Preşedintele Nicuşor Dan a avut, duminică, o întâlnire cu Ronald S. Lauder, președintele World Jewish Congress, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, el afirmând că România este pregătită să participe activ la noul Grup de lucru al ONU pentru combaterea antisemitismului, informează News.ro.

”O întâlnire excelentă cu ambasadorul Ronald S. Lauder, preşedintele World Jewish Congress, în marja Adunării ONU. Apreciez foarte mult eforturile sale în favoarea libertăţii religioase şi a comemorării Holocaustului. Pe măsură ce ne apropiem de Yom Kippur, i-am urat lui şi comunităţilor evreieşti din întreaga lume „G’mar chatima tovah”!, a scris preşedintele Nicuşor Dan pe platforma X. 

Şeful statului arată că, ”pe fondul unei creşteri îngrijorătoare a antisemitismului, România rămâne un model regional de rezistenţă”.

”Punem în aplicare cea de-a doua Strategie Naţională, am introdus obligativitatea educaţiei despre Holocaust în licee şi suntem pregătiţi să participăm activ la noul Grup de lucru al ONU pentru combaterea antisemitismului.

Echipa bucureşteană Dinamo a dispus duminică seara, pe teren propriu, scor 4-0, de gruparea constănţeană Farul, în etapa a 10-a din Superligă, informează News.ro.

Elevii lui Nuno Campos au deschis scorul pe Arena Naţională în minutul 12, Pascual înscriind cel de-al patrulea său gol stagional, din centrarea excelentă a lui Armstrong. Oaspeţii au avut o dublă ocazie, în minutul 26, când mai întâi Alibec nu a ajuns la o centrare în faţa porţii, apoi goalkeeperul Bellaarouch a respins şutul lui Radaslavescu.Prima repriză s-a încheiat cu al doilea gol al gazdelor, reuşit de Mărginean, gol validat după analiza VAR, însă pauza a adus şi un eveniment nedorit.

Alibec s-a contrat cu Opruţ pe tunelul care ducea la vestiare, jucătorul dinamovist a căzut şi constănţeanul a primit cartonaşul roşu. Dinamo a continuat să atace şi în repriza secundă, iar în minutul 54 Karamoko i-a trimis lui Cîrjan, în careu, şi căpitanul alb-roşilor a înscris în poarta lui Rafael Munteanu, pentru scor de forfait în favoarea gazdelor.

Tabela a fost însă închisă de Diogo Pinto, în minutul 85, acesta înscriind primul gol pentru alb-roşii. S-a terminat Dinamo – Farul 4-0 şi echipa lui Nuno Campos revine pe primul loc la clasamentului, cu 23 de puncte. Farul este a şasea, cu 14 puncte.

DINAMO: Bellaarouch – D. Irimia, Pascual (Tarbă 84), Fetai, Opruţ – Armstrong (Verreth 64), Alberto Soro (D. Pinto 65), Mărginean, Cîrjan – Karamoko (Hintsa 70), Zandbergen (Duţu 84). ANTRENOR: Nuno Campos

FARUL: R. Munteanu – Bouzamoucha (Cercel 80), Aberdin, Dican – C. Ganea (Marincean 57), Njike, Ahlinvi (N. Popescu 73), Ţicu – C. Sima (Sylvestre 57), Alibec, Radaslavescu (Goncear 73). ANTRENOR: Ioan Ovidiu Sabău

Cartonaşe galbene: Armstrong 45+3, Opruţ 45+3

Cartonaş roşu: Denis Alibec (Farul) 45+3

Arbitri: Marian Barbu – Mircea Grigoriu, Imre Bucsi

Arbitri VAR: Viorel Flueran – Stelian Slabu

O construcție monumentală ridicată la începutul secolului al XIX-lea în centrul Sibiului a fost demolată în ultimii ani ai regimului comunist, iar în locul ei se află astăzi o parcare. Emil Hurezeanu a readus în atenție povestea Cazărmii 90 și a descris dispariția clădirii drept un contraexemplu de planificare urbană care nu ar mai trebui repetat.

Cazarma 90 se afla într-una dintre cele mai importante zone ale Sibiului, în actuala Piață a Unirii. Construcția a început la sfârșitul secolului al XVIII-lea și a fost finalizată în 1807, Repertoriul Arheologic Național descriind-o drept una dintre lucrările impozante ale arhitecturii baroce din oraș.

