Momente dramatice pentru o familie de români aflată în Suedia, după ce un băiețel de doar 2 ani a dispărut fără urmă din locuința în care stătea împreună cu părinții și bunicii. Copilul a fost căutat ore întregi de polițiști, militari, salvatori și voluntari, fiind găsit în cele din urmă în viață, pe un teren mlăștinos.

Lucas, în vârstă de 2 ani, a dispărut duminică dimineață dintr-o casă din localitatea Nyåker, în nordul Suediei, unde familia sa din România locuia temporar de aproximativ trei săptămâni, potrivit presei suedeze.

Familia a observat prea târziu că băiețelul dispăruse

Potrivit relatărilor, copilul se juca în casă și bea lapte când, la un moment dat, bunica a crezut că este cu mama, iar mama a crezut că se află cu bunica. În scurt timp, familia și-a dat seama că băiețelul dispăruse.

A fost declanșată imediat o operațiune de căutare de amploare: poliție, armată, salvamontiști, pompieri, voluntari Missing People, drone, câini de urmă și chiar și un elicopter l-au căutat fără încetare pe Lucas.

Găsit după 15 ore, într-o mlaștină

După aproximativ 15 ore de căutări, copilul a fost găsit de un militar din trupele teritoriale suedeze, într-o mlaștină.

Băiețelul era ud și în stare de hipotermie, însă nu avea răni grave. A fost transportat la spitalul din Umeå pentru investigații și supraveghere medicală.

Presa suedeză scrie că starea lui este bună.

„Am plâns toată ziua”

Bunicul copilului, Neculai Toader, a povestit că familia a trecut prin clipe cumplite.

„Nu am avut niciodată o durere atât de mare în inimă. Am plâns toată ziua”, a spus acesta pentru televiziunea suedeză SVT.

Bărbatul a descris și momentul în care familia a aflat că micuțul a fost găsit în viață.

„Nu puteam să cred dacă este adevărat sau nu. Ne-am bucurat enorm. Am spus doar: «Mulțumesc, Doamne!»”, a declarat bunicul lui Lucas.

Rudele copilului au transmis că sunt profund recunoscătoare tuturor celor care au participat la operațiunea de căutare.

Avocatul Nicolae Enciu explică ce pot face persoanele cu handicap cărora le-au fost suspendate indemnizațiile pe motiv că dețin permis de conducere și în ce condiții poate fi cerută anularea deciziei, fără a se mai trece prin procedura de reevaluare.

Potrivit avocatului, multe persoane nu cunosc modificările legislative recente și ajung să creadă că suspendarea indemnizației sau a altor drepturi sociale este inevitabilă. În realitate însă, legea nu prevede pierderea automată a gradului de handicap doar pentru faptul că o persoană deține permis de conducere, subliniază Enciu.

Avocatul arată că, în februarie 2025, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 5/2025, a fost introdus în Legea nr. 448/2006 un nou articol, iar procedura concretă a fost ulterior reglementată prin Ordinul nr. 312/2025 al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Conform noilor prevederi, persoanele care dețin certificat de încadrare în grad de handicap, indiferent dacă este vorba despre grad grav, accentuat sau mediu, și care au primit acest certificat pentru o afecțiune prevăzută expres într-un ordin al Ministerului Sănătății ca fiind incompatibilă cu șofatul, pot fi supuse unei proceduri de reevaluare dacă au permis de conducere valabil.

Procedura prevăzută de lege este una de reevaluare și nu de retragere automată a drepturilor sau a încadrării în grad de handicap.

O modificare importantă a intervenit la finalul lui 2025. În forma inițială a articolului 58^3 alin. (5), legea prevedea suspendarea prestațiilor sociale pe durata reevaluării. Potrivit avocatului, această măsură a dus la numeroase situații-limită, în care persoane vulnerabile au rămas fără indemnizație, fără asistent personal sau fără alte drepturi sociale exact în perioadele în care aveau cea mai mare nevoie de sprijin.

