Înalți oficiali guvernamentali l-au avertizat pe președintele rus Vladimir Putin că cheltuielile pentru războiul din Ucraina se află pe o traiectorie inaccesibilă, acesta fiind cel mai grav semn de diviziune internă la Moscova de la începutul invaziei la scară largă, potrivit Bloomberg.

Vladimir Putin a fost informat că Rusia nu își mai permite cheltuielile de război în Ucraina

Oficiali din cadrul Ministerului de Finanțe al Rusiei și al băncii centrale au avertizat Kremlinul că nivelul actual al cheltuielilor de apărare proiectate riscă ca deficitul bugetar al guvernului să se adâncească periculos, potrivit unor persoane familiarizate cu situația și documentelor analizate de sursa citată.

Oficialii, care au devenit din ce în ce mai îngrijorați de starea economiei și a bugetului de stat al Rusiei în ultimele luni, au propus noi reduceri ale cheltuielilor pentru apărare, au spus sursele. Va fi dificil să se repare finanțele publice tensionate ale țării fără a găsi noi eficiențe, au avertizat aceștia.

Cu toate acestea, o diviziune între factorii de decizie politică a determinat înalți oficiali din Ministerul Apărării și unii din Kremlin, care sunt hotărâți să urmărească obiectivele militare ale lui Putin, să insiste asupra protejării cheltuielilor militare. Reducerea acestora ar afecta grav economia, deoarece atât de multe companii se bazează pe contracte legate de armată, au susținut aceștia.

Citește și : Premierul Poloniei, după incidentul dronei care a lovit la Galați: ”Tot mai multe provocări ruseşti. NATO ar trebui să ia în serios aceste fapte”

Putin a cerut oficialilor Ministerului Finanțelor să găsească reduceri de cheltuieli în alte domenii bugetare înainte de a se concentra pe apărare, au declarat unele dintre surse. Tuturor li s-a acordat anonimatul pentru a discuta despre preocupări, a căror amploare nu a fost făcută publică.

Ministerul Apărării nu numai că se opune reducerilor, dar solicită și finanțare suplimentară, potrivit a două persoane apropiate guvernului rus. Cheltuielile militare vor trebui să crească pentru a acoperi un deficit de până la trei trilioane de ruble (36 de miliarde de dolari) în acest an, au spus aceștia.

Președintele a fost conștient de presiunile bugetare atât anul trecut, cât și anul acesta, așa că provocările nu sunt o surpriză, au spus sursele. Amploarea oricăror reduceri de cheltuieli va depinde exclusiv de Putin, deoarece nicio decizie bugetară majoră nu se ia fără aprobarea sa, iar el acționează ca arbitru suprem, au spus ei, descriind acest lucru ca fiind o regulă de fier.

Când a fost elaborat bugetul pentru 2026, oficialii au înțeles că în a doua jumătate a anului ar putea apărea un deficit de finanțare de aproximativ 1,2 trilioane până la 1,5 trilioane de ruble, bani care ar putea fi necesari pentru sectorul apărării.

La acea vreme, existau speranțe că războiul din Ucraina se va încheia în urma summitului din Alaska din august anul trecut dintre Putin și președintele american Donald Trump, ceea ce ar fi făcut din reducerea cheltuielilor pentru apărare în a doua jumătate a anului 2026 o presupunere logică, potrivit persoanelor apropiate guvernului rus.

Deliberările au avut loc atât înainte, cât și după începerea războiului americano-israelian din Iran și rămân o discuție activă între factorii de decizie de rang înalt și Putin, au declarat persoanele familiare.

Acestea au apărut în contextul în care economia și finanțele Rusiei se confruntă cu presiuni tot mai mari în al cincilea an al invaziei la scară largă și arată că Putin se confruntă cu alegeri dificile în timp ce răspunde avertismentelor interne cu privire la impactul războiului.

Creșterea prețurilor petrolului din cauza războiului din Iran nu va fi suficientă pentru a rezolva problemele, au declarat persoanele apropiate guvernului rus. Petrolul ar trebui să rămână peste 100 de dolari pe baril timp de cel puțin un an pentru ca economia să se îmbunătățească semnificativ, iar câștigurile neașteptate nu rezolvă problemele structurale care afectează creșterea, inflația și sectorul bancar, au adăugat ei.

