Un accident feroviar șocant s-a petrecut, marți dimineață, în municipiul Sibiu, pe strada Maramureșului din cartierul Ștrand. O mașină a fost lovită de un tren după ce o șoferiță nu a respectat semnificația indicatorului „Oprire”.

„Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că, în timp ce conducea un autoturism pe un drum secundar, spre strada Maramureșului, o femeie în vârstă de 50 de ani, din municipiul Sibiu, singură în autoturism, nu ar fi respectat semnificația indicatorului „Oprire”, a pătruns pe calea ferată fără să se asigure și a fost lovită de un tren care circula pe direcția Sibiu-Miercurea Sibiului”, informează reprezentanții IPJ Sibiu.

Evenimentul s-a soldat exclusiv cu pagube materiale, fără a fi înregistrate victime. Verificările sunt continuate în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor în care s-a produs acest eveniment feroviar și dispunerii măsurilor legale care se impun.

Adolescent lovit de mașină pe trecerea de pietoni

Un băiat în vârstă de 14 ani a fost grav rănit, marți, după ce a fost lovit de o mașină, la Tuzla, județul Constanța, fiind transportat la spital în stare de inconștiență.

„Din primele cercetări a reieşit faptul că un bărbat, de 54 de ani, a condus un autoturism, pe strada Constanţei din localitatea Tuzla, iar la un moment dat ar fi acroşat un pieton, care ar fi traversat strada pe marcajul pietonal”, a transmis IPJ Constanţa.

Șoferul a fost testat pentru consum de alcool, iar rezultatul a fost negativ. Poliţiştii au deschis dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

Criticul și istoricul literar Daniel Cristea-Enache a fost numit consilier onorific al președintelui Institutului Cultural Român, Corina-Raluca Încrosnatu.

‘Prin Ordinul nr. 135 din 10 iulie 2026, criticul literar Daniel Cristea-Enache, director de programe externe al Uniunii Scriitorilor din România, a primit calitatea de consilier onorific al președintelui Institutului Cultural Român, Corina-Raluca Încrosnatu’, a anunțat, marți, Uniunea Scriitorilor din România într-o postare pe Facebook.

Nicu Alifantis: „S-a dus de râpă cultura, s-a dus de râpă respectul, s-a dus de râpă politicul, totul s-a dus de râpă!”

Numirea produce efecte începând cu data de 13 iulie și este valabilă pe durata mandatului președintelui ICR.

Potrivit ordinului, activitatea consilierului onorific are un caracter strict consultativ, se desfășoară la solicitarea directă a președintelui Institutului Cultural Român și este neremunerată. În exercitarea atribuțiilor sale, Daniel Cristea-Enache poate colabora cu specialiști din cadrul departamentelor de profil ale instituției, mai informează Uniunea Scriitorilor

Daniel Cristea-Enache, noul director de programe externe al Uniunii Scriitorilor

Uniunea Scriitorilor din România anunță numirea criticului și istoricului literar Daniel Cristea-Enache în funcția de director de programe externe, o poziție esențială pentru dezvoltarea și consolidarea relațiilor instituției cu parteneri culturali din țară și din străinătate, precum și pentru extinderea prezenței literaturii române în circuitul internațional.

Daniel Cristea-Enache este una dintre vocile majore ale criticii literare românești contemporane, cu o experiență consistentă în mediul academic, editorial și instituțional, precum și cu o prezență constantă în spațiul public cultural. Absolvent al Facultății de Litere a Universității din București ca șef de promoție, el a obținut titlul de doctor în Filologie (summa cum laude) cu o teză dedicată operei lui Ion D. Sîrbu și este, în prezent, conferențiar universitar la aceeași instituție.

Activitatea sa profesională reflectă o implicare susținută în structuri și proiecte relevante pentru viața literară și pentru promovarea literaturii române. A semnat, timp de peste două decenii, cronica literară în reviste de prim plan precum România literară, Observator cultural și Adevărul literar și artistic, contribuind decisiv la configurarea canonului critic recent și la promovarea noilor generații de autori.

