Stai conectat...

ACTUAL

În Germania se pregătește un „Kanzlertausch”: schimbarea cancelarului pare iminentă / Cinci scenarii posibile (analiză)

Publicat

la

Cancelarul german Friedrich Merz riscă o nouă înfrângere umilitoare la urne duminică, în contextul în care alegătorii din două landuri din estul ţării se pregătesc să voteze, la două săptămâni după ce partidul considerat de unii analiști de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a obţinut o victorie răsunătoare în Saxonia-Anhalt, relatează dpa, relatează Agerpres. În paralel, reprezentanți de rang înalt ai CDU discută deja în privat dacă Germania are nevoie de un așa-numit Kanzlertausch — o schimbare a cancelarului — pentru a opri declinul accelerat al sprijinului pentru Guvern, relevă POLITICO. Ies în evidență astfel cinci scenarii posibile pentru următoarea perioadă.

Noi alegeri: context tensionat

Alegerile din Berlin şi Mecklenburg – Pomerania Occidentală sunt ultimele dintr-o serie de cinci scrutine regionale desfăşurate în acest an aglomerat politic şi care au scos la iveală o nemulţumire publică larg răspândită faţă de guvernul de coaliţie condus de Merz şi au alimentat speculaţii serioase privind posibilitatea ca acesta să fie nevoit să demisioneze.

Eşecul usturător suferit la începutul lunii de creştin-democraţii (CDU) conduşi de Merz în Saxonia-Anhalt – unde AfD a urcat spectaculos la aproape 44% din voturi, în timp ce CDU a scăzut drastic la 17% – a intensificat zvonurile în rândul conservatorilor despre o rară „înlocuire a cancelarului” şi a ţinut prima pagină a presei internaţionale în legătură cu ascensiunea extremei-drepte în Germania.

O nouă umilinţă pentru CDU ar putea urma duminică în landul Mecklenburg – Pomerania Occidentală, situat în nord-estul ţării.

Ultimul sondaj

Social-democraţii (SPD), de centru-stânga, au depăşit partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în acest land, conform unui nou sondaj publicat joi, cu doar trei zile înainte de alegerile regionale.

SPD, condus de premierul landului, Manuela Schwesig, a crescut cu trei puncte procentuale faţă de săptămâna precedentă, ajungând la 37%, în timp ce AfD, condus de contracandidatul Leif-Erik Holm, a scăzut cu un punct procentual, până la 36%, conform sondajului realizat la comanda postului de televiziune ZDF.

Multă vreme, SPD se situase în urma AfD în sondaje.

Între timp, conservatorii din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a cancelarului Friedrich Merz au scăzut cu un punct procentual, ajungând la doar 6%, ceea ce plasează partidul periculos de aproape de pragul electoral de 5% necesar pentru a intra în parlamentul landului.

Partidul Stânga (Die Linke), care guvernează alături de SPD, a pierdut de asemenea un punct procentual, ajungând la 9%, în timp ce Verzii au rămas la acelaşi nivel, de 5%.

Alianţa populistă Sahra Wagenknecht (BSW) se situează sub pragul electoral, cu 4% din intenţiile de vot.

În cadrul sondajului, realizat în perioada 14-17 septembrie, au fost chestionaţi 1.395 de alegători. Marja de eroare este de aproximativ trei puncte procentuale pentru un rezultat de 40% şi de circa două puncte pentru un rezultat de 10%.

Sondajul a mai relevat că 79% dintre respondenţi ştiau sigur cu cine vor vota duminică, în timp ce 21% erau încă indecişi.

Scenariu de coșmar

O eventuală ieşire din parlamentul landului Mecklenburg-Pomerania Occidentală – deşi nu este un land în care CDU a obţinut în mod tradiţional rezultate foarte bune – ar reprezenta un scenariu de coşmar pentru CDU şi l-ar supune pe Merz unei presiuni enorme.

Cu toate acestea, Merz a făcut tot posibilul pentru a contracara speculaţiile privind viitorul său, subliniind, după alegerile din Saxonia-Anhalt, că „a renunţa nu este o opţiune pentru mine”.

Miercuri, el a primit sprijin din partea premierilor celor opt landuri conduse de CDU.

Aceştia au pledat, într-o scrisoare publică (disponibilă AICI), pentru stabilitate şi au declarat că vor colabora „împreună cu cancelarul” pentru a contribui la soluţionarea problemelor cetăţenilor.

„Femeia împotriva albastrului”

La fel ca Saxonia-Anhalt, Mecklenburg – Pomerania Occidentală este un land est-german cu densitate scăzută a populaţiei, care s-a confruntat cu dificultăţi în gestionarea efectelor reunificării Germaniei din 1990, situaţie ce a generat nemulţumire şi a favorizat ascensiunea partidului populist AfD.

