Primăria Capitalei anunţă că a dat ordinul de începere a lucrărilor la Curtea Veche, prima curte domnească a oraşului şi cel mai vechi monument medieval al Bucureştiului. Lucrările costă două milioane de lei şi vor dura trei luni. Curtea Veche este foarte importantă pentru istoria Bucureștiului, asta pentru că domnitorul Vlad Țepeș, cel care stă la baza mitului Dracula, și-a avut curtea domnească aici și tot domnitorul este cel care menționează într-un prim document existența ”Cetății București”.

Se restaurează Curtea Veche, cetatea lui Vlad Țepeș

„În dar de Ziua Bucureştiului, venim cu o super veste: Am dat ordinul de începere a lucrărilor la Curtea Veche, prima curte domnească a oraşului şi cel mai vechi monument medieval al Bucureştiului”, anunţă PMB pe Facebook.

Primăria arată că ani în şir a zăcut în paragină şi a ajuns într-o stare avansată de degradare – are infiltraţii, plouă înăuntru, e plin de buruieni iar intervenţia este esenţială pentru stoparea degradării structurale şi protejarea zidăriilor istorice împotriva intemperiilor.

„Ce vom face mai exact: Acum nu vorbim de o restaurare, ci doar de punere în siguranţă şi conservare: Refacem şi reparăm acoperişurile, Vom asigura protecţia zidurilor, a bolţilor, a suprafeţelor expuse factorilor de mediu, Construim un acoperiş provizoriu, pentru a permite continuarea investigaţiilor arheologice”, spune Primăria.

Potrivit PMB, lucrările costă două milioane de lei şi vor dura trei luni.

„După punerea în siguranţă, restaurăm emblema Capitalei. S-a mai încercat o punere în siguranţă a acestui complex sit arheologic, în 2018, însă lucrările au fost oprite doi ani mai târziu şi abandonate. Nu au fost luate atunci nici cele mai mici măsuri de conservare a monumentului istoric.

Până în 2015, aici a funcţionat un muzeu. Curtea Veche este extrem de importantă pentru identitatea oraşului! Timp de secole, a fost reşedinţa unor mari voievozi precum: Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu. În jurul acestui loc s-a dezvoltat Bucureştiul!”, menţionează Primăria Municipiului Bucureşti.

Vlad Țepeș și prima mențiune a ”Cetății București”

Curtea Veche reprezintă nucleul de dezvoltare al orașului București, fiind menționată pentru prima dată într-un document din secolul XIV în care se vorbește despre „Cetatea noastră”, posibil citadela de pe malul Dâmboviței. Mai târziu, în timpul domniei lui Vlad Țepeș, apare prima atestare documentară a „Cetății București”, într-un act emis la 20 septembrie 1459 în care se menționează scutirea de dări a locuitorilor Bucureștiului. De-a lungul timpului, cetatea a fost supusă periodic invaziilor care au dus la jefuirea și incendierea casei domnești, motiv pentru care reparațiile, completările, dar și extinderea complexului au modificat continuu planul inițial. Istoricul Palatului Voievodal în forma sa actuală începe odată cu domnia lui Mircea Ciobanu și atinge apogeul în timpul lui Constantin Brâncoveanu și al lui Ștefan Cantacuzino.

Numele de „Curtea Veche” îl primește în 1775 când Alexandru Ipsilanti decide construirea noii curți domnești din Dealul Spirii, cunoscută sub numele de Curtea Arsă, după ce este cuprinsă de un incendiu în anul 1812. În cele din urmă, Curtea Veche este scoasă la licitație și vândută în 1798 de Constantin Vodă Hangerli. Marele Foc care pustiește orașul la 1847 afectează grav Palatul Voievodal și biserica Buna Vestire.

Între anii 1980 și 2004, Muzeul „Curtea Veche” a fost deschis parțial publicului, ca zonă de interes cultural a Centrului Istoric bucureștean.

