Relațiile lui Sieg la vârful CDU (Uniunea Creștin Democrată) și în Guvernul Federal german au facilitat mega contactul de înzestrare al Armatei Române semnat cu Rheinmetall în valoare de 5,7 miliarde de euro.

Datele certe arată ca:

În perioada în care Hans Martin Sieg a activat ca expert GIZ și Consilier Strategic Principal al Prim-ministrului Republicii Moldova (proiect gestionat de GIZ- Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei), Tanja Gönner era Președinta Comitetului de Conducere (CEO) al GIZ la nivel global al întregii agenții.

Martin Sieg implementa practic politicile și proiectele de dezvoltare pe teren, în timp ce Gönner conducea organizația de la nivelul central din Germania.

Intre cei doi există o relație veche și de subordonare. Ambii provin din mediul politic și de consultanță din Germania, având legături strânse cu zona creștin-democrată (CDU).

Citește și: CUTIA NEAGRĂ. Cum şi-a „fidelizat” Ilie Bolojan electoratul liberal pentru a ajunge şef la PNL

Tanja Gönner (57 de ani) a fost o politiciană marcantă a CDU (fost deputat și ministru regional). Ulterior, între 2017 și 2021, Hans Martin Sieg a condus birourile din România și Republica Moldova ale Fundației Konrad Adenauer (KAS), care este fundația politică oficială a partidului CDU.

În prezent Tanja Gönner este Director Executiv (CEO) al BDI Federația Industriei Germane adică conduce cea mai puternică asociație umbrelă a industriei germane.

Rheinmetall este membru cheie al BDI prin intermediul șefilor companiei. În calitate de lider al BDI, Tanja Gönner reprezintă direct interesele marilor corporații industriale — inclusiv ale industriei de apărare și securitate.

Există o conexiune directă la nivel de top management între BDI și consiliul de administrație al Rheinmetall:

Ulrich Grillo, fost Președinte al BDI (mentor al Tanjaei Gönner și predecesor în structura de conducere a federației), ocupă funcția de Președinte al Consiliului de Supraveghere al Rheinmetall AG.

Citește și: CUTIA NEAGRĂ. Nababii energiei trăiesc în lux, românii puşi să stingă becul. Ce sporuri incredibile sunt la Nuclearelectrica

Armin Papperger, actualul CEO al Rheinmetall AG, este membru activ în Consiliul de Conducere / Prezidiul BDI. Acest lucru înseamnă că Papperger – Grillo și Tanja Gönner colaborează în mod direct în cadrul structurilor decizionale care stabilesc agenda economică a Germaniei

Jurnalistul TVR Adelin Petrișor se revoltă după ce Sorina Matei, noua directoare interimara a TVR, a intrat în grupul de WhatsApp al redacției de știri, susținând că spațiul este destinat activității editoriale și că niciun președinte anterior al televiziunii publice nu a făcut parte din acest grup.

Adelin Petrișor a oferit explicații după ce, în mediul online, au apărut informații că noua directoare propusă de AUR a intrat în „inspecție” pe grupul jurnaliștilor.

„N-aș fi scris despre episodul acesta pentru că era o discuție internă, însă o fac pentru că văd că se tot umflă pe net și sunt câteva lucruri neadevărate sau nespunse, nu știu dacă voit sau nu. Da, i-am spus/scris Sorinei că nu e corect să fie acolo”, a transmis jurnalistul.

Citește și : Scandal monstru la TVR după ce noua șefă Sorina Matei a intrat pe grupul de WhatsApp al știriștilor. ”Președintele nu are atribuții editoriale. Niciunul nu a văzut ce se discuta aici”

Potrivit acestuia, după ce i-a atras atenția Sorinei Matei, a aflat că cel puțin doi foști președinți ai TVR ar fi intrat în grupul redacției folosind „nume de scenă”, situație pe care o consideră „mult mai gravă și mai nedemnă”.

„Oare cine le-o fi permis accesul? Niște șefuți, care au vrut să nu supere, normal”, a adăugat Petrișor.