După ce a condus în sondaje luni la rând, partidul anti-imigraţie speră să profite de avântul obţinut în Saxonia-Anhalt pentru a contracara revenirea puternică a actualului premier, Manuela Schwesig (din partea Partidului Social-Democrat – SPD), reprezentantă a centrului-stânga.

Schwesig s-a poziţionat drept singurul candidat viabil capabil să oprească extrema dreaptă, autointitulându-se „die Frau gegen Blau” („Femeia împotriva albastrului”), o referire la culoarea reprezentativă a partidului AfD.

Distanţându-se de conducerea naţională a SPD – partenerul minor din coaliţia federală nepopulară a lui Merz -, ea a reuşit să reducă diferenţa faţă de AfD la doar două puncte procentuale în cele mai recente sondaje, în mare parte datorită cotei sale ridicate de popularitate personală.

Schwesig, care guvernează landul Mecklenburg – Pomerania Occidentală din 2017, a promis să prevină o a doua victorie a extremei drepte în decurs de două săptămâni, subliniind că „este extrem de important dacă un al doilea land ajunge sau nu sub controlul AfD”.

Sub conducerea sa, serviciile de îngrijire a copiilor de vârstă preşcolară au devenit gratuite în Mecklenburg – Pomerania Occidentală, iar landul a înregistrat o creştere economică mai puternică în ultimii cinci ani comparativ cu media naţională – conform datelor oficiale -, în ciuda absenţei unei industrii majore în această regiune rurală.

Totuşi, actuala coaliţie a lui Schwesig cu partidul Stânga (Die Linke) – succesorul formaţiunii socialiste care a guvernat fosta Germanie de Est – se confruntă cu o misiune dificilă pentru a obţine o majoritate de mandate în parlamentul landului, la Schwerin.

În cazul în care nu reuşeşte acest lucru, Schwesig ar putea depinde de depăşirea pragului electoral de 5% de către Verzi pentru a putea forma o coaliţie tripartită alături de Stânga.

Competiția de la Berlin

Între timp, la Berlin, partidul lui Merz se află într-o competiţie strânsă în trei, disputată cu AfD şi Stânga, după o campanie marcată de două scandaluri care au afectat coaliţia de guvernare CDU-SPD.

Primarul în funcţie din partea CDU, Kai Wegner, a fost nevoit să renunţe la candidatura pentru un nou mandat, fiind urmărit de o controversă de lungă durată legată de un meci de tenis pe care l-a jucat în ianuarie, în timp ce mari zone ale oraşului au rămas fără electricitate la temperaturi de îngheţ.

Succesorul său în calitate de candidat principal al partidului, ministrul de finanţe al landului, Stefan Evers, a reuşit să menţină şansele CDU, în ciuda intrării sale tardive în cursă.

Partidul este creditat în sondaje cu aproximativ 20%, situându-se la mică distanţă în urma Stângii şi imediat în faţa AfD.

La fel ca în Mecklenburg – Pomerania Occidentală, cel mai probabil scenariu în urma scrutinului de duminică pare a fi o coaliţie tripartită între Stânga (Die Linke), SPD şi Verzi.

Surpriză politică majoră

Însă ultima săptămână a campaniei a adus o surpriză politică majoră, odată cu apariţia informaţiilor că Steffen Krach, candidatul principal al SPD, este vizat de o anchetă privind acuzaţii de corupţie.

Deşi locuinţa şi birourile sale au fost percheziţionate, Krach a negat orice neregulă şi a anunţat că rămâne în cursă, subliniind că „nu are nimic de ascuns”.

Indiferent de rezultatul calculelor post-electorale din cele două parlamente regionale, principala concluzie la nivel naţional va fi, probabil, ascensiunea continuă a partidului AfD, în detrimentul formaţiunii de centru-dreapta CDU.

Consecințe pentru Merz: urmează un Kanzlertausch?

O nouă înfrângere usturătoare pentru CDU ar putea ridica noi semne de întrebare cu privire la controversatul „cordon sanitar” împotriva colaborării cu extrema dreaptă şi ar putea genera noi dubii dacă Merz este persoana potrivită pentru a conduce ţara până la următoarele alegeri naţionale din 2029.

Conform unui sondaj YouGov, aproape jumătate dintre germani se aşteaptă ca Merz să fie înlocuit din postul de cancelar până la sfârşitul anului.

Sondajul relevă că 48% dintre cei 1.611 adulţi chestionaţi anticipează că Merz nu va mai fi cancelar până la finele anului, în timp ce 31% se aşteaptă ca acesta să rămână în funcţie, iar 21% nu au oferit niciun răspuns.

Reprezentanți de rang înalt ai CDU discută deja în privat dacă Germania are nevoie de un așa-numit Kanzlertausch — o schimbare a cancelarului — pentru a opri declinul accelerat al sprijinului pentru Guvern, relevă POLITICO.

