Ministerul Sănătății anunță joi finalizarea anchetei epidemiologice desfășurate de Direcția de Sănătate Publică Județeană Constanța în urma apariției unui focar probabil de toxiinfecție alimentară la un agent economic din stațiunea Saturn.

În cadrul verificărilor, inspectorii DSP Constanța au recoltat probe de apă potabilă, alimente, de la personalul din blocul alimentar, precum și probe de salubritate de pe suprafețe și tegumente, potrivit Mediafax.

Enterobacteriaceae, descoperite în preparatele alimentare

Potrivit rezultatelor analizelor, probele de apă potabilă au fost conforme, fără identificarea unor germeni patogeni. Nici probele de materii fecale recoltate de la angajații din blocul alimentar nu au indicat prezența unor bacterii sau germeni patogeni.

De asemenea, coproculturile recoltate de la pacienți au fost negative pentru principalii agenți patogeni investigați.

Problemele au fost identificate însă în cazul alimentelor. Analiza probelor recoltate din ciulama de pui și piure de cartofi a evidențiat prezența bacteriilor din grupa Enterobacteriaceae, la valori peste limitele admise.

În urma verificării personalului din blocul alimentar, din cele 13 exudate nazale recoltate, la o persoană a fost identificată prezența Staphylococcus aureus.

Aceeași persoană a avut rezultate pozitive și la probele de salubritate a tegumentelor, fiind identificate Staphylococcus sp. coagulazo-pozitiv și Staphylococcus sp. hemolitic. Exudatele faringiene recoltate de la personal nu au evidențiat rezultate pozitive.

În schimb, probele de salubritate recoltate de pe suprafețele din blocul alimentar au fost conforme și nu au indicat prezența unor germeni patogeni.

DSP a aplicat o amendă de 6.000 de lei

La recontrolul efectuat de inspectorii DSP Constanța în data de 8 septembrie 2026, a fost constatată din nou prezența Enterobacteriaceae în probele alimentare analizate.

Pentru nerespectarea regulilor de igienă individuală în timpul programului de lucru de către personalul din sectorul alimentar, DSP a aplicat o amendă de 6.000 de lei, în baza HG nr. 857/2011, art. 42 lit. c.

Angajatul la care a fost identificat Staphylococcus aureus nazal a fost îndrumat către medicul de familie sau medicul de medicina muncii pentru evaluare și stabilirea conduitei medicale.

Ce măsuri au fost dispuse

Pentru prevenirea apariției unor noi cazuri, autoritățile au dispus mai multe măsuri, printre care:

• triaj epidemiologic zilnic al personalului;

• respectarea strictă a regulilor de igienă și a echipamentului de protecție;

• curățarea și dezinfecția spațiilor și ustensilelor;

• verificarea lanțului frigorific;

• monitorizarea temperaturilor;

• verificarea condițiilor de depozitare și păstrare a alimentelor.

Ancheta epidemiologică a fost derulată de DSP Constanța după apariția focarului de toxiinfecție alimentară în stațiunea Saturn.

Infrastructura de apă şi canalizare trebuie tratată drept infrastructură strategică pentru România, iar investiţiile în acest domeniu trebuie continuate după 2027, prin soluţii de finanţare predictibile şi pe termen lung, se menţionează într-un comunicat comun transmis de Asociaţia Română a Apei (ARA) şi Confederaţia Antreprenorilor şi Investitorilor din România (CAIR).

„EXPOAPA 2026 a reconfirmat importanța strategică a sectorului apei pentru dezvoltarea României și necesitatea unei colaborări mai strânse între profesioniști, mediul de afaceri și factorii de decizie.

Ediția din acest an a EXPOAPA, organizată de Asociația Română a Apei (ARA), a reunit operatori de apă, autorități publice, companii, producători și integratori de tehnologii, reprezentanți ai mediului academic și organizații profesionale. Evenimentul a oferit un cadru important pentru dialogul privind viitorul infrastructurii de apă și canalizare, investițiile necesare, modernizarea și digitalizarea sistemelor, precum și soluțiile de finanțare pentru perioada următoare.

Participarea Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR) la EXPOAPA 2026 a consolidat parteneriatul dintre cele două organizații și a evidențiat complementaritatea dintre experiența profesioniștilor și perspectiva antreprenorială și investițională.