Experiența sa instituțională include funcții de conducere și coordonare în cadrul unor edituri și instituții culturale de prestigiu, între care Editura Institutului Cultural Român, Editura Polirom și Grupul Editorial Corint, precum și roluri editoriale importante în reviste literare de referință. În cadrul Uniunii Scriitorilor din România, Daniel Cristea-Enache a ocupat anterior funcțiile de director de imagine și comunicare, contribuind la consolidarea vizibilității și a prezenței publice a Uniunii.

Mircea Cărtărescu, invitat de Papa Leon al XIV-lea la Vatican, cu ocazia centenarului editurii Sfântului Scaun: „Un moment unic, pe care n-aș fi crezut să-l trăiesc vreodată”

Profilul său internațional este confirmat și de alegerea sa, în perioada 2019-2021, ca Vicepreședinte al European Writers’ Council (EWC), una dintre cele mai importante organizații europene dedicate reprezentării scriitorilor. Totodată, este membru al Grupului pentru Dialog Social și fondator al platformei Literatura de azi, implicându-se activ în dezvoltarea dialogului cultural contemporan.

Autor și coordonator al unor importante proiecte editoriale și dicționare de specialitate, Daniel Cristea-Enache a fost distins, între altele, cu Premiul Opera Omnia pentru Critică și a fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, pentru contribuția sa la literatura română.

Prin această numire, Uniunea Scriitorilor din România își consolidează capacitatea de a dezvolta programe externe ambițioase și de a intensifica dialogul cultural internațional, beneficiind de experiența, autoritatea critică și rețeaua profesională extinsă a lui Daniel Cristea-Enache.

Este suficient un salariu de 5.000 de lei la vârsta de 40 de ani? Răspunsul depinde de mai mulți factori, precum domeniul de activitate, oraș, responsabilități și stil de viață. Nu există un salariu „corect” pentru fiecare vârstă. Un tânăr de 25 de ani care a câștigă 5.000  de lei poate fi într-o situație foarte bună, în timp ce pentru cineva de 40 de ani, cu experiență, familie și mai multe obligații financiare, aceeași sumă poate indica o problemă.

La început de carieră, mulți tineri acceptă venituri mai mici pentru a acumula experiență, pentru a învăța o meserie sau pentru a intra într-un domeniu cu potențial. În această etapă, un salariu de 3.000 – 5.000 de lei poate fi un punct de plecare bun dacă există șanse reale de creștere.

Problema apare atunci când salariul rămâne neschimbat ani de zile. Un angajat care avea un salariu de 3.500 de lei la 25 de ani și ajunge la 5.000 de lei la 40 de ani nu a avut doar o creștere financiară modestă.

Vârsta de 40 de ani este pentru mulți momentul în care au deja 15 – 20 de ani de experiență profesională. În mod normal, această perioadă ar trebui să vină cu mai multă responsabilitate, autonimie și o valoare mai mare pe piața muncii.

Un salariu de 5.000 de lei poate fi confortabil pentru cineva fără rate mari, care locuiește într-un oraș mic și are cheltuieli reduse. Totuși, pentru cineva cu copii, credit ipotecar, responsabilități familiale și o experiență soldifă într-un domeniu, aceeași sumă este categoric insuficientă și deloc confortabilă.

„În momentul de față avem deja aproape 60% din buget finanțat, stabilit deja pentru dosare depuse. Pe zona de automobile, de motociclete deja a fost tot bugetul consumat. Mai avem buget și pentru mașini electrice, și pentru hibrid, și pentru plug-in hibrid”, a afirmat Diana Buzoianu.

Întrebată dacă interesuș românilor pentru Programul Rabla a scăzut, ministrul a respins această idee și a arătat că cererea a fost ridicată încă din primele ore de lansare.