Popularitatea națională a lui Merz a scăzut la doar 14% săptămâna aceasta, în timp ce un nou sondaj arată că alianța sa CDU/CSU a scăzut la un minim fără precedent de doar 18%.

Același sondaj arată că extrema dreaptă Alternativa pentru Germania conduce cu 29%.

Aliații europeni și internaționali privesc cu uimire cum Germania — odinioară un bastion al stabilității în cei 16 ani de conducere a Angelei Merkel — se confruntă cu a doua schimbare rapidă de conducere (predecesorul lui Merz, Olaf Scholz, și-a văzut coaliția de guvernare prăbușindu-se în noiembrie 2024).

Anularea vizitei lui Merz la Adunarea Generală a ONU săptămâna viitoare a scos în evidență amploarea crizei sale interne. „Prezența lui este necesară la Berlin”, a spus un oficial german de rang înalt, în timp ce cancelarul luptă pentru supraviețuirea sa politică.

Cinci scenarii posibile

1. Merz demisionează din cauza lipsei sprijinului partidului

Cancelarul a convocat duminică la ora 17:00 o ședință cu miză mare a conducerii partidului său, care va coincide cu alegerile la ieșirea de la urnele de vot la alegerile statale de la ora 18:00.

La acea întâlnire, Merz ar vrea să-i întrebe pe aliații săi de partid dacă îl mai susțin pe el și planurile sale de reformă.

Dacă nu, vrea să-i îndemne să propună numele unui potențial succesor.

Prin căutarea confruntării, Merz va încerca să exploateze o slăbiciune a criticilor săi: nu există un consens clar despre cine ar trebui să preia conducerea.

Ministrul-președinte al Renania de Nord-Westfalia, Hendrik Wüst (CDU), este menționat frecvent, dar are alegeri în statul său natal populat în aprilie — așa că momentul nu este potrivit pentru el.

O alternativă ar fi Markus Söder de la Uniunea Creștin-Socială, partidul soră bavarez al CDU, dar nu duce lipsă de critici.

Alți candidați potențiali, mai puțin probabili, sunt ministrul-președinte al Hessei, Boris Rhein (CDU), și ministrul de interne Alexander Dobrindt (CSU).

Totuși, dacă alegerile de duminică vor fi un dezastru total pentru conservatorii lui Merz — partidul ar putea chiar să rateze pragul de 5% pentru a intra în parlament în Mecklenburg-Pomerania de Vest, pentru prima dată într-o alegeri de stat — frustrarea din cadrul CDU/CSU ar putea izbucni și ar putea duce la apeluri largi pentru demisia lui Merz.

Confruntarea nu trebuie neapărat să aibă loc duminică, dar ar putea urma în următoarele zile sau săptămâni.

Dacă Merz ar accepta acest destin, ar putea informa președintele german Frank-Walter Steinmeier despre intenția sa de a demisiona.

Steinmeier i-ar cere cel mai probabil să rămână în funcție într-o funcție interimară până când un nou cancelar va fi ales de parlament.

Totuși, acest lucru nu este ușor: orice succesor al lui Merz ar avea nevoie de voturile partenerului de coaliție CDU/CSU, social-democrații, care probabil ar cere concesii în schimb — declanșând o renegociere consumatoare de timp a tratatului de coaliție.

De asemenea, înseamnă că Merz ar putea rămâne la putere luni de zile și ar putea reprezenta Germania pe scena internațională, de exemplu, în negocierile bugetare ale UE.

Adăugând complicații, majoritatea coaliției în Bundestag (n.r.: Parlamentul german) este subțire: există întotdeauna riscul de dezertori în timpul votului secret, așa cum s-a întâmplat cu Merz însuși în prima rundă a alegerilor anul trecut.

2. Votul de neîncredere îl forțează pe Merz să plece

Presiunea din interiorul partidului nu poate de fapt să-l forțeze pe Merz să demisioneze.

Din motive istorice, Constituția germană oferă cancelarilor aleși o poziție foarte stabilă.

Având în vedere asta, singura posibilitate de a-l înlătura cu forța ar fi printr-un vot de neîncredere.

Totuși, Constituția germană impune ca un astfel de vot să fie „constructiv”, ceea ce înseamnă că un candidat advers trebuie, în același timp, să obțină majoritatea pentru a-l înlocui pe Merz.

Acest lucru face ca un astfel de scenariu să fie foarte puțin probabil.

În afară de imaginea publică negativă pe care CDU/CSU ar arăta-o încercând deschis să-și răstoarne cancelarul în parlament, pare puțin probabil ca vreun candidat să obțină imediat voturile necesare în mijlocul majorității strânse a coaliției și a negocierilor care probabil ar trebui să aibă loc mai întâi cu SPD.