Cheltuielile pentru apărare erau proiectate să rămână în general stabile conform planului bugetar pe trei ani al Ministerului Economiei până în 2028.

Deficit record și risc de recesiune în Rusia

După o creștere de aproximativ 30% în ultimii ani pentru a finanța o expansiune uriașă a producției de armament, sectoarele legate de comenzile industriei de apărare de stat erau prevăzute să crească cu doar 4%-5% în 2026.

Rusia se află în pragul recesiunii după ce și-a redus previziunile de creștere în luna mai. Ministerul Economiei se așteaptă acum ca produsul intern brut să crească cu 0,4% în 2026, față de o estimare anterioară de 1,3%. Datele oficiale arată că economia s-a contractat în primul trimestru pentru prima dată în trei ani.

Perspectiva înrăutățită a venit în ciuda faptului că Putin, în aprilie, le-a ordonat public oficialilor guvernamentali să explice de ce economia avea performanțe sub așteptări. Recunoașterea faptului că economia se confrunta cu probleme părea să semnaleze frustrarea sa față de faptul că oficialii nu au reușit să evite o încetinire.

Deficitul bugetar al guvernului s-a mărit până la un nivel record, în ciuda creșterii veniturilor din petrol din războiul din Orientul Mijlociu. Deficitul pentru primele patru luni ale anului s-a extins la 5,9 trilioane de ruble, sau 2,5% din PIB, cu aproximativ 50% peste planul anual, conform cifrelor oficiale.

Desigur, bugetul a fost în deficit în fiecare dintre ultimii patru ani și a încheiat anul 2025 cu un deficit de 5,6 trilioane de ruble.

În timp ce deficitul rămâne mult sub 3,8% din PIB atins în anul pandemiei 2020, economia Rusiei, puternic sancționată, este mai vulnerabilă acum, cu rezerve pentru zile negre în Fondul Național de Bunăstare cu aproximativ 60% sub nivelurile de dinainte de invazie.

Bugetul actual a fost elaborat pe baza unor ipoteze relativ stricte: o reducere modestă a deficitului și o scădere treptată a cheltuielilor pentru apărare.

Pentru a păstra cadrul fiscal și a respecta regula bugetară, guvernul a majorat unele impozite în acest an pentru a încerca să reechilibreze o economie supraîncălzită din timpul războiului.

Speranțele anterioare pentru un acord care să pună capăt războiului nu s-au materializat. Guvernul Rusiei trebuie acum să decidă cum să abordeze deficitul, ceea ce, în practică, înseamnă reducerea cheltuielilor sau găsirea de noi surse de venituri.

Guvernul este pesimist că prețurile petrolului vor rămâne ridicate. Rubla puternică a agravat, de asemenea, problemele legate de finanțele publice, afectând veniturile din exporturi.

Ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, a declarat într-un interviu acordat Kommersant pe 27 mai că este nevoie de „o anumită restricție” în cheltuielile publice, subliniind apărarea și obligațiile sociale ale guvernului ca priorități de cheltuieli.

„Rezervele nu sunt infinite. Slăbiciunea finanțelor nu poate fi tolerată în contextul unor transformări de asemenea amploare în lume”, a spus el, adăugând: „Trebuie să îmbunătățim eficiența cheltuielilor bugetare”.

Cheltuielile guvernamentale au crescut cu aproape 16% față de anul precedent în perioada ianuarie-aprilie, în timp ce cheltuielile pentru achizițiile de stat au crescut cu 41%, conform datelor Ministerului de Finanțe publicate la începutul lunii mai.

Guvernul a retras aproximativ 500 de miliarde de ruble din Fondul Național de Bunăstare în primele două luni ale anului, deoarece sancțiunile au restricționat veniturile din petrol și gaze.

Rusia are în vedere o taxă neașteptată pentru unii producători de mărfuri și bănci pentru a ajuta la acoperirea deficitului bugetar, a relatat anterior Bloomberg. Administrația orașului Moscova a anunțat reduceri ale ocupării forței de muncă și ale investițiilor după ce veniturile bugetare au fost mult sub așteptări.