„Nu cred că a scăzut. De altfel, din prima oră deja se cheltuise undeva la 30% din bugetul final. Cred că există un interes în continuare pentru program. De altfel, ăsta a fost și motivul pentru care am crescut de la 200 de milioane de lei bugetul, la 300 de milioane de lei. Anul trecut a fost 200 de milioane, anul acesta este 300 de milioane”, a spus ministrul.

Citește și: Rabla 2026. Care sunt condițiile de eligibilitate și actele necesare pentru înscriere

Conform Dianei Buzoianu, românii sunt în continuare interesați să înlocuiască mașinile vechi cu unele mai puțin poluante.

Referitor la o posibilă schimbare a Programului Rabla, ministrul a afirmat că marja de modificare este destul de limitată, dar ar putea fi introduse criterii suplimentare pentru a încuraja achiziția unor vehicule mai puțin poluante.

„Pot să mai adaug și poate niște criterii de a îmbunătăți modelele de mașini ca să fie din ce în ce mai puțin poluante. Sau pot să adaug, cum am vrut noi, criterii precum să fie realizate, fabricate în Europa. Altfel, programul este relativ limitat”, a explicat ministrul.

Buzoianu a adăugat că, în acest an, Ministerul Mediului a prioritizat alocarea fondurilor către investiții în infrastructura de bază.

„Anul acesta am reușit să alocăm prioritar bugete mai degrabă pe proiecte precum apă, canal, iluminat în comunități, unde s-au dus peste 2 miliarde de lei”, a declarat ministrul Mediului.

Citește și: Noua lege a salarizării, un haos economic de proporții: Veniturile a peste 400.000 de bugetari din educație și sănătate rămân înghețate

Hotărârea oferă conducerii STB mandatul necesar pentru a solicita oficial deschiderea procedurii de insolvență. Cu toate acestea, societatea nu este încă în insolvență, deoarece cererea trebuie depusă la Tribunalul București, iar deschiderea procedurii va fi decisă de judecătorul-sindic. Potrivit Legii insolvenței, această procedură are rolul de a permite acoperirea datoriilor și, dacă este posibil, reorganizarea activității companiei, transmite Mediafax.

Ciprian Ciucu: „Fără insolvență, STB va ajunge în faliment”

Primarul general susține că insolvența este singura soluție prin care compania poate fi protejată de executările silite, blocarea conturilor și acumularea unor noi penalități. „Fără insolvență, la un moment dat, efectiv, STB va intra direct în faliment”, avertiza Ciprian Ciucu înaintea votului. Edilul a explicat că măsura este necesară inclusiv pentru ca societatea să poată achita salariile angajaților și să continue furnizarea serviciului de transport public: „Doar așa o putem salva. Doar așa putem plăti salariile. Doar așa putem evita falimentul orașului”.

Datorii de aproape 1,72 miliarde de lei

Conform datelor prezentate de primar, STB a încheiat anul 2025 cu datorii de aproximativ 1,72 miliarde de lei. Din această sumă, aproape 1,49 miliarde de lei reprezintă obligații către ANAF, iar circa 402 milioane de lei sunt penalități. Ciprian Ciucu a acuzat fostele conduceri ale societății că, începând cu perioada 2019-2020, nu au mai virat integral către stat TVA-ul, impozitul pe venit și contribuțiile sociale reținute de la angajați.

Primarul a avertizat că situația financiară a STB s-ar putea agrava din cauza litigiilor comerciale și a facturilor restante către furnizori. Potrivit estimărilor Primăriei Capitalei, obligațiile totale ale companiei ar putea ajunge la aproximativ trei miliarde de lei, dacă sunt incluse și litigiul cu VFU Pașcani, precum și celelalte creanțe existente.

