Președintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri că orice desfășurare de trupe europene în Ucraina ar echivala cu „un război împotriva Rusiei”, susținând în același timp că Moscova nu „amenință” țările europene, informează Mediafax.

Avertismentul dur al lui Vladimir Putin: „Înseamnă un război împotriva Rusiei”

„În prezent, ei (liderii europeni) susțin că iau în considerare modalitățile de trimitere a trupelor pe teritoriul ucrainean. Aceasta înseamnă un război împotriva Rusiei”, a declarat Vladimir Putin, citat de agențiile de știri rusești, din New Delhi, unde participă la un summit BRICS, potrivit Le Figaro.

Liderul de la Kremlin neagă că ar amenința Europa

„Nu amenințăm și nici nu intenționăm să amenințăm țările europene. De ce am face-o? Nimeni nu își dă seama că nu avem niciun motiv să intrăm în conflict cu Europa”, a adăugat el. Putin a afirmat, de asemenea, că liderii europeni „își sperie poporul cu o amenințare imaginară din partea Rusiei”, adăugând că „această amenințare nu există și nu a existat niciodată”.

Linia roșie trasată de Moscova privind trupele occidentale și NATO

Rusia, care a lansat ofensiva împotriva Ucrainei în februarie 2022, a prezentat în mod constant desfășurarea de trupe occidentale pe teritoriul ucrainean ca o linie roșie. Această idee a fost discutată de liderii europeni timp de mai mulți ani, dar nu s-a materializat niciodată.

Rusia își justifică ofensiva împotriva Ucrainei, în special, invocând amenințarea reprezentată de extinderea NATO, alianța militară occidentală la care Kievul aspiră să se alăture, la granițele sale.

Preşedintele SUA Donald Trump, întrebat cât de intens va participa la campania electorală din această toamnă, în condiţiile în care moştenirea sa politică este în joc, a promis că va bloca agenda democraţilor dacă partidul său pierde alegerile, relatează CNN, informează News.ro.

Donald Trump: Voi fi un obstacol, voi blocat tot!

„Când vorbeşti despre moştenirea mea, voi fi un obstacol… Voi bloca toate lucrurile lor rele timp de doi ani”, i-a declarat Trump Laurei Ingraham de la Fox News, într-un interviu difuzat joi. „Nu va fi la fel, dar voi fi cel care îi blochează.”

Trump a continuat spunând că, probabil, va ajunge la înţelegeri cu democraţii dacă aceştia vor ajunge la putere după alegerile de la jumătatea mandatului, sugerând că situaţia s-ar putea să nu fie „atât de gravă” pe cât cred unii membri ai partidului său.

„Şi probabil că vom putea ajunge la înţelegeri cu ei. Ştiţi, ei vor dori anumite lucruri, iar noi vom obţine [altele], faci înţelegeri. Adică, aşa merg lucrurile. Deci nu este chiar atât de grav. Sau poate că este”, a spus Trump.

Întrebat dacă tot ceea ce a făcut până acum va fi meritat dacă democraţii câştigă, iar agenda sa este blocată, Trump a răspuns: „Este ceea ce este.”

JD Vance: Partidul Democrat este ”partidul urii”

La rândul său, vicepreşedintele american JD Vancea a atacat joi Partidul Democrat, numindu-l ”partidul urii”, în timpul convenţiei Partidului Republican organizate în perspectiva alegerilor cruciale de la jumătatea mandatului din noiembrie.

„Democraţii sunt partidul care urăşte America şi pe cei care au construit-o”, a declarat Vance în discursul său susţinut la această convenţie fără precedent, desfăşurată la Dallas, în Texas.

„Alegeri primare după alegeri primare, i-am văzut pe puţinii democraţi rezonabili pierzând în faţa unor extremişti care ne urăsc în mod deschis naţiunea”, a afirmat vicepreşedintele, acuzând celălalt mare partid american că se radicalizează.

„La Denver, în Colorado, aveţi democraţi care spun că 11 Septembrie a fost inevitabil, care găsesc justificări pentru teroriştii care au ucis 3.000 dintre compatrioţii noştri, iar în Michigan este şi mai rău: fac campanie alături de extremişti care spun explicit că America a meritat atentatele din 11 Septembrie”, a acuzat el.

„Să nu uităm niciodată că America le aparţine celor care o iubesc, nu celor care o urăsc”, a spus Vance în încheiere, îndemnând la mobilizare în condiţiile în care, potrivit sondajelor, republicanii se află într-o poziţie dificilă înaintea alegerilor legislative din noiembrie.

Relațiile lui Sieg la vârful CDU (Uniunea Creștin Democrată) și în Guvernul Federal german au facilitat mega contactul de înzestrare al Armatei Române semnat cu Rheinmetall în valoare de 5,7 miliarde de euro.