Citește și : Putin reia amenințările: Orice loc ce reprezintă o amenințare pentru Rusia este considerat o țintă legitimă

Grăsimea financiară tot mai adâncă a Rusiei a provocat furia unui deputat de rang înalt din camera inferioară a parlamentului săptămâna trecută, deși Valery Gartung, care conduce comitetul său pentru protecția concurenței, a negat rapoartele conform cărora acesta a folosit o obscenitate, amintind de hiperinflația experimentată după prăbușirea Uniunii Sovietice.

„Ce vom face în privința asta?”, a întrebat el. „Tipărim bani sau ce? Ca în ’92, când prețurile creșteau cu 30% în fiecare săptămână? Înțelegem că aceasta nu este soluția.”

Dar cum mai bine se întâmplă mai târziu decât niciodată, Leonard și Monica Doroftei se pregătesc să plece… în luna de miere. Cu o întârziere de 30 de ani față de momentul nunții, cei doi au reușit, în sfârșit, să-și facă timp și pentru ei. Mărturisesc că, pentru ei, important a fost să fie împreună. Locul a contat mai puțin.

Și unde ar fi fost mai potrivit să-și petreacă luna de miere decât în orașul îndrăgostiților? Astfel, cei doi au ajuns zilele acestea la Paris, unde se bucură de timp petrecut împreună.

„Eu, personal, nu m-am gândit niciodată la cei 30 de ani care au trecut. Pentru mine, fiecare zi o simt ca pe prima zi în care am cunoscut-o pe Monica. În anul 1994, soția s-a ocupat de organizarea nunții, eu fiind în cantonament. Am terminat competiția, am ieșit campion național, am venit acasă și am făcut nunta. Parcă nici nu am vrut să plec după aceea. Voiam să fim acasă, pentru că aveam casa noastră și eram fericiți acolo. Noi și pe Lună dacă eram, tot fericiți eram.

CIteste si Cum s-au cunoscut Monica şi Leonard Doroftei. Ea avea doar 16 ani: „Când l-am văzut la uşă, am simţit că mă scurg”

Nimeni nu spune că ești perfect, dar mai greșim și noi. Suntem fericiți că am reușit să trecem împreună peste acești 30 de ani și visăm să mergem mai departe. Acum ne-am așezat, copiii sunt mari, la casele lor, iar noi ne putem plimba și putem vedea toată lumea […] După 32 de ani am zis că este timpul nostru. Copiii sunt mari, la casele lor, și am spus: ‘Hai să ne plimbăm și să fie vacanța aceasta doar pentru noi’„, a declarat fostul pugilist pentru CANCAN.

La rândul său, Monica a dezvăluit că ea a fost cea care a dorit să viziteze Parisul.

„Eu mi-am dorit să venim la Paris. Noi am denumit această vacanță „luna de miere”, dar, de fapt, sunt doar trei zile de miere. Mai avem mult de umblat prin lume ca să acoperim o lună întreagă, însă este un început promițător.

Citeste si Vanessa Doroftei a împlinit 22 de ani. Ce facultate urmează fiica fostului campion mondial la box

Așa a fost atunci. După cantonament, Leonard a avut câteva zile în care a stat acasă și a trebuit să organizăm timpul acela scurt. I-am avut pe nași la noi, ne-am plimbat cu ei și a fost drăguț. Doar că ne-am promis că vom face această lună de miere, chiar dacă va fi împărțită în mai multe vacanțe mici„, a povestit Monica.

Seara trecută, 31 mai, diplomatul ar fi plecat cu 24 de ore mai devreme față de termenul stabilit în ședința CSAT de vinerea trecută, conform Știri pe surse.

Kosilin a părăsit Aeroportul „Mihail Kogălniceanu”, îmbarcându-se într-un zbor de linie cu destinația Istanbul.

Totodată, Consulatul Rusiei de la Constanța urmează să fie închis în mai puțin de 30 de zile. Conform procedurilor, personalul diplomatic are obligația de a elibera sediul în acest interval, sub coordonarea autorităților române.