Edilul consideră că problemele societății nu mai pot fi rezolvate doar prin majorarea subvențiilor acordate de municipalitate. Deși Primăria a alocat anual peste un miliard de lei pentru transportul public, compania a continuat să acumuleze datorii și penalități. În opinia sa, principalele cauze ale crizei sunt neplata obligațiilor fiscale către ANAF, managementul defectuos și politizarea conducerii STB și a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov.

Conducerea STB trebuie să aprobe oficial solicitarea de intrare în insolvență și să depună documentația necesară la Tribunalul București. Instanța va analiza dacă sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege și va decide dacă deschide procedura. Până la pronunțarea tribunalului, societatea își va desfășura activitatea în regimul actual. Dacă insolvența va fi aprobată, STB va intra într-o perioadă de observație, în care administratorul judiciar va stabili dacă societatea poate fi reorganizată și redresată financiar.

Talonul de pensie nu reprezintă doar dovada încasării pensiei lunare, ci conține și informații despre tipul plății efectuate, precum și despre eventualele schimbări intervenite în calculul drepturilor bănești.

În funcție de situație, talonul poate avea cinci culori diferite, fiecare având o semnificație distinctă. În anumite cazuri, schimbarea culorii poate indica acordarea unor sume suplimentare sau modificări ale drepturilor bănești ale beneficiarului, scrie Ziar Obiectiv.

Astfel, aceste mici documente pot fi verzi, gri, mov, roșii sau galbene. Acest sistem le permite pensionarilor să identifice mai ușor situația plății:

• verde – pensii acordate în baza legilor speciale;
• gri – sume suplimentare sau diferențe de plată;
• mov – pensia virată pe card;
• roșu – pensia livrată prin mandat poștal, la domiciliu;
• galben – pensii acordată membrilor fostelor CAP-uri.

Citeşte şi: Locuri la cămin 2026–2027. Ce trebuie să știe studenții care vor cazare în București

Prin acest sistem, pensionarii pot identifica mai ușor situația plății pensiei și tipul de cupon primit.

Specialiștii recomandă verificarea atentă a tuturor informațiilor înscrise pe talon, astfel încât eventualele erori sau modificări să poată fi observate din timp, iar beneficiarii să se asigure că pensia a fost calculată și achitată corect.

Pentru pensionarii care își primesc drepturile prin intermediul Poștei Române, talonul rămâne un document esențial, deoarece cuprinde atât suma virată, cât și eventualele ajustări aplicate pentru luna respectivă.

 În ce condiții se acordă astăzi pensia minimă garantată de stat, ce spune legea

Potrivit legislației aflată în vigoare, pensia minimă garantată de stat poate fi obținută doar de românii care îndeplinesc anumite criterii. Pentru a beneficia de pensia minimă garantată de stat, denumită oficial indemnizație socială, românii trebuie să aibă un stagiu minim de cotizare. Fără această condiție, indemnizația socială nu poate fi acordată. În 2026, pensia minimă garantată de stat este în valoare de 1281 de lei.

Potrivit legislației în vigoare, pentru a beneficia de indemnizația socială, românii trebuie să atingă vârsta standard de pensionare și să aibă un stagiu minim de cotizare de 15 ani.

Citeşte şi: Aerul condiționat și factura la energie. Cât plătești dacă îl ții pornit 4, 8 sau 12 ore pe zi

Care este suma garantată de stat, cine poate beneficia de indemnizație socială

Indemnizația socială pentru pensionari, cunoscută și sub denumirea de pensie minimă garantată, rămâne la nivelul de 1.281 de lei pe lună. Acest sprijin este finanțat din bugetul de stat și are rolul de a completa veniturile pensionarilor care încasează pensii foarte mici. Practic, statul completează diferența dintre pensia încasată și suma minimă garantată. De exemplu, dacă un pensionar primește o pensie de 1.000 de lei, acesta poate beneficia de o completare de 281 de lei, astfel încât venitul lunar să ajungă la 1.281 de lei.