critici.

Alți candidați potențiali, mai puțin probabili, sunt ministrul-președinte al Hessei, Boris Rhein (CDU), și ministrul de interne Alexander Dobrindt (CSU).

Totuși, dacă alegerile de duminică vor fi un dezastru total pentru conservatorii lui Merz — partidul ar putea chiar să rateze pragul de 5% pentru a intra în parlament în Mecklenburg-Pomerania de Vest, pentru prima dată într-o alegeri de stat — frustrarea din cadrul CDU/CSU ar putea izbucni și ar putea duce la apeluri largi pentru demisia lui Merz.

Confruntarea nu trebuie neapărat să aibă loc duminică, dar ar putea urma în următoarele zile sau săptămâni.

Dacă Merz ar accepta acest destin, ar putea informa președintele german Frank-Walter Steinmeier despre intenția sa de a demisiona.

Steinmeier i-ar cere cel mai probabil să rămână în funcție într-o funcție interimară până când un nou cancelar va fi ales de parlament.

Totuși, acest lucru nu este ușor: orice succesor al lui Merz ar avea nevoie de voturile partenerului de coaliție CDU/CSU, social-democrații, care probabil ar cere concesii în schimb — declanșând o renegociere consumatoare de timp a tratatului de coaliție.

De asemenea, înseamnă că Merz ar putea rămâne la putere luni de zile și ar putea reprezenta Germania pe scena internațională, de exemplu, în negocierile bugetare ale UE.

Adăugând complicații, majoritatea coaliției în Bundestag (n.r.: Parlamentul german) este subțire: există întotdeauna riscul de dezertori în timpul votului secret, așa cum s-a întâmplat cu Merz însuși în prima rundă a alegerilor anul trecut.

2. Votul de neîncredere îl forțează pe Merz să plece

Presiunea din interiorul partidului nu poate de fapt să-l forțeze pe Merz să demisioneze.

Din motive istorice, Constituția germană oferă cancelarilor aleși o poziție foarte stabilă.

Având în vedere asta, singura posibilitate de a-l înlătura cu forța ar fi printr-un vot de neîncredere.

Totuși, Constituția germană impune ca un astfel de vot să fie „constructiv”, ceea ce înseamnă că un candidat advers trebuie, în același timp, să obțină majoritatea pentru a-l înlocui pe Merz.

Acest lucru face ca un astfel de scenariu să fie foarte puțin probabil.

În afară de imaginea publică negativă pe care CDU/CSU ar arăta-o încercând deschis să-și răstoarne cancelarul în parlament, pare puțin probabil ca vreun candidat să obțină imediat voturile necesare în mijlocul majorității strânse a coaliției și a negocierilor care probabil ar trebui să aibă loc mai întâi cu SPD.

3. Merz solicită un vot de încredere

Merz ar putea, de asemenea, să ceară el însuși un vot de încredere, încercând să arate că are încă suficient sprijin în cadrul coaliției — sau să deschidă ușa către alegeri anticipate.

Este un scenariu care a avut loc în trecut, cel mai recent cu Scholz, în decembrie 2024.

Dacă Merz ar pierde votul, Steinmeier ar putea decide să dizolve Bundestagul în 21 de zile — dar numai dacă Merz îi propune acest lucru.

Totuși, având în vedere poziția puternică a AfD în alegerile actuale, nici CDU, nici SPD nu au interes pentru noi alegeri în această etapă.

De asemenea, ar fi posibil să se aleagă un nou cancelar în aceste 21 de zile, dacă există o majoritate rapidă pentru un succesor.

Per total acest scenariu nu prea pare probabil, notează POLITICO.

4. Sprijin de extremă dreaptă împotriva lui Merz

Teoretic, ar fi posibil ca un succesor al lui Merz să obțină majoritatea necesară în parlament prin sprijinul indirect al AfD (guvernul minoritar) sau chiar să formeze o coaliție cu partidul de extremă dreapta.

CDU/CSU și AfD s-ar bucura de o majoritate confortabilă în parlament, dar asta ar însemna ruperea cu gruparea anti-extremă dreapta al Germaniei.

Totuși, este o idee inacceptabilă pentru mulți din conducerea partidului.

Merz însuși a exclus, de asemenea, să rămână la putere cu sprijin de extremă dreaptă.

5. Merz se agață de putere

Spre deosebire de consecințele alegerilor din Saxonia-Anhalt, când cancelarul părea descurajat și a ținut un discurs neconvingător în Bundestag, acum pare să vrea să lupte pentru conducerea sa.

Poziția lui Merz a fost întărită de o scrisoare miercuri de la opt premieri de stat de centru-dreapta — inclusiv Wüst și Rhein, dar nu și Söder — în care scriau că „Germania are nevoie de fiabilitate și acțiune” în loc de „discuții despre personal”.

Scrisoarea face referire și la alegerile din Franța, Italia, Polonia, Spania și Grecia de anul viitor, menționând că „o Germanie stabilă și puternică” este acum necesară în Europa.

Scrisoarea este departe de a fi un sprijin neclintit pentru Merz; de fapt, nici măcar nu îi menționează numele și ar putea fi și o încercare de a potoli dezbaterile interne înaintea alegerilor importante de duminică.

Totuși, acest lucru ar putea însemna și că nu există suficient apetit în rândul liderilor seniori ai partidului pentru a-l înlătura pe Merz în acest moment.

În schimb, partidul ar putea încerca să se apropie și să-și recâștige popularitatea, îndemnând SPD să urmărească reforme sociale și mai viguroase.

Liderul PNL și premierul interimar, Ilie Bolojan, a anunțat vineri, că a aflat despre desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier înainte cu 30 de minute ca președintele să facă anunțul chiar de la europarlamentar.

„Am aflat ieri înainte cu aproximativ 30 de minute prin informația pe care mi-a comunicat-o domnul Siegfried Mureșan despre intenția președintelui României de a-l nominaliza în această poziție.

Responsabilitatea pe care o avem este la fel de valabilă și acum 3 luni și astăzi în a încerca după posibilitățile pe care le avem în funcție de ponderea noastră electorală să formăm un guvern și PNl va trata cu responsabilitate această situație”, a declarat Ilie Bolojan.