Citește și: Sebastian Ghiță demască impostura ministrului Irineu Darău. Cum ar fi încercat să intervină în interesul apropiaților săi: „Voia să-și bage nasul în caietele de sarcini și să le modifice!”

Până la finalizarea procesului, imobilul rămâne sub pază asigurată de jandarmi, care vor retrage dispozitivul la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe.

Andrei Kosilin era consulul general al Federației Ruse în România din 22 ianuarie 2023 și conducea Consulatul Moscovei din Constanța, care urmează să fie închis.

Consulul expulzat a absolvit în 1991 Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova și tot de atunci lucrează la MAE rus.

Citește și: Nicușor Dan ia în calcul doi profesioniști la MAE și la MApN, în eventualitatea unui guvern tehnocrat. Cine sunt Luca Niculescu și Mihnea Motoc (surse)

Potrivit surselor politice, Nicușor Dan îi ia în calcul pe Luca Niculescu, secretar de stat în MAE și coordonator național pentru procesul de aderare la OCDE, și pe diplomatul Mihnea Motoc, pentru funcțiile de ministru al Afacerilor Externe, respectiv al Apărării Naționale, într-un eventual guvern tehnocrat.

Luca Niculescu este secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), fiind numit în această funcție în septembrie 2022.

Citește și : Surse: Nicuşor Dan anunţă noul premier în următoarele 48 de ore. Eugen Tomac rămâne favoritul preşedintelui

Între 2016 și 2022, Luca Niculescu a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra.

Din această funcție, a reprezentat România în relație cu organizațiile internaționale cu sediul la Paris, precum OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei. A fost și președintele Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța (GAFF) între 2019-2022.

Luca Niculescu a fost jurnalist în 1992 și 2016, redactor-șef al postului de radio RFI România și realizator de emisiuni la Money Channel, TVR 1, Digi24.

A avut, timp de cinci ani, o rubrică săptămânală în Dilema Veche și a fost, în același timp, corespondent permanent în România pentru mass-media din Franța (France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération).

Luca Niculescu (Sursă foto : Inquam Photos / Octav Ganea)

Cel de-al doilea nume luat în calcul de Nicușor Dan pentru un posibil guvern interimar este Mihnea Motoc. Absolvent de Drept, a fost magistrat stagiar între 1989 și 1991, intrând apoi în Ministerul Afacerilor Externe.

Între 1999 și 2001 a fost ambasadorul României în Olanda și reprezentant permanent al României pe lângă Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC).

Între 2001 și 2003 a fost secretar de stat în MAE, iar în 2003 a fost numit reprezentant Permanent al României la ONU (New York), îndeplinind această funcție timp de 5 ani.

În această calitate, el a fost reprezentant al României în Consiliul de Securitate al ONU între 2004 și 2005. În 2008, a fost transferat ca ambasador extraordinar și plenipotențiar și șef al Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

A fost numit în noiembrie 2014 în funcția de ministru de externe, după demisia lui Teodor Meleșcanu din guvernul Victor Ponta.

După doar o săptămână, Mihnea Motoc a renunțat la nominalizare după ce soția sa, judecătoarea Iulia Motoc, magistrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, i-a sesizat faptul că o astfel de numire i-ar crea ei o situație de incompatibilitate la CEDO.

În 2015, mandatul său de reprezentant la Uniunea Europeană s-a încheiat, fiind numit ulterior ambasador al României în Regatul Unit.

Citește și : Nicușor Dan ia în calcul expulzarea ambasadorului rus, dacă vor continua incursiunile dronelor în România! ”Sper că se vor opri”

Între 2015 și 2017, Mihnea Motoc a fost ministru al Apărării în Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș.

Mihnea Motoc (Sursă foto : Facebook)

În aprilie 2026, tranziția energetică globală a atins un reper important: pentru prima dată, energia produsă de vânt și soare a depășit, pe parcursul unei luni întregi, producția centralelor pe gaz. Potrivit analizei realizate de think tank-ul Ember, energia eoliană și cea solară au reprezentat 22% din electricitatea mondială, în timp ce gazul a coborât la 20%.