ARA, care este membru al CAIR și totodată organizație profesională, reunește o largă comunitate de specialiști și profesioniști din domeniul apei, precum și operatorii de servicii de apă și canalizare și companiile care furnizează echipamente, tehnologii și soluții pentru acest sector, CAIR completează această perspectivă prin reprezentarea mediului antreprenorial și investițional.

ARA și CAIR consideră că infrastructura de apă și canalizare trebuie privită ca infrastructură strategică pentru România. Continuarea investițiilor în acest domeniu reprezintă o necesitate, inclusiv în perspectiva perioadei de după 2027. România are nevoie de predictibilitate, de soluții de finanțare pe termen lung și de capacitatea de a susține din resurse proprii proiectele esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii.

EXPOAPA 2026 marchează astfel nu doar un moment important pentru sectorul apei, ci și un punct de plecare pentru consolidarea colaborării dintre ARA și CAIR și pentru promovarea unei viziuni comune asupra investițiilor și dezvoltării sectoarelor strategice ale economiei românești”, se arată într-un comunicat.

„Alertă Extremă – Există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian. Păstraţi-vă calmul! Adăpostiţi-vă în beciuri sau adăposturi de protecţie civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneţi în interiorul casei, departe de geamuri şi de pereţii exteriori„, se arată în mesajul RO-Alert primit de tulceni.

Durata estimată a avertizării este de 90 de minute.

De la începutul acestui an, numărul mesajelor Ro-Alert transmise de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență către populația din județul Tulcea, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, l-a depășit pe cel al mesajelor de alertă extremă transmise în România din aceeași cauză în perioada 2023 – 2025.

De ce ”prind” fake news la mulți români? Pentru că foarte puțin dintre aceștia verifică informațiile și devin victime sigure ale dezinformării. Conform unui studiu Eurostat, doar 18 la sută dintre români verifică informațiile de pe net și din alte surse.

Fără verificarea informației, victima dezinformării ”digeră” pe nemestecate informația găsită în sursa inițială și o dă mai departe, ceea ce mărește, conform principiul dominoului, numărul victimelor.

Ponderea de doar 18 la sută a celor care verifică informația găsită pe net este printre cele mai mici din Uniunea Europa. Fruntași din acest punct de vedere sunt irlandezii; 60 la sută dintre aceștia verifică și din alte surse, ceea ce reduce considerabil numărul de victime pe care le face dezinformarea.

În subsolul clasamentului se află, alături de România, Grecia și Finlanda, conform aceluiași studiu.

Citește și Derapaj sexist al liderului sindicatului de la metrou: „Sunt cam multe femei care conduc, iau decizii”. Diana Buzoianu a sesizat CNCD: „Nu vom accepta ca astfel de mentalități să fie normalizate”

Aceeași cercetare arată că cei mai mulți europeni intră pe net pentru a vedea programe TV și videoclipuri. Urmează știrile, pe care le citesc online peste 70 la sută dintre europeni.

Muzica atrage 60 dintre internauți, iar jocurile, puțin peste 30 la sută.

În studiu este măsurată și ponderea celor care au competențe digitale. La acest capitol, România este ultima din Europa – doar 30 la sută dintre români au competențe digitale de bază sau puțin peste acest nivel, în timp ce media europeană este de 60 la sută, notează observatornews.

Citește și O nouă escrocherie face ravagii în rândul românilor. Peste un milion de victime au căzut în plasa escrocilor

Kievul a anunţat miercuri că a lovit două instalaţii de gaze din Siberia de Vest, după ce dronele sale au parcurs o distanţă de peste 1.864 mile (3.000 km). Acestea sunt cele mai îndepărtate atacuri de la începutul războiului, în 2022, pe măsură ce armata ucraineană continuă să profite de noile capacităţi ale dronelor cu rază lungă de acţiune, scrie Sky News.

O instalaţie industrială a luat foc în Novi Urengoi, un oraş din nordul Rusiei unde se produc gaze, în urma unui atac cu drone, a declarat miercuri guvernatorul regional Dmitri Artiuhov, acesta fiind primul atac de acest gen asupra acestei zone de producţie a gazelor naturale din ţară.

Artiuhov nu a precizat care a fost instalaţia vizată, potrivit Reuters. „Cel mai important este că nu au existat victime sau răniţi. Amploarea şi natura pagubelor sunt în curs de evaluare”, a scris Artiuhov pe Telegram.