Soluțiile propuse astăzi, în cadrul acestui proiect de restaurare, au ca obiectiv stoparea degradărilor și punerea în valoare a vestigiilor arheologice, prin transformarea spațiului într-unul acoperit, care să asigure condițiile optime amenajării unui muzeu la standardele sec. XXI.

La finalul lucrărilor, vor putea fi văzute fundațiile vechii cetăți din timpul lui Vlad Țepeș, înglobate în structura Palatului Voievodal construit de Mircea Ciobanu, fundațiile bisericii-paraclis din timpul domnitorului Grigore Ghica, loggia, foișoarele și băile turcești construite în perioada lui Constantin Brâncoveanu sau celebra cameră cu stele realizată în timpul lui Ștefan Cantacuzino.

Locuitorii din Nădlac, județul Arad, nu sunt nevoiți să călătorescă prea mult pentru a trece granița dpre Ungaria. Frontiera a făcut și face parte din viața lor de generații întregi. Drumul spre marginea localității nu se oprește la ultma casă, iar asta, pentru că locuitorii traversează direct în Ungaria.

Nădlac s-a numărat printre cele mai circulate puncte de ieșire din România spre vestul Europei. În 2014, spre exemplu, înainte de deschiderea Nădlac II, vechiul punct de frotineră a raportat 5,68 de milioane de treceri.

Citește și: Un tren internațional, blocat pe podul Giurgiu-Ruse, după ce au fost raportate probleme la locomotivă

Localitatea este situată lângă granița româno-ungară. Drumul traversează spre punctul Nădlac-Nagylak și apoi pe teritoriul Ungariei. Pentru cei care nu cunosc zona poate părea neobișnuti să mergi pe un drum într-un oraș din țară, iar după câteva minute să fii în Ungaria. Însă, locuitorii sunt obișnuiți cu acest lucru, mai ales cu prezentarea documentelor și cu controalele vamale.

Totuși, din ianuarie 2025 lucrurile s-au schimbat radical. Când România a intrat în spațiul Schengen, controalele au fost eliminate, iar în prezent, locuitorii din Nădlac nu mai sunt nevoiți să oprească la cabina Poliției de Frontieră pentru verificarea documentelor, iar deplasarea seamănă cu trecerea dintr-un județ în altul. În același timp, regula este valabilă și pentru autoturisme sau alte mijloace de transport.

Chiar dacă nu mai există controale la frontieră, cei care trec prin Nădlac trebuie să aibă asupra lor cartea de identitate sau pașaportul. Polițiștii pot face verificări aleatorii, inclusiv pe drumurile din apropiere.

Pentru localnici, diferența este simplă: dacă înainte de 2025 erau nevoiți să aștepte la cozi pentru control, în 2026 pot trece frontiera fără opriri, cu condiția să dețină un document de călătorie valabil.

Citește și: VIDEO Doi italieni, reacție fabuloasă după ce au intrat prima oară în Salina Turda. ”Genial!”

Monumentalul Arc de Triumf pe care Donald Trump doreşte să-l construiască pe un sit istoric din Washington va servi şi ca bază militară pentru drone şi lunetişti, a anunţat duminică preşedintele SUA, relatează AFP şi Reuters.

„Am fost de acord să transformăm magnificul Arc de Triumf (…) într-un complex militar/arc de triumf de primă clasă”, a transmis Trump într-un mesaj postat pe platforma sa Truth Social.

Edificiul va fi proiectat pentru a „găzdui şi depozita un număr mare de drone, precum şi pentru a le desfăşura rapid”, dar şi pentru a primi lunetişti „pe acoperiş, precum şi pe esplanadă” şi a depozita „cantităţi semnificative de muniţie pentru puşti de precizie”, a adăugat el.

„Nu va exista nicio instalaţie comparabilă în altă parte a lumii. Dintre cele mai mari 59 de oraşe şi capitale, Washingtonul ESTE SINGURUL DIN LUME FĂRĂ UN ARC DE TRIUMF. Acum va avea unul şi, de departe, cel mai mare dintre toate!”, a continuat liderul american.