3. Merz solicită un vot de încredere

Merz ar putea, de asemenea, să ceară el însuși un vot de încredere, încercând să arate că are încă suficient sprijin în cadrul coaliției — sau să deschidă ușa către alegeri anticipate.

Este un scenariu care a avut loc în trecut, cel mai recent cu Scholz, în decembrie 2024.

Dacă Merz ar pierde votul, Steinmeier ar putea decide să dizolve Bundestagul în 21 de zile — dar numai dacă Merz îi propune acest lucru.

Totuși, având în vedere poziția puternică a AfD în alegerile actuale, nici CDU, nici SPD nu au interes pentru noi alegeri în această etapă.

De asemenea, ar fi posibil să se aleagă un nou cancelar în aceste 21 de zile, dacă există o majoritate rapidă pentru un succesor.

Per total acest scenariu nu prea pare probabil, notează POLITICO.

4. Sprijin de extremă dreaptă împotriva lui Merz

Teoretic, ar fi posibil ca un succesor al lui Merz să obțină majoritatea necesară în parlament prin sprijinul indirect al AfD (guvernul minoritar) sau chiar să formeze o coaliție cu partidul de extremă dreapta.

CDU/CSU și AfD s-ar bucura de o majoritate confortabilă în parlament, dar asta ar însemna ruperea cu gruparea anti-extremă dreapta al Germaniei.

Totuși, este o idee inacceptabilă pentru mulți din conducerea partidului.

Merz însuși a exclus, de asemenea, să rămână la putere cu sprijin de extremă dreaptă.

5. Merz se agață de putere

Spre deosebire de consecințele alegerilor din Saxonia-Anhalt, când cancelarul părea descurajat și a ținut un discurs neconvingător în Bundestag, acum pare să vrea să lupte pentru conducerea sa.

Poziția lui Merz a fost întărită de o scrisoare miercuri de la opt premieri de stat de centru-dreapta — inclusiv Wüst și Rhein, dar nu și Söder — în care scriau că „Germania are nevoie de fiabilitate și acțiune” în loc de „discuții despre personal”.

Scrisoarea face referire și la alegerile din Franța, Italia, Polonia, Spania și Grecia de anul viitor, menționând că „o Germanie stabilă și puternică” este acum necesară în Europa.

Scrisoarea este departe de a fi un sprijin neclintit pentru Merz; de fapt, nici măcar nu îi menționează numele și ar putea fi și o încercare de a potoli dezbaterile interne înaintea alegerilor importante de duminică.

Totuși, acest lucru ar putea însemna și că nu există suficient apetit în rândul liderilor seniori ai partidului pentru a-l înlătura pe Merz în acest moment.

În schimb, partidul ar putea încerca să se apropie și să-și recâștige popularitatea, îndemnând SPD să urmărească reforme sociale și mai viguroase.

Loading

Click si Comentează

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUAL

VIDEO Bolojan spune când a aflat despre desemnarea lui Siegfried Mureșan și de la cine

Publicat

la

Autor

Liderul PNL și premierul interimar, Ilie Bolojan, a anunțat vineri, că a aflat despre desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier înainte cu 30 de minute ca președintele să facă anunțul chiar de la europarlamentar.

„Am aflat ieri înainte cu aproximativ 30 de minute prin informația pe care mi-a comunicat-o domnul Siegfried Mureșan despre intenția președintelui României de a-l nominaliza în această poziție.

Responsabilitatea pe care o avem este la fel de valabilă și acum 3 luni și astăzi în a încerca după posibilitățile pe care le avem în funcție de ponderea noastră electorală să formăm un guvern și PNl va trata cu responsabilitate această situație”, a declarat Ilie Bolojan.

Loading

Citește tot

ACTUAL

VIDEO Siegfried Mureșan anunță că începe scrierea programului de guvernare: Urmează negocieri în Parlament

Publicat

la

Autor

Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a susținut prima conferință de presă, ca posibil viitor șef al guvernului. Acesta are deja 186 de voturi din partea partidelor care au anunțat că îl susțin, însă pentru învestire are nevoie de alte 233 de voturi, așa că va avea nevoie să negocieze cu PSD.

PSD l-a somat pe Mureșan să își prezinte planul pentru guvernare

„Mulțumesc foarte mult colegilor mei din Partidul Național Liberal și partenerilor noștri de încredere din Uniunea Salvați România și din Uniunea Democrată Maghiară din România pentru parteneriatul constant strâns de încredere pe care l-am avut în toată această perioadă. În urmă cu 84 de zile, cele trei partide ale noastre au decis împreună să propună candidatura mea pentru poziția de prim-ministru al României.