Regenerabilele au generat aproximativ 531 TWh, cu 54 TWh mai mult decât gazul, care a ajuns la 477 TWh. Deși diferența procentuală este relativ mică, momentul este considerat unul simbolic, întrucât marchează o schimbare de poziție între sursele de energie în mixul global.

Specialiștii subliniază că acest rezultat nu este întâmplător, ci consecința unei creșteri constante a investițiilor în energie regenerabilă din ultimii ani. În urmă cu doar cinci ani, în aprilie 2021, energia din vânt și soare însuma circa 245 TWh, adică mai puțin de jumătate față de nivelul actual, în timp ce producția din gaz era similară cu cea de astăzi. Evoluția arată o dublare a capacității regenerabile într-un interval relativ scurt.

Analiza Ember evidențiază și faptul că luna aprilie este, în general, favorabilă pentru producția regenerabilă în emisfera nordică, datorită condițiilor meteo și a unui consum mai redus de energie. Totuși, chiar și ținând cont de acest factor sezonier, depășirea gazului rămâne un semnal puternic privind schimbarea structurii energetice globale, conform PlayTech.

Citește și: Sebastian Ghiță demască impostura ministrului Irineu Darău. Cum ar fi încercat să intervină în interesul apropiaților săi: „Voia să-și bage nasul în caietele de sarcini și să le modifice!”

Un alt element important este că această creștere a energiei verzi nu a fost însoțită de o revenire semnificativă a cărbunelui, o temere frecventă în perioadele de instabilitate energetică. În schimb, vântul și soarele au reușit să acopere o mare parte din creșterea cererii globale de electricitate.

Expansiunea regenerabilelor este vizibilă în toate marile piețe energetice. China, Uniunea Europeană, Statele Unite, dar și țări precum Marea Britanie, Brazilia, Chile sau Australia au raportat creșteri ale producției din surse eoliene și solare, variind între 4% și peste 30%. Această dinamică reflectă nu doar politici climatice, ci și avantaje economice tot mai clare: costuri în scădere, tehnologii mature și independență energetică mai mare față de importurile de gaz.

Potrivit experților Ember, vântul și soarele devin tot mai atractive deoarece sunt surse locale, stabile și din ce în ce mai ieftine, în timp ce gazul rămâne expus volatilității piețelor internaționale.

Deși gazul nu dispare din sistemul energetic global, rolul său începe să se modifice. Din sursă principală de producție, acesta se transformă treptat într-un instrument de echilibrare a rețelei, pe măsură ce regenerabilele și tehnologiile de stocare câștigă teren.

Datele din aprilie 2026 confirmă o tendință mai largă: energia regenerabilă nu mai este doar o alternativă, ci un pilon central al sistemului energetic global. Dacă ritmul actual de investiții se menține, tranziția către un mix energetic dominat de surse verzi pare din ce în ce mai probabilă în următoarele decenii.

Citește și: Spania trimite în România nava de asalt amfibiu „Castilla” cu 200 de infanteriști marini

Presa finlandeză prezintă luni dezvăluiri despre un incident cu dronă care a avut loc în urmă cu două săptămâni în apropiere de Uusimaa, informează Mediafax. În același timp, presa estoniană redă scuzele Ministerului de Externe al Ucrainei după ce o dronă a Kievului a ajuns în Estonia, fiind doborîtă de un F-16.

Despre incident

Cotidianul finlandez Helsingin Sanomat a publicat luni noi detalii despre un incident cu dronă care a avut loc în urmă cu două săptămâni în apropiere de Uusimaa.

Ministerul finlandez de Interne a trimis o alertă cu dronă locuitorilor din Uusimaa în noaptea de 15 mai, sfătuind 1,8 milioane de oameni să rămână în case.

Traficul aerian din regiune a fost suspendat.

Un avertisment a fost transmis și locuitorilor din estul Letoniei în aceeași noapte.

Potrivit Helsingin Sanomat, incidentul nu ar fi fost legat de interferența Rusiei, ci de o greșeală făcută de forțele armate ucrainene.

Conform unor surse familiarizate cu incidentul, guvernul finlandez a primit un avertisment oficial din partea Ucrainei în noaptea incidentului cu drona, cum că țara a trimis din greșeală drone încărcate cu explozibil pe o traiectorie deasupra Finlandei.