Clădirea a supraviețuit aproape două secole, dar nu și ultimilor ani ai comunismului. A fost demolată în anii ’80, iar terenul a ajuns să fie folosit pentru parcare. Despre această transformare a vorbit Emil Hurezeanu, la Sibiu, în cadrul unei conferințe dedicate planurilor pentru viitorul complexului de clădiri de la Ursuline.

Hurezeanu: „A fost transformată într-o parcare și atât”

Fostul edificiu militar era cunoscut și drept Cazarma Regimentului 90. Hurezeanu a amintit că, înainte de demolare, clădirea ajunsese într-o stare proastă și găzduia diferite activități, însă consideră că dispariția sa completă și utilizarea terenului exclusiv pentru parcare reprezintă o soluție urbanistică greu de întâlnit în marile orașe europene.

„Nu cunosc un exemplu, într-una din marile țări europene, în care un monument de 200 de ani, fie și o cazarmă părăsită în care funcționa Cooperativ Tehnica Nouă, plină de șobolani – cum se întâmpla pe vremea aceea, să fie transformată într-o parcare și atât.

Aici avem un contraexemplu care n-ar mai trebui urmat niciodată. În Austria, mai mult decât în Germania – că germanii n-au mai fost în situația să restaureze mult pentru că cele mai frumoase orașe ale lor au fost bombardate crunt – austriecii din cazărmi, din Cazarma 90 au făcut un muzeu splendid pe Mariahilfer Strasse, unde este și Klimt. Este un fel de poveste complexă, în care găsești și școală, și mici restaurante, și grădinițe, și toate funcționează cu artă de prim rang la etajele superioare”, a spus Emil Hurezeanu, potrivit Turnul Sfatului.

Afirmația vine deci din partea unui om cu o experiență îndelungată în spațiul european. Emil Hurezeanu a fost ambasador al României în Germania și Austria, iar ulterior ministru de Externe, după o carieră de decenii în presa occidentală, la Radio Europa Liberă și Deutsche Welle.

El a comparat situația cu modul în care vechi construcții militare din Austria au primit funcțiuni noi, devenind spații culturale și comunitare, fără să fie șterse din peisajul urban. În opinia sa, cazul de la Sibiu ar trebui să rămână un exemplu despre ceea ce nu trebuie repetat atunci când orașele decid soarta clădirilor istorice.

Cum arăta Cazarma 90

Datele oficiale din Repertoriul Arheologic Național oferă o imagine a dimensiunii clădirii dispărute. Cazarma avea un plan rectangular, trei niveluri supraterane și mai multe niveluri subterane, adaptate diferenței de nivel a terenului. Fațada era organizată simetric, iar corpul central era dominat de un turn cu ceas, cu acoperiș baroc.

Construcția fusese realizată între 1792 și 1807, pe locul unei părți a vechiului sistem defensiv al orașului, și a fost utilizată inițial de administrația habsburgică, iar ulterior de cea austro-ungară pentru găzduirea militarilor. Fișa oficială a sitului consemnează că autoritățile comuniste au decis demolarea clădirii după ce aceasta ajunsese într-o stare necorespunzătoare și nu fusese identificată o nouă funcțiune pentru spațiile sale ample.

Deși Hurezeanu vorbește despre un „monument de 200 de ani”, formularea trebuie înțeleasă ca o referire la vechimea și valoarea istorică a construcției. Clădirea fusese finalizată în 1807 și a fost demolată după aproximativ 180 de ani.

O parcare într-unul dintre cele mai importante puncte ale Sibiului

Astăzi, în locul fostei cazărmi se află o parcare amplasată chiar în centrul orașului. Dispariția clădirii nu a șters însă complet istoria locului. Cazarma 90 figurează în continuare în Repertoriul Arheologic Național, iar zona include vestigii care țin atât de vechea construcție militară, cât și de sistemul defensiv medieval al Sibiului.

Primăria Sibiu discută de aproape două decenii despre dezvoltarea unui centru de conferințe și spectacole în zona Cazarma 90. Ideea apare încă din 2009 în documentațiile de dezvoltare urbanistică ale orașului. Proiectul vizează crearea unui spațiu pentru evenimente culturale, artistice, economice și științifice, în legătură cu Teatrul Național „Radu Stanca” și centrul istoric.