Situația s-a schimbat însă prin OUG nr. 90/2025, care a abrogat alineatul ce permitea suspendarea prestațiilor pe perioada reevaluării.

Astfel, începând cu 31 decembrie 2025, prestațiile sociale nu mai pot fi suspendate în timpul reevaluării, iar drepturile financiare trebuie acordate în continuare până la finalizarea procedurii.

Avocatul subliniază că persoanele cărora li s-au suspendat prestațiile înainte de această modificare legislativă au posibilitatea să solicite revocarea dispozițiilor de suspendare.

Revocarea poate fi făcută fie din oficiu de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), fie la cererea persoanei vizate. În situația în care dispoziția este revocată și nu a fost emis încă un nou certificat de încadrare în grad de handicap, prestațiile restante trebuie restituite începând cu luna următoare revocării.

Citește și Legea salarizării schimbă plata orelor suplimentare. Sporuri mai mari pentru bugetarii care lucreză peste program, în weekend sau de sărbători legale

Potrivit avocatului, dacă o persoană a rămas mai multe luni fără indemnizație, asta nu înseamnă că acei bani sunt pierduți definitiv. Noile reglementări stabilesc că autoritățile nu mai au temei legal pentru a menține suspendarea prestațiilor.

Avocatul mai susține că, în numeroase cazuri, dispoziția de reevaluare emisă de DGASPC poate fi atacată direct în instanță, fără ca persoana să mai fie obligată să parcurgă procedura de reevaluare. El explică faptul că articolul 58^3 stabilește trei condiții cumulative care trebuie să rezulte în mod explicit chiar din conținutul dispoziției emise de autoritate.

Prima condiție este existența unui certificat de încadrare în grad de handicap. A doua privește emiterea certificatului pentru o afecțiune prevăzută expres în ordinul Ministerului Sănătății referitor la aptitudinile pentru conducerea autovehiculelor. A treia condiție este existența unui permis de conducere valabil.

În opinia avocatului, dacă una dintre aceste condiții lipsește sau dacă dispoziția nu explică în mod concret îndeplinirea lor, actul administrativ poate fi considerat nelegal.

Acesta enumeră și principalele motive pentru care instanțele pot dispune anularea dispozițiilor emise de autorități.

Un prim motiv este lipsa motivării individualizate. Potrivit explicațiilor sale, dispoziția trebuie să indice diagnosticul exact pentru care a fost emis certificatul de handicap, prevederea concretă din ordinul Ministerului Sănătății care declară afecțiunea incompatibilă cu șofatul și raționamentul prin care DGASPC stabilește legătura dintre cele două.

În practică, mai spune Nicolae Enciu, multe dispoziții sunt redactate după modele standard și emise doar pe baza unei suprapuneri între baze de date, fără analiză individuală. O astfel de lipsă de motivare poate atrage nulitatea actului administrativ în baza art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Care afecțiuni nu permit deținerea permisului auto

Un alt motiv de anulare îl reprezintă aplicarea procedurii unor persoane ale căror diagnostice nu se regăsesc pe lista incompatibilităților prevăzute de ordinul Ministerului Sănătății. În asemenea situații, întreaga procedură ar fi lipsită de temei legal.

Avocatul mai atrage atenția și asupra problemelor legate de comunicarea dispozițiilor. Ordinul nr. 312/2025 prevede că acestea trebuie comunicate în scris persoanei vizate. Dacă documentele au fost trimise la o adresă veche sau la o adresă la care persoana nu mai locuiește de mai mulți ani, comunicarea poate fi considerată nelegală, iar termenele procedurale nu pot curge împotriva destinatarului.

De asemenea, procedura impune convocarea scrisă a persoanei la reevaluare, cu menționarea datei, locului, documentelor necesare și a consecințelor neprezentării. Lipsa acestor informații poate duce la anularea procedurii subsecvente.