Jurnalistul a criticat și problemele structurale ale Televiziunii Române, despre care spune că reflectă întocmai societatea.

„Da, TVR este exact ca țara, ca statul în acest moment, are toate tarele societății noastre, de la nepotism, la servilism în fața superiorilor. Televiziunea Publică va fi mai bună, când noi toți, cei din TVR și din afară vom fi mai buni. Dacă ar fi fost în UK, TVR ar fi fost BBC”, a mai spus Adelin Petrișor.

Sorina Matei, actualul președinte-director general interimar al TVR, a încercat joi seara, 10 septembrie, să intre în grupul de WhatsApp folosit de redacția de știri. Gestul a fost contestat de mai mulți jurnaliști, iar vineri dimineață aceasta a părăsit grupul.

În timpul discuției, Adelin Petrișor a întrebat: „De ce este preşedintele pe grupul de redacţie? Niciun preşedinte nu a fost aici. E grupul pentru ştiri, nu?”.

Până și jurnalistul Mihai Rădulescu i-a atras atenția directoarei numite de AUR, invocând lipsa atribuțiilor editoriale ale acesteia.

Citește și : Sebastian Ghiță o demolează pe impostoarea Sorina Matei: „Pe mine m-a rugat Coldea să o angajez acum mulți ani! Nu a condus nimic în viața ei în afară de invitați spre lift. Este doar o altă față hidoasă a acoperiților lătrăi care au distrus România în ultimii ani!”

„Foarte frumos, însă președintele nu are atribuții editoriale și până acum niciunul nu a văzut ce se discuta aici. Sigur, întotdeauna au fost suflete generoase care au trimis și capturi, dar asta e altă discuție”, ar fi replicat Mihai Rădulescu.

„Poți să trimiți informații oricui din redacție direct sau prin Anca, însă, în mod normal, nu ar trebui să fii pe grup”, ar mai fi scris jurnalistul.

Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat vineri că a semnat ghidul venit de la AFM referitor la programul de baterii.

Anunțul vine la luni după ce, în spațiul public, s-a tot discutat despre stocarea energiei în România și despre faptul că România vinde la prânz, când avem excedent, iar seara cumpărăm la prețuri mari pentru că nu avem pus la punct un sistem care să ne facă independenți în reagiune.

Diana Buzoianu a făcut anunțul printr-o postare încărcată pe contul său de Facebook

„Am semnat ordinul cu ghidul venit de la AFM pentru programul de baterii! 400 de milioane de lei pentru stocare!”, a scris ministra interimară a Mediului.

Potrivit acesteia, nu va mai fi primul venit, primul servit.

„Se vor evalua dosarele în funcție de două criterii: contribuția proprie a prosumatorului și capacitatea care va fi instalată”, a continuat ea.

De asemenea, a precizat că urmează modificarea platformei de înscriere.

Programul se va lansa luna viitoare

Diana Buzoianu a anunțat că „ în luna octombrie, din informațiile de la AFM, se va putea lansa programul”.

Luna trecută, ministra interimară a declarat că prosumatorii ar putea primi până la 15.000 de lei pentru baterii de stocare. Suma vine printr-un nou program național finanțat de Administrația Fondului pentru Mediu.

Buzoianu a transmis atunci că e vorba de un buget de 400 de milioane de lei, iar ghidul programului a fost pus în august în transparență pentru dezbatere publică.

„400 de milioane de lei vor fi investiți în baterii la nivel național prin fondul de mediu! Prin implementarea finală a acestui program la nivel național vom asigura stocarea a minim 400 MWh”, declara atunci ministra interimară e Mediului.

Directoarea Institutului Național al Magistraturii (INM), judecătoarea Simona Marcu, răspunde criticilor apărute în spațiul public după participarea unei delegații române la un program de formare în domeniul drepturilor omului organizat în Turcia. Într-o declarație acordată stiripesurse.ro, șefa INM afirmă că prezența magistraților români nu trebuie privită ca o legitimare a problemelor sistemului judiciar turc, ci, dimpotrivă, ca o oportunitate de a transmite către tinerii judecători din această țară standardele europene privind independența magistratului și protecția drepturilor fundamentale.