Forţele speciale ucrainene au declarat că au efectuat atacuri asupra a două instalaţii de condensat de gaz din regiune – în Novi Urengoi şi în districtul Purovski.

Preşedintele Volodimir Zelenski a lăudat atacurile pentru impactul lor asupra economiei ruse.

Compania energetică rusă Gazprom nu a răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la atacul asupra regiunii, situat la aproximativ 3.000 de km de graniţa cu Ucraina.

Comunicatul ucrainean nu a oferit detalii cu privire la pagubele provocate instalaţiilor, dar a descris cele două uzine drept „cruciale pentru industria condensatului de gaz”.

„Anterior, această zonă era considerată absolut sigură pentru agresor, fiind situată departe de linia frontului”, se menţionează în comunicat.

Zelenski a declarat că este „important să se răspundă într-un mod pe deplin echitabil la războiul rus şi tocmai într-un mod în care inamicul să simtă acest lucru”.

Novi Urengoy este capitala neoficială a gazului din Rusia, situată în regiunea Iamal-Neneţ, în nordul Siberiei de Vest.

Gazprom obişnuia să exporte gaze din Iamal în Europa de Vest, până când relaţiile s-au rupt în urma invaziei ruse din Ucraina, în 2022.

Compania a estimat resursele de gaze ale regiunii la 26,5 trilioane de metri cubi în 2020, suficient pentru a acoperi cererea globală timp de peste şase ani.

CUM A RIPOSTAT RUSIA

Nouă persoane au murit joi în Ucraina în urma unui atac rusesc lansat după cea mai adâncă lovitură a Ucrainei din acest război.

Patru persoane au murit în urma unor atacuri aeriene ruseşti asupra portului ucrainean Mîkolaiv, care au avut loc în timpul nopţii. Atacul a lovit atât infrastructura civilă, cât şi cea industrială, iar alte 19 persoane au fost rănite, a declarat guvernatorul regional Heorhii Reşetilov pe Telegram.

Alte atacuri cu drone asupra regiunii Sumî din nord au provocat, de asemenea, moartea a cinci persoane şi rănirea altor 24, a declarat poliţia naţională a Ucrainei.

O dronă a lovit o benzinărie din districtul Holosiivskii al oraşului Kiev şi trei persoane au fost rănite după ce incendiul declanşat a cuprins o maşină.

Potrivit primarului Vitali Kliciko, incendiul a fost stins rapid.

Serhii Fedorenko, directorul interimar al „Naftogaz”, a declarat că o dronă cu motor a atacat o staţie de alimentare a „Ukrnafta” din Kiev.

Fedorenko a precizat că, în conformitate cu normele de siguranţă, staţia de alimentare nu funcţiona în timpul alertei aeriene, iar personalul şi clienţii au părăsit incinta staţiei de alimentare. „Din păcate, există informaţii privind victime printre persoanele care se aflau în apropierea staţiei de alimentare”, a precizat el.

Forţele aeriene ucrainene au afirmat că sistemele lor de apărare au doborât 128 dintre cele 149 de drone de atac ruseşti lansate în timpul nopţii. Au fost înregistrate lovituri în 13 locaţii.

Un român de 22 de ani, urmărit internațional în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile judiciare din Danemarca pentru omor, a fost prins de polițiști în județul Constanța. Bărbatul a fost depistat în localitatea Ciobanu, reținut pentru 24 de ore și urmează să fie prezentat Curții de Apel Constanța pentru procedura de predare către autoritățile daneze.

Potrivit Poliției, tânărul a fost identificat în cursul zilei de 9 septembrie de polițiștii Unității Teritoriale de Căutare Persoane Dispărute sau Urmărite, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Pe numele său fusese emis un mandat european de arestare de către autoritățile judiciare din Danemarca, pentru săvârșirea infracțiunii de omor.

Reținut pentru 24 de ore

După depistare, bărbatul a fost escortat și prezentat procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Procurorul a dispus reținerea sa pentru 24 de ore, iar tânărul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă.

În cursul zilei de 10 septembrie, acesta urmează să fie prezentat magistraților Curții de Apel Constanța, în cadrul procedurii judiciare privind executarea mandatului european de arestare și predarea către autoritățile din Danemarca.

La acțiune au participat și polițiști din cadrul Poliției orașului Hârșova.