Lipsa consultărilor legislative

Arcul gigantic propus, planificat pentru malurile râului Potomac, lângă Cimitirul Naţional Arlington, reflectă dorinţa lui Donald Trump de a-şi lăsa amprenta asupra capitalei naţiunii.

Acesta a stârnit controverse, deoarece administraţia Trump nu a consultat Congresul cu privire la o transformare atât de semnificativă a peisajului urban al oraşului Washington.

Dimensiunile sale impunătoare ar obstrucţiona perspectiva dintre Lincoln Memorial, unul dintre reperele emblematice ale oraşului Washington, şi Cimitirul Naţional Arlington, unde sunt înmormântaţi sute de mii de militari americani.

O serie de proiecte contestate în justiţie

De la revenirea la putere în ianuarie 2025, Donald Trump a lansat mai multe proiecte de renovare, dintre care unele au dus la numeroase contestaţii în justiţie.

Printre acestea se numără şi construirea unei vaste şi costisitoare săli de bal la Casa Albă, pentru care preşedintele a demolat o întreagă aripă a reşedinţei prezidenţiale.

Un alt proiect implică renovarea laborioasă a Reflecting Pool, o piscină dreptunghiulară mare situată pe National Mall.

Bătălia pentru fațada Centrului Kennedy

Donald Trump îşi pusese numele şi pe faţada Centrului Kennedy, o instituţie culturală şi artistică desemnată legal de Congres drept memorial al preşedintelui asasinat John F. Kennedy.

Un judecător a ordonat îndepărtarea numelui.

Consiliul de administraţie al instituţiei, prezidat de Donald Trump şi incluzând mai mulţi aliaţi ai săi, a votat apoi în favoarea unei inscripţii care să onoreze rolul său în asigurarea finanţării necesare pentru renovări, fără a o prezenta ca o schimbare a numelui oficial al instituţiei.

Cu toate acestea, instanţa a decis că această modificare necesită şi aprobarea Congresului.

Președintele Nicușor Dan a ajuns în SUA, la Adunarea Generală a ONU, iar acolo a transmis un mesaj special pentru românii din America. Nicușor Dan a transmis faptul că înțelege dezamăgirea românilor care au ales să plece în SUA din cauza problemelor din România.

Nicușor Dan: Trebuie să recunoaștem adevărurile incomode pentru România

”Președintele României, Nicușor Dan, a transmis duminică, 20 septembrie 2026, un mesaj în cadrul Summitului Comunității Române. Mesajul a fost prezentat de către Ana-Maria Geană, Consilier de Stat pentru românii de pretutindeni – Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni, în cadrul evenimentului organizat la Chicago, Statele Unite ale Americii.

Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

Vă salut cu multă căldură și vă felicit pentru inițiativa de a aduce împreună oameni care își dedică timpul, experiența și energia comunităților românești. Această reuniune este o expresie a capacității dumneavoastră de a vă organiza și de a transforma dragostea față de România în proiecte concrete cu impact real.

Fiecare dintre dumneavoastră are propria poveste despre curajul unui nou început. Indiferent de ceea ce v-a determinat să faceți acest pas, fie că a fost dorința de a studia, o oportunitate profesională sau, din păcate, lipsa perspectivelor de acasă, un lucru este cert: ați reușit. Ați construit cariere, ați întemeiat familii și ați devenit voci respectate în comunitățile în care trăiți.

Sunt convins că o relație puternică între România și diaspora nu se poate construi decât cu onestitate. Asta înseamnă să recunoaștem deschis toate aceste experiențe, inclusiv pe cele incomode pentru statul român. Trebuie să avem curajul să spunem că, pentru mulți dintre cei care au ales să plece, România a lăsat gustul amar al promisiunilor neîndeplinite. A însemnat, uneori, nedreptate sau sentimentul că munca și competența nu sunt suficient prețuite. Recunoașterea acestor realități este o condiție pentru a recâștiga încrederea.