Controversa a apărut după ce o delegație formată din reprezentanți ai INM și CSM, alături de auditori de justiție, a participat în perioada 7-11 septembrie la „Programul internațional de formare în dreptul drepturilor omului”, organizat de Academia de Justiție din Turcia împreună cu Agenția Turcă de Cooperare și Coordonare (TİKA). Și Consiliul Judecătorilor și Procurorilor din Turcia a comunicat oficial vizita delegației române și participarea conducerii INM și a unor membri ai CSM.

Simona Marcu: România are experiență de oferit în privința independenței judecătorului

Simona Marcu respinge implicit premisa potrivit căreia participarea la un asemenea program ar presupune ca magistrații români să primească lecții despre independența justiției de la sistemul turc. Directoarea INM prezintă cooperarea în sens invers. România are standarde și experiență pe care le poate transmite viitorilor magistrați din alte state.

„Cred că avem de oferit tinerilor judecători din alte țări experiența noastră de formare și felul în care înțelegem independența judecătorului și apărarea drepturilor oamenilor. Promovăm valorile europene și atunci când discutăm cu acești tineri judecători despre cum își pot păstra independența și cum pot proteja drepturile oamenilor în cauzele pe care le judecă”, a declarat Simona Marcu pentru stiripesurse.ro.

Turcia este membră fondatoare a Consiliului Europei din anul 1949.

Proiect finanțat de UE, cu Școala Națională de Magistratură din Franța

Potrivit directoarei INM, cooperarea dintre cele două instituții include un proiect Erasmus+, finanțat de Uniunea Europeană, în care este implicată, în calitate de cobeneficiar, și prestigioasa Școală Națională de Magistratură din Franța.

„Cooperarea noastră cu Academia de Justiție din Turcia include un proiect Erasmus+, finanțat de Uniunea Europeană, la care participă, în calitate de cobeneficiar, și Școala Națională de Magistratură din Franța. Erasmus+ le oferă participanților posibilitatea să învețe direct de la colegi din alte țări și să ducă această experiență în propria activitate. Iar respectarea statului de drept și a drepturilor omului face parte din cerințele acestui program”, explică Simona Marcu.

De altfel, caracterul european al proiectului nu este doar unul formal. Regulile oficiale ale programului Erasmus+ prevăd că beneficiarii și activitățile finanțate trebuie să respecte valorile Uniunii Europene, între care demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului.

Prin urmare, deplasarea este parte a unei cooperări care include instituții din Uniunea Europeană și mecanisme europene de finanțare.

Judecători turci vor veni la București

Schimbul urmează să funcționeze și în sens invers. În luna noiembrie, tineri judecători din Turcia sunt așteptați la București, unde vor putea vedea direct modul de pregătire a viitorilor magistrați români.

Simona Marcu consideră această etapă una dintre cele mai importante ale proiectului.

„În noiembrie, tineri judecători turci vor veni la noi, la București, în cadrul proiectului. Pentru mine, această parte a schimbului este deosebit de importantă. Vom avea ocazia să le arătăm cum pregătim magistrații români, să discutăm despre responsabilitatea unui judecător față de persoana din fața sa și să răspundem întrebărilor lor”, afirmă directoarea INM.

„La început de carieră, asemenea întâlniri pot conta, participanții pot descoperi un alt mod de a aborda o problemă și pot găsi colegi cu care să continue un dialog concret”, adaugă Simona Marcu.

Astfel, tocmai contactul direct cu magistrați aflați la început de carieră poate constitui o modalitate prin care standardele europene privind independența judiciară să fie transmise într-un sistem în care există probleme recunoscute inclusiv la nivel european.

INM nu contestă problemele justiției din Turcia

Directoarea INM nu neagă criticile referitoare la situația statului de drept din Turcia și nici problemele privind independența sistemului judiciar. Dimpotrivă, le califică drept „preocupări serioase”.

Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind Turcia arată că nu s-au înregistrat progrese în remedierea lipsei de independență a Consiliului Judecătorilor și Procurorilor și semnalează influența puternică exercitată de Executiv asupra sistemului. Comisia vorbește, de asemenea, despre probleme privind independența și imparțialitatea justiției și despre persistența politizării.

Existența acestor probleme, afirmă Simona Marcu, nu ar trebui confundată cu rolul unui schimb profesional destinat magistraților.

„Înțeleg preocupările legate de independența justiției și de drepturile omului în Turcia. Sunt preocupări serioase. Participarea noastră la un schimb profesional nu înseamnă aprobarea politicilor statului gazdă sau a practicilor sistemului său judiciar”, afirmă directoarea INM.

Aceasta subliniază că interlocutorii INM sunt inclusiv tineri judecători, iar izolarea profesională a acestora nu ar contribui la apropierea sistemului turc de standardele europene.

„Cred însă că avem o responsabilitate și față de tinerii judecători cu care putem lucra. Îmi doresc să folosim această posibilitate pentru a vorbi clar despre standardele în care credem și despre felul în care ele trebuie să se regăsească în fiecare dosar”, a mai declarat Simona Marcu pentru stiripesurse.ro.

Criticile au plecat de la situația justiției turce

Participarea delegației române a fost criticată în presă tocmai prin raportare la situația internă din Turcia.

Criticile pornesc, așadar, de la o realitate pe care nici conducerea INM nu o contestă, aceea a existenței unor probleme serioase privind statul de drept și independența judecătorilor în Turcia.

În timp ce criticii văd în participarea magistraților români riscul de a conferi legitimitate instituțiilor judiciare turce, conducerea INM arată că dialogul profesional, mai ales cu judecători aflați la început de carieră, poate fi folosit tocmai pentru transmiterea standardelor europene.

În plus, caracterul Erasmus+ al cooperării și participarea Școlii Naționale de Magistratură din Franța plasează schimbul într-un cadru european în care statul de drept și respectarea drepturilor fundamentale sunt condiții explicite ale programului, nu principii lăsate la aprecierea autorităților din statul gazdă.

Un oficial israelian avertizează că urmează o criză mai mare decât cea din Ormuz. Este un pericol uriaș, susține oficialul care se referă la controlul exercitat de grupul Houthi din Yemen asupra strâmtorii Bab-el-Mandeb.

Un oficial israelian a declarat pentru canalul 12 că orice control exercitat de grupul Houthi asupra strâmtorii Bab-el-Mandeb este mai periculos decât situația actuală din zona strâmtorii Ormuz. Motivul este o simplă chestiune de geometrie, a spus oficialul citat de Clash Report, potrivit Mediafax.

Insula Perim

Canalul de navigație din est, care trece pe lângă insula Perim, are o lățime de doar aproximativ 3 km. Practic, navele vor trece la o distanță „vizuală” de pozițiile Houthi, iar rebelii vor putea trage chiar și cu rachete antitanc, a explicat oficialul.

În schimb, în zona strâmtorii Ormuz, Iranul are nevoie de radare, sisteme de supraveghere și rachete pentru a amenința traficul naval. Faptul că în zona Bab-el-Mandeb, un luptător cu un sistem antitanc va putea lovi un petrolier pe care îl poate vedea conferă grupului Houthi „o putere enormă”, este concluzia oficialului.

Rebelii Houthi, susținuți de Iran, își extind rapid controlul de-a lungul coastei vestice a Yemenului, într-o nouă escaladare a războiului din regiune. Cucerirea portului Mocha i-a adus foarte aproape de una dintre cele mai importante rute maritime ale lumii. Forțele Houthi au preluat controlul asupra regiunii la capătul unei ofensive fulger care a dus la retragerea trupelor guvernamentale susținute de Arabia Saudită. În timpul retragerii, armata a abandonat numeroase mașini și echipamente moderne care au fost preluate de rebeli

Strâmtoarea Bab-el-Mandeb

Strâmtoarea Bab-el-Mandeb este unul dintre cele mai importante șpuncte de trecere maritime din lume. Ea este o poartă de acces vitală între Asia și Europa. Orice sincopă în zonă poate provoca perturbări masive în transportul global de mărfuri și crize în domeniul petrolului.