Datele certe arată ca:

În perioada în care Hans Martin Sieg a activat ca expert GIZ și Consilier Strategic Principal al Prim-ministrului Republicii Moldova (proiect gestionat de GIZ- Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei), Tanja Gönner era Președinta Comitetului de Conducere (CEO) al GIZ la nivel global al întregii agenții.

Martin Sieg implementa practic politicile și proiectele de dezvoltare pe teren, în timp ce Gönner conducea organizația de la nivelul central din Germania.

Intre cei doi există o relație veche și de subordonare. Ambii provin din mediul politic și de consultanță din Germania, având legături strânse cu zona creștin-democrată (CDU).

Citește și: CUTIA NEAGRĂ. Cum şi-a „fidelizat” Ilie Bolojan electoratul liberal pentru a ajunge şef la PNL

Tanja Gönner (57 de ani) a fost o politiciană marcantă a CDU (fost deputat și ministru regional). Ulterior, între 2017 și 2021, Hans Martin Sieg a condus birourile din România și Republica Moldova ale Fundației Konrad Adenauer (KAS), care este fundația politică oficială a partidului CDU.

În prezent Tanja Gönner este Director Executiv (CEO) al BDI Federația Industriei Germane adică conduce cea mai puternică asociație umbrelă a industriei germane.

Rheinmetall este membru cheie al BDI prin intermediul șefilor companiei. În calitate de lider al BDI, Tanja Gönner reprezintă direct interesele marilor corporații industriale — inclusiv ale industriei de apărare și securitate.

Există o conexiune directă la nivel de top management între BDI și consiliul de administrație al Rheinmetall:

Ulrich Grillo, fost Președinte al BDI (mentor al Tanjaei Gönner și predecesor în structura de conducere a federației), ocupă funcția de Președinte al Consiliului de Supraveghere al Rheinmetall AG.

Citește și: CUTIA NEAGRĂ. Nababii energiei trăiesc în lux, românii puşi să stingă becul. Ce sporuri incredibile sunt la Nuclearelectrica

Armin Papperger, actualul CEO al Rheinmetall AG, este membru activ în Consiliul de Conducere / Prezidiul BDI. Acest lucru înseamnă că Papperger – Grillo și Tanja Gönner colaborează în mod direct în cadrul structurilor decizionale care stabilesc agenda economică a Germaniei

Jurnalistul TVR Adelin Petrișor se revoltă după ce Sorina Matei, noua directoare interimara a TVR, a intrat în grupul de WhatsApp al redacției de știri, susținând că spațiul este destinat activității editoriale și că niciun președinte anterior al televiziunii publice nu a făcut parte din acest grup.

Adelin Petrișor a oferit explicații după ce, în mediul online, au apărut informații că noua directoare propusă de AUR a intrat în „inspecție” pe grupul jurnaliștilor.

„N-aș fi scris despre episodul acesta pentru că era o discuție internă, însă o fac pentru că văd că se tot umflă pe net și sunt câteva lucruri neadevărate sau nespunse, nu știu dacă voit sau nu. Da, i-am spus/scris Sorinei că nu e corect să fie acolo”, a transmis jurnalistul.

Citește și : Scandal monstru la TVR după ce noua șefă Sorina Matei a intrat pe grupul de WhatsApp al știriștilor. ”Președintele nu are atribuții editoriale. Niciunul nu a văzut ce se discuta aici”

Potrivit acestuia, după ce i-a atras atenția Sorinei Matei, a aflat că cel puțin doi foști președinți ai TVR ar fi intrat în grupul redacției folosind „nume de scenă”, situație pe care o consideră „mult mai gravă și mai nedemnă”.

„Oare cine le-o fi permis accesul? Niște șefuți, care au vrut să nu supere, normal”, a adăugat Petrișor.

Jurnalistul a criticat și problemele structurale ale Televiziunii Române, despre care spune că reflectă întocmai societatea.

„Da, TVR este exact ca țara, ca statul în acest moment, are toate tarele societății noastre, de la nepotism, la servilism în fața superiorilor. Televiziunea Publică va fi mai bună, când noi toți, cei din TVR și din afară vom fi mai buni. Dacă ar fi fost în UK, TVR ar fi fost BBC”, a mai spus Adelin Petrișor.

Sorina Matei, actualul președinte-director general interimar al TVR, a încercat joi seara, 10 septembrie, să intre în grupul de WhatsApp folosit de redacția de știri. Gestul a fost contestat de mai mulți jurnaliști, iar vineri dimineață aceasta a părăsit grupul.