Statul român are obligația de a vă trata cu respect în fiecare interacțiune: la un ghișeu consular, atunci când solicitați un simplu document, fie dacă doriți să investiți în România sau când luați în calcul revenirea în țară. Respectul se vede în servicii care funcționează bine, în reguli clare și în răspunsuri oferite la timp. Aceasta este, în esenț[, definiția unei politici serioase pentru diaspora.

Avem nevoie de aceeași rigoare și atunci când vă invităm să contribuiți la viitorul României. Experiența acumulată de dumneavoastră trebuie să își găsească locul firesc în proiectele majore de dezvoltare ale țării. Iar acest lucru presupune instituții dispuse să asculte, capabile să învețe din soluții care funcționează atât de bine în alte părți.

Vă încurajez să rămâneți angajați și atenți la ceea ce se întâmplă în România și, totodată, să vă exercitați dreptul de a solicita competență și integritate în relația cu autoritățile noastre. Vă asigur că distanța geografică nu diminuează legitimitatea vocii dumneavoastră, iar critica de bună-credință este o formă de implicare de care o democrația are nevoie.

Dragi prieteni,

Românii din Statele Unite contribuie la apropierea dintre țările noastre. Relațiile profesionale, universitare, culturale sau de afaceri pe care le construiți dau consistență acestei legături și deschid oportunități pentru generațiile următoare.

Mă gândesc, în egală măsură, la cei care construiesc și sprijină viața de zi cu zi a comunităților, la cei care îi învață pe copii limba română, la voluntari, la cei care întind o mână de ajutor unei familii aflate în dificultate sau unui tânăr sosit de curând. Prin asemenea gesturi, apartenența capătă un sens concret, iar solidaritatea devine normalitate cotidiană.

Pentru copiii și tinerii care cresc în afara granițelor, este important ca legătura cu România să fie cultivată cu deschidere, pentru a descoperi o țară în care ideile lor contează și care le prețuiește identitatea formată între două culturi diferite, dar care pun preț pe aceleași valori fundamentale.

Celor care se gândesc să revină în România le datorăm condiții care să facă această alegere posibilă. Celor care, pe de altă parte, își văd viitorul în țările în care s-au stabilit le datorăm același respect și posibilitatea de a rămâne implicați în problemele majore ale națiunii noastre.

Îmi doresc ca această întâlnire să dea naștere unor colaborări de durată. România are nevoie de încrederea și de inițiativa dumneavoastră, iar instituțiile sale au datoria să fie parteneri pe măsura acestei implicări.”, se arată în mesajul președintelui Nicușor Dan.

Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar în jurul valorii de 1.550 mc/s în primele două zile ale intervalului, apoi în creştere uşoară până la valoarea de 1.650 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s), potrivit prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 19 – 26 septembrie 2026, informează Agerpres.

Dunărea crește timid

În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în general în creştere, exceptând prima parte a intervalului, când vor fi relativ staţionare pe sectorul Brăila – Tulcea.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna septembrie un debit maxim al Dunării de 1.800 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Pe râurile interioare, debitele medii zilnice vor fi relativ staţionare pe toată durata intervalului de prognoză. „Sunt posibile creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri din zonele de deal şi de munte, cu o probabilitate mai mare la mijlocul intervalului, ca urmare a precipitaţiilor prognozate şi a propagării”, estimează hidrologii.

În luna septembrie 2026, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinul hidrografic al Prahovei şi bazinele superioare ale Buzăului şi Ialomiţei şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului, pe afluenţii Prutului şi pe râurile din Dobrogea.

Recolta de cartofi din nord-vestul Europei ar putea înregistra în 2026 una dintre cele mai mari scăderi din ultimii ani, pe fondul reducerii suprafețelor cultivate, dar și al secetei și temperaturilor ridicate din această vară. Potrivit primei estimări a North-Western European Potato Growers (NEPG), producția de cartofi pentru consum din Belgia, Germania, Franța și Țările de Jos ar putea ajunge la 20,695 milioane de tone, cu 25,4% mai puțin decât în 2025.