Am acceptat atunci și am fost pregătit atunci, sunt pregătit și acum să formăm un guvern serios, reformator, pro-european, care să prezinte o agenda de modernizare a României, care să se regăsească în creșterea nivelului de trai al oamenilor și în măsuri bune pentru oameni. Sunt conștient că România are nevoie de un guvern serios și credibil cât mai curând, un guvern care să continue măsurile de reformă, proiectele, programele începute în ultimul an. Știu că România a câștigat încredere, credibilitate în ultimul an. Știu că România este astăzi mai stabilă, mai puternică decât în trecut și trebuie să continuăm pe acest drum. Ce va urma? Am decis că împreună cu experții noștri din Partidul Național Liberal, din Uniunea Salvați România și din UDMR să începem munca imediat la un program de guvernare. Cel mai important lucru este ce vom face pentru țară din prima zi în care acest guvern va fi investit.Începând de astăzi, voi lucra împreună cu colegii din cele trei partide la redactarea programului de guvernare. Obiectivul nostru este ca la începutul săptămânii viitoare să vă prezentăm prioritățile programului de guvernare și obiectivul nostru este ca pe baza priorităților programului de guvernare să avem o discuție cu parlamentarii din Parlamentul României. Vom fi extrem de transparenți la fiecare pas pe durata acestui proces. De îndată ce vom avea noutăți, le vom comunica. Și repet, în următoarele zile vom începe prin munca la un program de guvernare care să fie serios, pro-european și credibil. Vă mulțumesc!”, a spus Mureșan.

Planul lui Siegfried Mureșan pentru a ajunge premier

Premierul propus de președintele Nicușor Dan, Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR, va avea nevoie de un plan special ca să strângă mai mult decât cele 186 de voturi pe care le pot oferi formațiunile care deja și-au declarat deschis susținerea pentru el.

Siegfried Mureșan intenționează să ducă mandatul de premier până la votul de învestitură din Parlament și nu ia în calcul să se retragă înainte de plen, așa cum a făcut Eugen Tomac în iunie sau, într-un precedent mai vechi, Florin Cîțu în 2020, potrivit informațiilor MEDIAFAX.

Planul în cazul în care PSD nu votează

Strategia sa pornește de la cele 186 de voturi pe care le-ar putea aduna PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale. Pentru cele 47 de voturi care lipsesc, liberalii pregătesc o ofertă către PSD: o nouă „rotativă” pentru perioada rămasă până la alegerile parlamentare din 2028. Dacă PSD refuză să susțină în bloc Guvernul, Mureșan va încerca să negocieze voturi individuale în Parlament.

Potrivit informațiilor MEDIAFAX, una dintre deciziile luate de Siegfried Mureșan este să nu renunțe la mandat înainte ca Parlamentul să se pronunțe asupra Cabinetului pe care îl va propune.

Este o diferență față de strategia urmată de Eugen Tomac, prima propunere de premier după declanșarea actualei crize politice. Tomac, desemnat pe 4 iunie, și-a depus mandatul zece zile mai târziu, fără să mai ajungă la votul Parlamentului.

Loading

Citește tot

ACTUAL

VIDEO Primele probleme la alegerile din Rusia: secții închise, după alerte de securitate

Publicat

la

Autor

Alegerile din Rusia se desfășoară cu dificultate în unele zone! Secţiile de votare din staţiunea Soci de la Marea Neagră au fost închise temporar vineri, după ce a fost emisă o alertă de atac cu drone pentru regiune în prima zi a alegerilor legislative din Federaţia Rusă, a informat primarul oraşului, Andrei Proşunin, relatează EFE, confom Agerpres.

Reclamația

„Au fost luate măsuri de securitate la secţiile de votare din Soci. Membrii comisiilor electorale, observatorii şi alegătorii care se aflau la secţiile de votare au fost evacuaţi în adăposturi până la ridicarea alertei de atac cu drone”, a scris el pe contul său de Telegram.

Proşunin a cerut locuitorilor oraşului să „rămână vigilenţi” în timp ce armata respinge atacul cu drone.

„Secţiile de votare se vor redeschide imediat ce securitatea va fi restabilită”, a concluzionat el.

Alerta de ameninţare cu atacul cu drone a fost declarată la Soci la ora locală 9:20 (6:20 GMT).

Șefa Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat la o conferință de informare despre incidente la secțiile de votare din țară la începutul alegerilor, subliniind că toate secțiile de votare din țară s-au deschis, votarea a început.

„Sunt mici incidente pe care nu pot să nu le menționez. În Teritoriul Krasnodar, un amplasament a trebuit mutat într-o cameră de rezervă – din cauza daunelor aduse UAV-ului, geamurile au fost sparte”, a spus ea.

Președinta CEC a remarcat că „în Republica Populară Lugansk, 14 secții de votare sunt conectate la surse alternative de energie din cauza daunelor la liniile electrice provocate de drone.”