În timpul discuției, Adelin Petrișor a întrebat: „De ce este preşedintele pe grupul de redacţie? Niciun preşedinte nu a fost aici. E grupul pentru ştiri, nu?”.

Până și jurnalistul Mihai Rădulescu i-a atras atenția directoarei numite de AUR, invocând lipsa atribuțiilor editoriale ale acesteia.

Citește și : Sebastian Ghiță o demolează pe impostoarea Sorina Matei: „Pe mine m-a rugat Coldea să o angajez acum mulți ani! Nu a condus nimic în viața ei în afară de invitați spre lift. Este doar o altă față hidoasă a acoperiților lătrăi care au distrus România în ultimii ani!”

„Foarte frumos, însă președintele nu are atribuții editoriale și până acum niciunul nu a văzut ce se discuta aici. Sigur, întotdeauna au fost suflete generoase care au trimis și capturi, dar asta e altă discuție”, ar fi replicat Mihai Rădulescu.

„Poți să trimiți informații oricui din redacție direct sau prin Anca, însă, în mod normal, nu ar trebui să fii pe grup”, ar mai fi scris jurnalistul.

Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat vineri că a semnat ghidul venit de la AFM referitor la programul de baterii.

Anunțul vine la luni după ce, în spațiul public, s-a tot discutat despre stocarea energiei în România și despre faptul că România vinde la prânz, când avem excedent, iar seara cumpărăm la prețuri mari pentru că nu avem pus la punct un sistem care să ne facă independenți în reagiune.

Diana Buzoianu a făcut anunțul printr-o postare încărcată pe contul său de Facebook

„Am semnat ordinul cu ghidul venit de la AFM pentru programul de baterii! 400 de milioane de lei pentru stocare!”, a scris ministra interimară a Mediului.

Potrivit acesteia, nu va mai fi primul venit, primul servit.

„Se vor evalua dosarele în funcție de două criterii: contribuția proprie a prosumatorului și capacitatea care va fi instalată”, a continuat ea.

De asemenea, a precizat că urmează modificarea platformei de înscriere.

Programul se va lansa luna viitoare

Diana Buzoianu a anunțat că „ în luna octombrie, din informațiile de la AFM, se va putea lansa programul”.

Luna trecută, ministra interimară a declarat că prosumatorii ar putea primi până la 15.000 de lei pentru baterii de stocare. Suma vine printr-un nou program național finanțat de Administrația Fondului pentru Mediu.

Buzoianu a transmis atunci că e vorba de un buget de 400 de milioane de lei, iar ghidul programului a fost pus în august în transparență pentru dezbatere publică.

„400 de milioane de lei vor fi investiți în baterii la nivel național prin fondul de mediu! Prin implementarea finală a acestui program la nivel național vom asigura stocarea a minim 400 MWh”, declara atunci ministra interimară e Mediului.

Directoarea Institutului Național al Magistraturii (INM), judecătoarea Simona Marcu, răspunde criticilor apărute în spațiul public după participarea unei delegații române la un program de formare în domeniul drepturilor omului organizat în Turcia. Într-o declarație acordată stiripesurse.ro, șefa INM afirmă că prezența magistraților români nu trebuie privită ca o legitimare a problemelor sistemului judiciar turc, ci, dimpotrivă, ca o oportunitate de a transmite către tinerii judecători din această țară standardele europene privind independența magistratului și protecția drepturilor fundamentale.

Controversa a apărut după ce o delegație formată din reprezentanți ai INM și CSM, alături de auditori de justiție, a participat în perioada 7-11 septembrie la „Programul internațional de formare în dreptul drepturilor omului”, organizat de Academia de Justiție din Turcia împreună cu Agenția Turcă de Cooperare și Coordonare (TİKA). Și Consiliul Judecătorilor și Procurorilor din Turcia a comunicat oficial vizita delegației române și participarea conducerii INM și a unor membri ai CSM.

Simona Marcu: România are experiență de oferit în privința independenței judecătorului

Simona Marcu respinge implicit premisa potrivit căreia participarea la un asemenea program ar presupune ca magistrații români să primească lecții despre independența justiției de la sistemul turc. Directoarea INM prezintă cooperarea în sens invers. România are standarde și experiență pe care le poate transmite viitorilor magistrați din alte state.

„Cred că avem de oferit tinerilor judecători din alte țări experiența noastră de formare și felul în care înțelegem independența judecătorului și apărarea drepturilor oamenilor. Promovăm valorile europene și atunci când discutăm cu acești tineri judecători despre cum își pot păstra independența și cum pot proteja drepturile oamenilor în cauzele pe care le judecă”, a declarat Simona Marcu pentru stiripesurse.ro.

Turcia este membră fondatoare a Consiliului Europei din anul 1949.