Un alt argument invocat este nulitatea în cascadă a dispoziției de suspendare. Avocatul explică faptul că suspendarea reprezintă un act administrativ subsecvent dispoziției de reevaluare. Prin urmare, dacă actul principal este anulat de instanță, cade automat și actul subsecvent. În plus, orice dispoziție de suspendare emisă după 31 decembrie 2025 este nelegală, deoarece temeiul legal al suspendării a fost eliminat prin OUG nr. 90/2025.

În analiza sa, avocatul prezintă și lista categoriilor de afecțiuni considerate incompatibile cu statutul de conducător auto.

Printre acestea se numără afecțiunile care afectează vederea, precum acuitatea vizuală insuficientă, problemele de câmp vizual, diplopia sau alte boli oculare care pot pune în pericol siguranța rutieră. Sunt incluse și anumite afecțiuni ale auzului, în special pentru conducătorii auto profesioniști din categoriile superioare.

Lista mai cuprinde handicapul locomotor, atunci când afecțiunile aparatului locomotor fac periculoasă conducerea unui autovehicul, afecțiuni cardiovasculare grave, diabetul zaharat cu risc de hipoglicemie, tulburările neurologice severe și epilepsia, reglementată separat prin norme detaliate, notează newsweek.

De asemenea, sunt prevăzute tulburările mintale grave, dependența de alcool, consumul de droguri sau de medicamente care afectează capacitatea de a conduce, insuficiența renală gravă, anumite situații privind transplanturile de organe și alte afecțiuni care pot genera incapacități funcționale incompatibile cu siguranța rutieră.

Avocatul subliniază însă că reglementarea este una nuanțată și că, în multe situații, incompatibilitatea nu este absolută. Ea depinde de gravitatea afecțiunii, de tratament, de existența unui aviz medical și de eventualele controale periodice.

Prin urmare, simpla existență a unui diagnostic inclus într-una dintre aceste categorii nu înseamnă automat că persoana este incompatibilă cu șofatul și nici că prestațiile sociale pot fi suspendate în mod automat.

În concluzie, avocatul precizează că, după 31 decembrie 2025, prestațiile sociale nu mai pot fi suspendate pe durata reevaluării persoanelor cu handicap care dețin permis de conducere. Pentru perioadele anterioare, sumele suspendate pot fi recuperate prin solicitarea revocării dispozițiilor emise de autorități.

Citește și Veste proastă pentru românii care merg în vacanță în aceste țări. Amenzi de până la 2.500 de euro pentru turiștii care poartă șlapi în afara plajelor

Luni după-amiază s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 3,8 grade pe scara Richter în zona Vrancea. Seismul a avut loc la ora 17:33, la o adâncime de 134,1. Specialiștii afirmă, însă că, este o activitate slabă.

Cutremur cu magnitudine 3.5 în Vrancea, urmat de o replică de 2.4

Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismul a avut loc în apropierea unor orașe mari.

Aparatele l-au localizat la 46 de kilometri sud de Focșani, 59 de kilometri sud de Buzău, 66 de kilometri est de Sfântu Gheorghe, 76 de kilometri est de Brașov și 91 de kilometri nord-est de Ploiești.

Un cutremur cu magnitudinea 6 a lovit Hawaii. USGS evaluează vulcanul Kilauea

De la începutul acestei luni, pe teritoriul României au fost raportate opt cutremure, cu magnitudini variind între 2,2 şi 3,8 grade.

Totodată, cu doar o zi în urmă, un alt seism de 3,5 grade s-a produs în aceeași zonă, la o adâncime de 87,9 kilometri.

Cel mai puternic seism înregistrat în România de la începutul acestui an a avut loc pe data de 26 februarie, tot în județul Vrancea, când aparatele au măsurat o magnitudine de 4,5 grade pe scara Richter.