Scăderea vine după un sezon agricol dificil, în care suprafața cultivată s-a redus semnificativ, iar condițiile meteorologice din iulie și august au afectat dezvoltarea culturilor și formarea tuberculilor. NEPG avertizează că recolta din 2026 ar putea fi una dintre cele mai mici din ultimul deceniu.

Mai puțini cartofi după reducerea suprafețelor cultivate

În primăvara acestui an, fermierii din cele patru mari țări producătoare au cultivat aproximativ 521.455 de hectare cu cartofi pentru consum, cu 13,7% mai puțin decât în 2025. Suprafața a scăzut cu aproximativ 82.700 de hectare într-un singur an.

Producția estimată pentru 2026 este de 20,695 milioane de tone, față de 27,750 milioane de tone anul trecut și o medie de 23,986 milioane de tone în ultimii cinci ani. Astfel, recolta prognozată este cu 13,7% sub media ultimului cincinal.

Germania ar urma să aibă cea mai mare producție, aproximativ 7,550 milioane de tone, urmată de Franța, cu 6,485 milioane de tone, Belgia, cu 3,431 milioane de tone, și Țările de Jos, cu 3,229 milioane de tone.

Randament scăzut: Tuberculi tot mai mici

NEPG estimează un randament mediu de 40,5 tone la hectar, cu 13,9% sub nivelul din 2025 și cu 9,4% sub media ultimilor cinci ani. În plus, în multe zone, tuberculii au dimensiuni și lungimi mai mici decât în mod obișnuit, ceea ce poate crea probleme pentru anumite categorii de consum și pentru industria de procesare.

Situația este cu atât mai complicată cu cât prima estimare a NEPG este încă provizorie. O parte dintre culturi nu au fost recoltate, iar producția se mai poate modifica până la finalul campaniei. Totuși, organizația consideră că, în condițiile actuale, recolta ar putea ajunge printre cele mai mici din ultimii zece ani.

Căldura și seceta au lovit culturile

În iulie și august, temperaturile ridicate și deficitul de precipitații au afectat culturile din cea mai mare parte a zonei monitorizate de NEPG. Nordul Germaniei și anumite regiuni din Țările de Jos au fost printre excepții, acolo unde precipitațiile au fost mai apropiate de valorile normale.

Chiar și acolo unde fermierii au avut acces la irigații, dezvoltarea culturilor și formarea tuberculilor au fost afectate. NEPG atrage, de asemenea, atenția asupra unor riscuri precum viermii-sârmă și Stolbur, dar și asupra posibilității unei încolțiri premature în timpul depozitării.

Fermierii ar putea avea probleme cu livrările

Producția mai mică ar putea pune presiune pe relația dintre producători, comercianți și procesatori. NEPG estimează că unii fermieri, în special din Belgia și Franța, ar putea întâmpina dificultăți în livrarea volumelor prevăzute în contracte.

Procesatorii și comercianții ar putea fi nevoiți să își adapteze cerințele, inclusiv în privința dimensiunii și lungimii tuberculilor, într-un sezon în care materia primă disponibilă ar putea fi mai puțină.

În același timp, cererea de cartofi pentru consum în stare proaspătă este ridicată în sudul și estul Europei, iar Marea Britanie ar putea avea, la rândul său, nevoie de cartofi și produse procesate după problemele provocate de căldura și seceta din această vară.

Presiuni asupra pieței

NEPG estimează că sezonul comercial 2026/27 ar putea fi mai scurt decât în mod obișnuit. Reducerea ofertei, randamentele mai mici și problemele de calibru ar putea pune presiune pe piața europeană a cartofilor, însă impactul final asupra prețurilor și aprovizionării va depinde de recolta efectivă și de evoluția cererii.

Organizația susține că sectorul trebuie să se adapteze rapid la noile condiții climatice și recomandă dezvoltarea unor soiuri mai rezistente la căldură, secetă și mană, care să necesite și cantități mai mici de azot.

Printre soluțiile indicate se numără dezvoltarea rezervoarelor pentru acumularea apei, îmbunătățirea sistemelor de irigații, agroforestieritul, creșterea conținutului de humus din sol și folosirea mulciului.