350 de drone către Moscova

Apărarea antiaeriană rusă a detectat 350 de drone ucrainene care se îndreptau către Moscova, în noaptea de joi spre vineri, în prima zi a alegerilor legislative din Rusia, anunţă primarul capitalei ruse Serghei Sobianin, relatează AFP, conform News.ro.

Majoritatea dronelor a fost distrusă în zbor, a anunţat Sobianin.

Un număr de 64 de drone a fost distrus în timp ce se apropiau de Moscova, a precizat el.

Serghei Sobianin a anunţat iniţial doborârea a 35 de drone.

Către sfârşitul nopţii de joi spre vineri, guvernatorul regiunii ruse Tula, Dmitri Miliaiev,  a anunţat că 40 de drone au fost doborâte deasupra acestei regiuni, situată la sud de Moscova.

Context

Secţiile de votare au început să se deschidă vinerea aceasta, în prima zi a alegerilor care vor continua până duminică în Peninsula Kamchatka şi Districtul Autonom Chukotka, cele mai estice regiuni ale Rusiei.

Peste 111 milioane de ruşi din 89 de regiuni sunt chemaţi la urne în următoarele trei zile pentru a alege cei 450 de deputaţi care vor forma Duma de Stat, sau camera inferioară a Parlamentului, în peste 90.000 de secţii de votare.

Loading

Citește tot

ACTUAL

După zilele „fierbinți” de la București, Nicușor Dan transmite un mesaj din Ucraina. România intră în noul format lansat de Zelenski

Publicat

la

Autor

După zile dominate la București de negocierile pentru formarea noului Guvern, președintele Nicușor Dan a ajuns vineri în Ucraina, unde participă la Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică. Șeful statului a vorbit despre românii din Ucraina și despre importanța legăturilor dintre țările din regiune, în timp ce Volodimir Zelenski a anunțat lansarea „Carpathian 8” (C8), un nou format de cooperare din care face parte și România.

Nicușor Dan participă la reuniunea organizată în regiunea Ivano-Frankivsk la invitația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. La sosire, președintele României a explicat că inițiativa urmărește punerea în valoare a întregii regiuni carpatice.

Nicușor Dan: „Ne interesează minoritatea românească de aici”

Pentru România, unul dintre obiectivele importante este întărirea relațiilor cu statele vecine, a arătat președintele. În acest context, Nicușor Dan a vorbit explicit despre comunitatea românească din Ucraina și despre posibilitatea acesteia de a-și păstra și exprima identitatea.

”E important pentru noi, din mai multe perspective, în primul rând să construim relaţiile de vecinătate. Evident că ne interesează minoritatea românească de aici. Cu cât suntem mai bine conectaţi, cu atât ei vor fi mai aproape şi vor putea să-şi exprime identitatea.

Iar apoi e un interes evident economic, pentru că în economie tot timpul contează dimensiunea, cu cât reuşim să conectăm aceste ţări din regiune într-o chestiune mai mare care să atragă investiţii, şi formul de afaceri de seara şi de zilele următoare este important”, a spus preşedintele Nicuşor Dan, potrivit News.ro.

Miza economică a apropierii dintre țările din regiune

Șeful statului a indicat și beneficiile economice pe care le-ar putea aduce o cooperare mai strânsă între țările din zona Carpaților. O regiune mai bine conectată ar putea deveni mai atractivă pentru investiții, iar efectele s-ar putea vedea inclusiv în turism.

Nicușor Dan a arătat că România deține o parte importantă a zonei carpatice și că acest lucru oferă oportunități care pot fi valorificate printr-o colaborare regională mai puternică.

Președintele României se află vineri în regiunea Ivano-Frankivsk pentru Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică, participarea având loc la invitația lui Volodimir Zelenski.

Zelenski lansează „Carpathian 8”. România intră în noul format

În timpul primei sesiuni a summitului, Volodimir Zelenski a anunțat oficial lansarea „Carpathian 8” (C8), o nouă formulă de cooperare între opt state din regiunea Carpaților.

Potrivit agenției Ukrinform, din C8 fac parte Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia.

Președintele ucrainean a subliniat că reuniunea din Ivano-Frankivsk reprezintă o premieră, fiind pentru prima dată când un summit de acest nivel dedicat statelor din regiunea Carpaților are loc în partea ucraineană a lanțului muntos.

Alături de Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, la summit participă președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Potrivit Ukrinform, Cehia și Austria sunt de asemenea reprezentate, iar delegația Ungariei este așteptată să se alăture ulterior. La reuniune urmează să participe și reprezentanți ai Uniunii Europene.

Prezența lui Nicușor Dan, Donald Tusk și Aleksandar Vučić la summit este relatată și de presa ucraineană.

Securitate, energie și infrastructură pe agenda C8

Noul format are în vedere o cooperare extinsă între statele participante, de la infrastructură și transport până la energie, securitate și schimburi economice între țările din regiune.