Proiect finanțat de UE, cu Școala Națională de Magistratură din Franța

Potrivit directoarei INM, cooperarea dintre cele două instituții include un proiect Erasmus+, finanțat de Uniunea Europeană, în care este implicată, în calitate de cobeneficiar, și prestigioasa Școală Națională de Magistratură din Franța.

„Cooperarea noastră cu Academia de Justiție din Turcia include un proiect Erasmus+, finanțat de Uniunea Europeană, la care participă, în calitate de cobeneficiar, și Școala Națională de Magistratură din Franța. Erasmus+ le oferă participanților posibilitatea să învețe direct de la colegi din alte țări și să ducă această experiență în propria activitate. Iar respectarea statului de drept și a drepturilor omului face parte din cerințele acestui program”, explică Simona Marcu.

De altfel, caracterul european al proiectului nu este doar unul formal. Regulile oficiale ale programului Erasmus+ prevăd că beneficiarii și activitățile finanțate trebuie să respecte valorile Uniunii Europene, între care demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului.

Prin urmare, deplasarea este parte a unei cooperări care include instituții din Uniunea Europeană și mecanisme europene de finanțare.

Judecători turci vor veni la București

Schimbul urmează să funcționeze și în sens invers. În luna noiembrie, tineri judecători din Turcia sunt așteptați la București, unde vor putea vedea direct modul de pregătire a viitorilor magistrați români.

Simona Marcu consideră această etapă una dintre cele mai importante ale proiectului.

„În noiembrie, tineri judecători turci vor veni la noi, la București, în cadrul proiectului. Pentru mine, această parte a schimbului este deosebit de importantă. Vom avea ocazia să le arătăm cum pregătim magistrații români, să discutăm despre responsabilitatea unui judecător față de persoana din fața sa și să răspundem întrebărilor lor”, afirmă directoarea INM.

„La început de carieră, asemenea întâlniri pot conta, participanții pot descoperi un alt mod de a aborda o problemă și pot găsi colegi cu care să continue un dialog concret”, adaugă Simona Marcu.

Astfel, tocmai contactul direct cu magistrați aflați la început de carieră poate constitui o modalitate prin care standardele europene privind independența judiciară să fie transmise într-un sistem în care există probleme recunoscute inclusiv la nivel european.

INM nu contestă problemele justiției din Turcia

Directoarea INM nu neagă criticile referitoare la situația statului de drept din Turcia și nici problemele privind independența sistemului judiciar. Dimpotrivă, le califică drept „preocupări serioase”.

Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind Turcia arată că nu s-au înregistrat progrese în remedierea lipsei de independență a Consiliului Judecătorilor și Procurorilor și semnalează influența puternică exercitată de Executiv asupra sistemului. Comisia vorbește, de asemenea, despre probleme privind independența și imparțialitatea justiției și despre persistența politizării.

Existența acestor probleme, afirmă Simona Marcu, nu ar trebui confundată cu rolul unui schimb profesional destinat magistraților.

„Înțeleg preocupările legate de independența justiției și de drepturile omului în Turcia. Sunt preocupări serioase. Participarea noastră la un schimb profesional nu înseamnă aprobarea politicilor statului gazdă sau a practicilor sistemului său judiciar”, afirmă directoarea INM.

Aceasta subliniază că interlocutorii INM sunt inclusiv tineri judecători, iar izolarea profesională a acestora nu ar contribui la apropierea sistemului turc de standardele europene.

„Cred însă că avem o responsabilitate și față de tinerii judecători cu care putem lucra. Îmi doresc să folosim această posibilitate pentru a vorbi clar despre standardele în care credem și despre felul în care ele trebuie să se regăsească în fiecare dosar”, a mai declarat Simona Marcu pentru stiripesurse.ro.

Criticile au plecat de la situația justiției turce

Participarea delegației române a fost criticată în presă tocmai prin raportare la situația internă din Turcia.

Criticile pornesc, așadar, de la o realitate pe care nici conducerea INM nu o contestă, aceea a existenței unor probleme serioase privind statul de drept și independența judecătorilor în Turcia.

În timp ce criticii văd în participarea magistraților români riscul de a conferi legitimitate instituțiilor judiciare turce, conducerea INM arată că dialogul profesional, mai ales cu judecători aflați la început de carieră, poate fi folosit tocmai pentru transmiterea standardelor europene.

În plus, caracterul Erasmus+ al cooperării și participarea Școlii Naționale de Magistratură din Franța plasează schimbul într-un cadru european în care statul de drept și respectarea drepturilor fundamentale sunt condiții explicite ale programului, nu principii lăsate la aprecierea autorităților din statul gazdă.