La începutul anilor 2000, România se confrunta cu o creștere accelerată a crimei organizate. Grupările infracționale deveneau tot mai vizibile și mai violente, iar autoritățile desfășurau primele anchete de amploare împotriva rețelelor care își extinseseră influența dincolo de granițele țării. În centrul investigațiilor se regăsea un nume care avea să domine ani la rând primele pagini ale ziarelor: frații Cămătaru.

În haosul de după Revoluție, o serie de comandanți au fost eliberați printr-un decret rămas controversat până în prezent. Printre aceștia se aflau și frații Cămătaru, personaje care au devenit ulterior simbolul lumii interlope, notează Libertatea.

Citește și: Cum arată, azi, actorii din serialul-fenomen „Dr Quinn”. Cine sunt actorii care au renunțat definitiv la scenă și s-au reprofilat

După căderea comunismului, libertatea a însemnat pentru cei mai mulți plecarea spre Occident. Ajunși în state vest-europene, interlopii au profitat de lipsa de experiență a autorităților locale în combaterea acestui tip de criminalitate venită din Est.

În scurt timp, aceștia și-au extins activitățile și au construit primele rețele internaționale: „Îți dai seama, noi, veniți din comunism… Nu era niciun pericol pentru mine pe acolo”, spune Nuțu Cămătaru în documentarul regizat de Anghel Damian.

Conform specialiștilor intervievați în  „Cămătarii”, grupările românești au înțeles rapid cum funcționează sistemele occidentale și au exploatat vulnerabilitățile acestora.

„Sigur au avut informații despre cum se pot face bani acolo, despre infracțiunile prin care se pot face bani și sigur aveau informații și chiar au afirmat de multe ori că lumea de afară nu era pregătită pentru măsuri coercitive în cazuri de furt, de genul pe care ei îl făceau”, a spus psihologa Leliana Pârvulescu, expertă intervievată în documentar.

Frații Cămătaru au reunoscut că adaptarea a fost rapidă: „Nu eram la curent cu legislația țărilor în care urma să mergem, dar am învățat repede. Ne-am adaptat”, spune Sile Cămătaru, completat de fratele lui, Nuțu: „Eram brigăzi… Unii de pungași, alții de tâlhari”.

Citește și: Succes internațional pentru un brand românesc. Pantofi creați la Sibiu apar în serialul-fenomen „Emily in Paris” de pe Netflix

Serialul documentar de la Pro TV urmărește transformarea lumii interlope românești după anul 1990 și modul în care grupările locale au devenit parte din rețelele infracționale europene. Într-o perioadă în care instituțiile statului încă se reorganizau după căderea regimului comunist, clanurile interlope au profitat de vidul legislativ și de lipsa de coordonare dintre autorități. Anchetatorii aveau să descopere în următorii ani conexiuni care mergeau de la furturi și tâlhării până la rețele de proxenetism, cămătărie și trafic de persoane.

Documentarul Pro TV urmează să fie difuzat în fiecare luni, de la ora 23:30, aducând mărturii în premieră, imagini de arhivă și interviuri cu persoane-cheie care au urmărit ascensiunea și decăderea claurilor interlope.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a fost întrebat în conferința de presă despre riscul ca România să piardă miliarde de euro din fonduri europene, pe fondul discuțiilor privind reformele în derulare și respectarea angajamentelor asumate la Bruxelles.

Oficialul a respins categoric scenariul pierderii banilor, dar a admis că există negocieri în curs cu Comisia Europeană pentru reducerea riscurilor.

„Nu le pierdem.”

Întrebat dacă poate garanta că România nu va pierde fonduri și nu va plăti sancțiuni, ministrul a răspuns:

„În măsura în care lumea își face treaba și lucrurile se întâmplă așa cum premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat în aceste zile, nu vom pierde bani.”

Discuția a continuat pe tema riscului estimat la miliarde de euro, în contextul implementării jaloanelor și țintelor asumate.