„Lansăm un nou format, C8 – the Carpathian Eight – din care vom face parte noi și vecinii noștri din Europa: România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria și, desigur, Uniunea Europeană ca întreg. Este un început semnificativ pentru o mișcare ce are scopul de a întări și mai mult legăturile dintre țările noastre și de a adânci cooperarea la nivel european în domeniul securității, energiei, logisticii, comerțului transfrontalier și de a ne sprijini comunitățile”, a declarat Zelenski, citat de Mediafax.

Într-un mesaj separat, liderul de la Kiev a indicat din nou securitatea și energia printre domeniile importante pentru viitoarea cooperare, alături de logistică și dezvoltarea relațiilor economice transfrontaliere.

România, Ucraina și Republica Moldova au discutat deja despre infrastructura regională

Pentru România, tema conectivității din regiune continuă discuții purtate recent împreună cu Ucraina și Republica Moldova.

La sfârșitul lunii august, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Chișinău, Nicușor Dan, Volodimir Zelenski și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au discutat despre energie, infrastructura care leagă cele trei state și funcționarea rutelor regionale de export.

Summitul din Ivano-Frankivsk reprezintă prima reuniune oficială a noului format C8. Zelenski anunțase anterior intenția de a crea o inițiativă dedicată regiunii Carpaților împreună cu statele din zonă și Uniunea Europeană.

Evenimentele asociate reuniunii inaugurale sunt programate în perioada 18-20 septembrie, iar noua formulă aduce la aceeași masă opt state din Europa Centrală și de Est, cu obiective de cooperare în securitate, energie, infrastructură și dezvoltare economică transfrontalieră.

Loading

Citește tot

ACTUAL

Thomas Tuchel a anunțat lotul Angliei pentru Liga Națiunilor. Revin Trent, Palmer și Mainoo

Publicat

la

Autor

Selecționerul Angliei, Thomas Tuchel, a anunțat vineri lotul de 26 de jucători pentru primele patru meciuri din Liga Națiunilor, iar convocările marchează revenirea unor fotbaliști importanți care au lipsit de la Cupa Mondială din această vară.

Printre cele mai importante nume readuse în echipa națională se numără Trent Alexander-Arnold (Real Madrid), Cole Palmer (Chelsea) și Kobbie Mainoo (Manchester United), o schimbare de direcție după turneul final.

Trent și Palmer revin după absența de la Cupa Mondială

Cea mai comentată convocare este cea a lui Trent Alexander-Arnold. Fundașul dreapta al lui Real Madrid nu a făcut parte din lotul Angliei la Cupa Mondială, deși evoluează titular la clubul madrilen.

Și Cole Palmer revine în echipa națională, după ce a fost omis de Tuchel pentru turneul final.

O altă revenire importantă este cea a mijlocașului Kobbie Mainoo. Potrivit Sky Sports, jucătorul lui Manchester United a fost nemulțumit de faptul că nu a primit niciun minut la Cupa Mondială, existând semne de întrebare privind relația sa cu Thomas Tuchel.

Evoluțiile bune din startul noului sezon au dus însă la o nouă convocare.

Debutantul care atrage atenția

Surpriza lotului este atacantul Rio Ngumoha, unul dintre cei mai promițători tineri jucători englezi. Fotbalistul fusese prezent și în cantonamentul de dinaintea Cupei Mondiale, iar oficialii federației engleze au lăudat impresia bună pe care i-a făcut-o lui Tuchel.

Cine lipsește din lot

Mai multe nume importante au rămas în afara convocărilor: Phil Foden, Morgan Gibbs-White, Harry Maguire, Adam Wharton, Ivan Toney, Ollie Watkins, Noni Madueke, John Stones, Reece James și Dan Burn (ultimii trei, accidentați).

În cazul lui Ivan Toney, atacantul urmează să compară în instanță în timpul pauzei internaționale într-un dosar în care este acuzat de agresiune. Avocatul său susține că jucătorul își va demonstra nevinovăția, notează Mediafax.

Lotul Angliei pentru Liga Națiunilor

Portari: Jordan Pickford, Angus Gunn Steele, James Trafford.

Fundași: Trent Alexander-Arnold, Jarrad Branthwaite, Trevoh Chalobah, Marc Guéhi, Lewis Hall, Ezri Konsa, Tino Livramento, Nico O’Reilly, Jarell Quansah.

Mijlocași: Elliot Anderson, Jude Bellingham, Myles Lewis-Skelly, Kobbie Mainoo, Cole Palmer, Declan Rice, Alex Scott.

Atacanți: Dominic Calvert-Lewin, Eberechi Eze, Anthony Gordon, Harry Kane, Rio Ngumoha, Marcus Rashford, Morgan Rogers, Bukayo Saka.