Strâmtoarea leagă Marea Roșie de Golful Aden și Oceanul Indian și reprezintă „intrarea de sud” obligatorie pentru toate navele care doresc să utilizeze Canalul Suez.

Bab-el-Mandeb este a treia cea mai importantă strâmtoare petrolieră de pe planetă. Prin apele sale înguste trec zilnic între 4,5 și 6 milioane de barili de petrol brut și produse petroliere rafinate, destinate Europei, Americii și Asiei.

Tranzitul prin Bab-el-Mandeb și Suez scurtează călătoria navelor cu câteva săptămâni în comparație cu ruta alternativă care înconjoară întregul continent african prin Capul Bunei Speranțe.

„Istoriile Sfântului Francisc”, o serie de fresce pictate de Giotto, şi-au recăpătat splendoarea de odinioară în biserica Santa Croce din Florenţa, după o restaurare minuţioasă care a durat patru ani, informează vineri agenţia de presă ANSA.

După patru ani de lucrări, restaurarea frescelor realizate de Giotto în Capela Bardi din cadrul bazilicii Santa Croce din Florenţa a fost finalizată, potrivit Agerpres.

Proiectul a permis o mai bună vizibilitate a picturii lui Giotto, scoţând la iveală intensitatea sa expresivă şi concepţia sa revoluţionară asupra spaţiului pictat.

Proiectul de cercetare şi restaurare a fost promovat de Opera di Santa Croce în colaborare cu Opificio delle Pietre Dure şi a beneficiat de o finanţare din partea Ministerului Culturii din Italia, a Fundaţiei CR Firenze, a asociaţiei Arpai şi a unor donatori privaţi.

În anul în care se împlinesc opt secole de la „Transitus” (moartea) lui Francisc de Assisi, cele şase scene din capelă ilustrează momente decisive din viaţa sa: renunţarea la averea tatălui său, aprobarea Regulii, apariţia la Capitulul de la Arles, încercarea prin foc în faţa sultanului, moartea sa şi apariţia în faţa fratelui Augustin şi a episcopului Guido.

Restaurarea clarifică acum diferenţele tehnice şi stilistice dintre pictorii care au lucrat în capelă sub coordonarea lui Giotto.

De asemenea, aceasta confirmă capacitatea lui Giotto de a-şi adapta tehnicile la propriile nevoi expresive şi de lucru; deşi a lucrat pe un suport de „buon fresco” (tencuială umedă), a utilizat pe scară largă tehnici „a secco” (pe uscat) pentru a folosi o gamă mai variată de pigmenţi, diversificând astfel efectele cromatice şi spaţiale.

Imaginea rezultată oferă o mai bună înţelegere a inventivităţii figurative şi spaţiale a lui Giotto, păstrând în acelaşi timp vizibilă istoria complexă care a marcat ciclul de-a lungul secolelor: aplicarea unui strat de var la începutul secolului al XVIII-lea, redescoperirea din 1851 – însoţită de restaurarea realizată de Gaetano Bianchi – şi lucrările ulterioare efectuate de Leonetto Tintori între 1957 şi 1959.

În prima etapă a restaurării, au fost consolidate zonele cele mai fragile, atenuate formele periculoase de degradare şi îndepărtate depunerile şi materialele alterate. Totodată, multe dintre vechile completări din materiale sintetice, realizate în cursul unei restaurări anterioare, au fost înlocuite cu amestecuri considerate a fi mai compatibile cu tencuiala originală.

Cea de-a doua etapă a vizat definirea aspectului final prin completarea minuţioasă a lacunelor şi prin intervenţii menite să redea lizibilitatea imediată a compoziţiei spaţiale a lui Giotto – un element esenţial al revoluţiei sale picturale.