„Ca urmare a discuțiilor tehnice pe care le-am avut cu Comisia Europeană, acest risc a scăzut deja considerabil. Ceea ce încercăm să facem este să-l reducem la minim, astfel încât obiectivele, care sunt obținerea integrală a granturilor și obținerea unei părți cât mai mari a împrumuturilor, să fie amândouă îndeplinite.

Suntem la un nivel de mobilizare fără precedent, care ne va permite să continuăm discuțiile cu Comisia Europeană…”

În momentul în care jurnaliștii au cerut o estimare concretă a sumelor, ministrul a evitat să avanseze cifre și a redirecționat discuția către tema conferinței.

„Eu am venit să vă prezint lucrurile legate de resalarizare. Cred că proiectul în sine este un proiect foarte important…”

Tensiunea a crescut după ce un jurnalist a insistat asupra riscurilor financiare și a impactului asupra angajaților din sectorul public. Pîslaru a respins ferm afirmațiile, acuzând prezentarea eronată a informațiilor.

„Deci ați spus deja două neadevăruri într-o singură intervenție. Absolut, o voi face și îmi voi rezerva încă un pic de timp pentru asta.

Primul neadevăr… România riscă să piardă miliarde… Tocmai mi-ați spus mai devreme că scopul este să nu pierdem aceste miliarde și suntem pe calea cea bună.

Al doilea, ați spus că un milion de români riscă să piardă bani…”

Ministrul a insistat că nu există scenariul reducerii veniturilor ca efect al reformei salariale.

„Niciun român nu va pierde vreun leu ca urmare a acestei legi. Principiul protecției veniturilor este principiul fundamental al acordului politic între partide și cel care ne ghidează munca la Ministerul Muncii.

Prin urmare, românii trebuie să știe că orice afirmație care le creează panică că salariile le-ar putea fi afectate negativ este un neadevăr.

Ceea ce este un mare adevăr este că pentru 56% din angajații din sectorul public salariile vor crește și pentru ceilalți vor rămâne în plată exact cum sunt.”

Purtarea șlapilor poate aduce amenzi de până la 2.500 de euro în unele destinații turistice, unde autoritățile au început să impună restricții tot mai stricte.

Țări precum Grecia, Franța și Portugali aplică sancțiuni ce pot ajunge până la câteva sute de euro, inclusiv situații precum condusul în șlapi. Măsurile sunt extinse și de anumite atracții sau locații de lux, precum opera „La Scala” din Milano sau restaurantele exclusiviste, care impun ținute elegante și interzic accesul în încălțăminte de plajă.

Tot mai multe destinații turistice introduc restricții privind șlapii, argumentând că aceasta reprezintă un risc pentru siguranța turiștilor și pune o povară suplimentară asupra serviciilor de salvare.

Citește și: Amendă uriașă pentru românii care cresc porci și găini. Câte animale ai voie să ții în curte, de fapt

Fără șlapi în Italia

Cele mai stricte reguli sunt în regiunea Cinque Terre din Italia, unde interdicția de a purta șlapi, sancale și altă înncălțăminte cu talpă netedă pe traseele montane și de drumeție a fost introdusă încă din 2019. Oficialii au anunțat controale, iar amenzile pot ajunge până la 2.500 de euro. Italia nu este singura țară cu astfel de reguli.

În unele regiuni ale Spaniei, șlapii sunt permiși pe plajă, dar nu în timp ce se conduce. Poliția rutieră spaniolă a confirmat că șoferii pot fi amendați cu până la 200 de euro dacă ofițerii de poliție consideră că încălțămintea afectează siguranța conducerii vehiculului.

În Grecia, șoferii care poartă șlapi pot fi amendați cu până la 100 de euro, în Franța amenzile pot ajunge până la 375 de euro, în timp ce în unele părți ale Portugaliei există restricții privind această încălțăminte.

Citește și: Ce semnificație are indicatorul rutier cu o mașină, o bicicletă și o motocicletă. Șoferii care îl ignoră pot primi o amendă de 70 de euro