În bugetul local pentru 2025 au fost prevăzute fonduri pentru studiile și documentațiile tehnice necesare viitorului centru, însă după ani de discuții proiectul nu s-a concretizat încă. În paralel, municipalitatea are în vedere și intervenții asupra zidurilor fostei Cazarme 90 și ale Bastionului Haller.

Declarațiile lui Emil Hurezeanu au venit în contextul unei alte inițiative de recuperare a patrimoniului construit din Sibiu: restaurarea complexului Ursulinelor și transformarea acestuia într-un nou spațiu cultural.

Primăria Capitalei anunţă că a dat ordinul de începere a lucrărilor la Curtea Veche, prima curte domnească a oraşului şi cel mai vechi monument medieval al Bucureştiului. Lucrările costă două milioane de lei şi vor dura trei luni. Curtea Veche este foarte importantă pentru istoria Bucureștiului, asta pentru că domnitorul Vlad Țepeș, cel care stă la baza mitului Dracula, și-a avut curtea domnească aici și tot domnitorul este cel care menționează într-un prim document existența ”Cetății București”.

Se restaurează Curtea Veche, cetatea lui Vlad Țepeș

„În dar de Ziua Bucureştiului, venim cu o super veste: Am dat ordinul de începere a lucrărilor la Curtea Veche, prima curte domnească a oraşului şi cel mai vechi monument medieval al Bucureştiului”, anunţă PMB pe Facebook.

Primăria arată că ani în şir a zăcut în paragină şi a ajuns într-o stare avansată de degradare – are infiltraţii, plouă înăuntru, e plin de buruieni iar intervenţia este esenţială pentru stoparea degradării structurale şi protejarea zidăriilor istorice împotriva intemperiilor.

„Ce vom face mai exact: Acum nu vorbim de o restaurare, ci doar de punere în siguranţă şi conservare: Refacem şi reparăm acoperişurile, Vom asigura protecţia zidurilor, a bolţilor, a suprafeţelor expuse factorilor de mediu, Construim un acoperiş provizoriu, pentru a permite continuarea investigaţiilor arheologice”, spune Primăria.

Potrivit PMB, lucrările costă două milioane de lei şi vor dura trei luni.

„După punerea în siguranţă, restaurăm emblema Capitalei. S-a mai încercat o punere în siguranţă a acestui complex sit arheologic, în 2018, însă lucrările au fost oprite doi ani mai târziu şi abandonate. Nu au fost luate atunci nici cele mai mici măsuri de conservare a monumentului istoric.

Până în 2015, aici a funcţionat un muzeu. Curtea Veche este extrem de importantă pentru identitatea oraşului! Timp de secole, a fost reşedinţa unor mari voievozi precum: Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu. În jurul acestui loc s-a dezvoltat Bucureştiul!”, menţionează Primăria Municipiului Bucureşti.

Vlad Țepeș și prima mențiune a ”Cetății București”

Curtea Veche reprezintă nucleul de dezvoltare al orașului București, fiind menționată pentru prima dată într-un document din secolul XIV în care se vorbește despre „Cetatea noastră”, posibil citadela de pe malul Dâmboviței. Mai târziu, în timpul domniei lui Vlad Țepeș, apare prima atestare documentară a „Cetății București”, într-un act emis la 20 septembrie 1459 în care se menționează scutirea de dări a locuitorilor Bucureștiului. De-a lungul timpului, cetatea a fost supusă periodic invaziilor care au dus la jefuirea și incendierea casei domnești, motiv pentru care reparațiile, completările, dar și extinderea complexului au modificat continuu planul inițial. Istoricul Palatului Voievodal în forma sa actuală începe odată cu domnia lui Mircea Ciobanu și atinge apogeul în timpul lui Constantin Brâncoveanu și al lui Ștefan Cantacuzino.

Numele de „Curtea Veche” îl primește în 1775 când Alexandru Ipsilanti decide construirea noii curți domnești din Dealul Spirii, cunoscută sub numele de Curtea Arsă, după ce este cuprinsă de un incendiu în anul 1812. În cele din urmă, Curtea Veche este scoasă la licitație și vândută în 1798 de Constantin Vodă Hangerli. Marele Foc care pustiește orașul la 1847 afectează grav Palatul Voievodal și biserica Buna Vestire.

Între anii 1980 și 2004, Muzeul „Curtea Veche” a fost deschis parțial publicului, ca zonă de interes cultural a Centrului Istoric bucureștean.