Forțele de Apărare finlandeze au confirmat public abia după incident că țara a primit un avertisment din partea Ucrainei cu privire la drone.

După incident, presa finlandeză a relatat că Rusia a vrut să se răzbune pe susținătorii ucraineni prin direcționarea dronelor spre Finlanda. Autoritățile finlandeze erau mai familiarizate cu circumstanțele incidentului, dar nu s-au grăbit să infirme imediat această afirmație. Iltalehti, descriind această versiune, a făcut referire la „surse NATO” anonime care, aparent, erau, de asemenea, bine informate despre activitățile Forțelor de Apărare finlandeze. Ziarul a relatat, de asemenea, că Ucraina va începe să avertizeze în mod regulat Finlanda cu privire la astfel de incursiuni.

În urma incidentului, Forțele de Apărare Finlandeze au anunțat oficial că dronele au intrat în spațiul aerian al țării din Rusia, dar nu au ajuns niciodată în Finlanda. Motivul este neclar, dar Helsingin Sanomat notează că dronele ar fi putut fi doborâte în Rusia.

Reprezentanții guvernelor finlandez și ucrainean nu au comentat informațiile. Președintele Alexander Stubb a declarat săptămâna trecută, în termeni generali, că, judecând după informațiile furnizate de Forțele Armate Finlandeze, Rusia nu încearcă în prezent să dirijeze drone deasupra Finlandei. Ziarul notează că, în comparație cu incidentul dronelor ucrainene care s-au prăbușit în Kymenlaakso în martie, guvernul a ascuns în mod deliberat informații. „Având în vedere noile informații, este dificil de justificat tăcerea autorităților”, scrie jurnalistul Jarno Liski.

Și drona din Estonia a primit o concluzie

Ministerul ucrainean de Externe și-a cerut scuze astăzi Estoniei pentru aterizarea dronei pe teritoriul național, arată presa estoniană. „Ne cerem scuze Estoniei și tuturor prietenilor noștri baltici pentru astfel de incidente neprevăzute. Am lucrat și continuăm să colaborăm îndeaproape cu instituțiile noastre specializate pentru a ajunge la miezul fiecărui caz și a căuta modalități de prevenire a acestora, inclusiv prin implicarea directă a grupurilor noastre de experți”, a remarcat Heorhii Tõhhõi, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei.

„Reafirmăm că, contrar afirmațiilor propagandei rusești, nici Estonia, Letonia, Lituania, nici Finlanda nu au permis vreodată utilizarea spațiului lor aerian pentru atacuri împotriva Rusiei. Ucraina nu a solicitat niciodată o astfel de permisiune”, a subliniat el.

Tõhõi a reamintit că Rusia direcționează în mod deliberat drone ucrainene către statele baltice folosind război electronic. „Iar Moscova face acest lucru în mod deliberat, cu o propagandă intensificată”, a subliniat el.

„Ucraina își exercită dreptul la autoapărare în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU. Țintele noastre militare legitime sunt situate în Rusia și folosim spațiul aerian rusesc pentru a le atinge”, a adăugat ministerul de externe. „Rușii nu au dreptul să dea vina pe Ucraina, statele baltice sau Finlanda pentru consecințele acțiunilor lor și, mai larg, pentru războiul lor de agresiune. Suntem recunoscători partenerilor noștri din Estonia, Finlanda, Letonia și Lituania pentru sprijinul și solidaritatea lor.”

Marți, săptămâna trecută, o dronă a intrat pe teritoriul estonian. Apărarea aeriană baltică a luat avânt . Unitatea românească de apărare aeriană cu sediul în Lituania a răspuns amenințării cu avioane de vânătoare F-16 , care au doborât drona la ora 12:14.

Comandantul Forțelor Aeriene, generalul de brigadă Riivo Valge, a declarat în această după-amiază că amenințarea aeriană în Letonia este încă ridicată. „Se poate întâmpla ca situația să se repete astăzi”, a spus el. Incidentul este investigat de Poliția de Securitate împreună cu Forțele Aeriene.