Programul Angliei în Liga Națiunilor

Anglia va disputa patru partide în această fereastră internațională, în Grupa A3 din Liga Națiunilor:

26 septembrie: Anglia – Spania;

29 septembrie: Cehia – Anglia;

3 octombrie: Croația – Anglia;

6 octombrie: Anglia – Cehia.

Loading

Citește tot

ACTUAL

Planul lui Siegfried Mureșan pentru a ajunge premier: Ofertă specială pentru PSD

Publicat

la

Autor

Premierul propus de președintele Nicușor Dan, Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR, va avea nevoie de un plan special ca să strângă mai mult decât cele 186 de voturi pe care le pot oferi formațiunile care deja și-au declarat deschis susținerea pentru el.

Siegfried Mureșan intenționează să ducă mandatul de premier până la votul de învestitură din Parlament și nu ia în calcul să se retragă înainte de plen, așa cum a făcut Eugen Tomac în iunie sau, într-un precedent mai vechi, Florin Cîțu în 2020, potrivit informațiilor MEDIAFAX.

Planul în cazul în care PSD nu votează

Strategia sa pornește de la cele 186 de voturi pe care le-ar putea aduna PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale. Pentru cele 47 de voturi care lipsesc, liberalii pregătesc o ofertă către PSD: o nouă „rotativă” pentru perioada rămasă până la alegerile parlamentare din 2028. Dacă PSD refuză să susțină în bloc Guvernul, Mureșan va încerca să negocieze voturi individuale în Parlament.

Potrivit informațiilor MEDIAFAX, una dintre deciziile luate de Siegfried Mureșan este să nu renunțe la mandat înainte ca Parlamentul să se pronunțe asupra Cabinetului pe care îl va propune.

Este o diferență față de strategia urmată de Eugen Tomac, prima propunere de premier după declanșarea actualei crize politice. Tomac, desemnat pe 4 iunie, și-a depus mandatul zece zile mai târziu, fără să mai ajungă la votul Parlamentului.

Un precedent similar a existat și în 2020. Florin Cîțu, desemnat atunci premier de Klaus Iohannis, și-a depus mandatul chiar înaintea ședinței în care Parlamentul urma să voteze învestirea Guvernului său.

În cazul lui Mureșan, planul este ca procedura să fie dusă până la capăt chiar dacă, înaintea votului, nu există certitudinea celor 233 de voturi necesare.

Aritmetica de la care pornește Mureșan: 186 de voturi

PNL, USR și UDMR, cele trei formațiuni care îl susțin pe Mureșan, au în prezent împreună 169 de parlamentari: 80 PNL, 58 USR și 31 UDMR. Dacă se adaugă cele 17 voturi ale grupului minorităților naționale, baza teoretică ajunge la aproximativ 186 de voturi. Este de precizat că și în PNL ( tabăra platformei conservatoare) și la minorități ar putea existat unii parlamentari ce ar putea să nu voteze guvernul.

Pentru învestirea unui Guvern sunt necesare 233 de voturi, astfel că lui Mureșan i-ar mai lipsi 47 chiar în scenariul în care toate cele patru grupuri votează disciplinat.

Oferta pentru PSD: o nouă rotativă până în 2028

Prima miză politică a negocierilor va fi PSD. Potrivit informațiilor MEDIAFAX, PNL intenționează să propună social-democraților o formulă de rotativă pentru restul actualului mandat parlamentar, până la alegerile din 2028.

Formula exactă și calendarul ar urma să facă obiectul negocierilor, însă obiectivul este obținerea unui acord politic care să permită învestirea Guvernului Mureșan și să stabilească ulterior momentul în care conducerea Executivului ar reveni PSD.

Ideea unei rotative nu apare pentru prima dată. PNL, USR și UDMR au discutat o asemenea formulă încă din vară, când l-au propus prima dată pe Siegfried Mureșan. În iunie, liberalii acceptaseră principiul unei alternanțe la conducerea Guvernului.

Sorin Grindeanu declara pe 1 iulie că PSD ar putea accepta rotativa, dar punea atunci o condiție esențială: PSD să dea primul premierul, nu PNL.

Planul B: negocieri parlamentar cu parlamentar

Dacă PSD decide să nu acorde în bloc voturile pentru Cabinetul Mureșan, premierul propus intenționează să meargă mai departe și să caute sprijin individual, parlamentar cu parlamentar, potrivit informațiilor MEDIAFAX.

În Parlament există în prezent și 23 de parlamentari neafiliați, însă chiar și obținerea tuturor acestor voturi ar duce totalul doar la 209, sub pragul necesar.

În cealaltă parte a Parlamentului, PSD are 126 de parlamentari, iar AUR 92. Grupurile mai mici sunt Uniți pentru România – 17 parlamentari, SOS România – 13 și PACE – 7.

Loading

Citește tot
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
Advertisement

Câmpulung

În Trend