Soluțiile propuse astăzi, în cadrul acestui proiect de restaurare, au ca obiectiv stoparea degradărilor și punerea în valoare a vestigiilor arheologice, prin transformarea spațiului într-unul acoperit, care să asigure condițiile optime amenajării unui muzeu la standardele sec. XXI.

La finalul lucrărilor, vor putea fi văzute fundațiile vechii cetăți din timpul lui Vlad Țepeș, înglobate în structura Palatului Voievodal construit de Mircea Ciobanu, fundațiile bisericii-paraclis din timpul domnitorului Grigore Ghica, loggia, foișoarele și băile turcești construite în perioada lui Constantin Brâncoveanu sau celebra cameră cu stele realizată în timpul lui Ștefan Cantacuzino.

O zi la plajă s-a transformat într-o adevărată tragedie în Grecia. Un bărbat în vârstă de 82 de ani și-a pierdut viața după ce o dispută banală pentru un șezlong a degenerat într-o încăierare.

Incidentul a avut loc cu puțin timp înainte de ora 10:00, pe plaja Vouliagmeni, situată la sud de Atena, de-a lungul Rivierei Atenei, scrie Greek Reporter.

Potrivit primelor informații din anchetă, discuțiile în contradictoriu pe marginea ocupării unui șezlong s-au transformat rapid într-o confruntare fizică. În altercație ar fi fost implicată și o tânără de 21 de ani, care se afla în compania unui bărbat în vârstă de 76 de ani.

În urma bătăii, victima în vârstă de 82 de ani a fost preluată de o ambulanță și transportată de urgență la spital. Din nefericire, în pofida eforturilor medicilor, bărbatul a decedat aproximativ o oră mai târziu.

Acest caz tragic aduce în prim-plan o problemă tot mai frecventă pe litoralul european. Lupta acerbă pentru cele mai bune locuri, supranumită ironic „războiul șezlongurilor”, este binecunoscută în stațiunile aglomerate.

Turiștii obișnuiesc să se trezească la prima oră pentru a-și rezerva șezlongul preferat, chiar dacă acesta rămâne gol ore în șir.

Locuitorii din Nădlac, județul Arad, nu sunt nevoiți să călătorescă prea mult pentru a trece granița dpre Ungaria. Frontiera a făcut și face parte din viața lor de generații întregi. Drumul spre marginea localității nu se oprește la ultma casă, iar asta, pentru că locuitorii traversează direct în Ungaria.

Nădlac s-a numărat printre cele mai circulate puncte de ieșire din România spre vestul Europei. În 2014, spre exemplu, înainte de deschiderea Nădlac II, vechiul punct de frotineră a raportat 5,68 de milioane de treceri.

Citește și: Un tren internațional, blocat pe podul Giurgiu-Ruse, după ce au fost raportate probleme la locomotivă

Localitatea este situată lângă granița româno-ungară. Drumul traversează spre punctul Nădlac-Nagylak și apoi pe teritoriul Ungariei. Pentru cei care nu cunosc zona poate părea neobișnuti să mergi pe un drum într-un oraș din țară, iar după câteva minute să fii în Ungaria. Însă, locuitorii sunt obișnuiți cu acest lucru, mai ales cu prezentarea documentelor și cu controalele vamale.

Totuși, din ianuarie 2025 lucrurile s-au schimbat radical. Când România a intrat în spațiul Schengen, controalele au fost eliminate, iar în prezent, locuitorii din Nădlac nu mai sunt nevoiți să oprească la cabina Poliției de Frontieră pentru verificarea documentelor, iar deplasarea seamănă cu trecerea dintr-un județ în altul. În același timp, regula este valabilă și pentru autoturisme sau alte mijloace de transport.

Chiar dacă nu mai există controale la frontieră, cei care trec prin Nădlac trebuie să aibă asupra lor cartea de identitate sau pașaportul. Polițiștii pot face verificări aleatorii, inclusiv pe drumurile din apropiere.

Pentru localnici, diferența este simplă: dacă înainte de 2025 erau nevoiți să aștepte la cozi pentru control, în 2026 pot trece frontiera fără opriri, cu condiția să dețină un document de călătorie valabil.

Citește și: VIDEO Doi italieni, reacție fabuloasă după ce au intrat prima oară în Salina Turda. ”Genial!”