Înalți oficiali guvernamentali l-au avertizat pe președintele rus Vladimir Putin că cheltuielile pentru războiul din Ucraina se află pe o traiectorie inaccesibilă, acesta fiind cel mai grav semn de diviziune internă la Moscova de la începutul invaziei la scară largă, potrivit Bloomberg.

Vladimir Putin a fost informat că Rusia nu își mai permite cheltuielile de război în Ucraina

Oficiali din cadrul Ministerului de Finanțe al Rusiei și al băncii centrale au avertizat Kremlinul că nivelul actual al cheltuielilor de apărare proiectate riscă ca deficitul bugetar al guvernului să se adâncească periculos, potrivit unor persoane familiarizate cu situația și documentelor analizate de sursa citată.

Oficialii, care au devenit din ce în ce mai îngrijorați de starea economiei și a bugetului de stat al Rusiei în ultimele luni, au propus noi reduceri ale cheltuielilor pentru apărare, au spus sursele. Va fi dificil să se repare finanțele publice tensionate ale țării fără a găsi noi eficiențe, au avertizat aceștia.

Cu toate acestea, o diviziune între factorii de decizie politică a determinat înalți oficiali din Ministerul Apărării și unii din Kremlin, care sunt hotărâți să urmărească obiectivele militare ale lui Putin, să insiste asupra protejării cheltuielilor militare. Reducerea acestora ar afecta grav economia, deoarece atât de multe companii se bazează pe contracte legate de armată, au susținut aceștia.

Citește și : Premierul Poloniei, după incidentul dronei care a lovit la Galați: ”Tot mai multe provocări ruseşti. NATO ar trebui să ia în serios aceste fapte”

Putin a cerut oficialilor Ministerului Finanțelor să găsească reduceri de cheltuieli în alte domenii bugetare înainte de a se concentra pe apărare, au declarat unele dintre surse. Tuturor li s-a acordat anonimatul pentru a discuta despre preocupări, a căror amploare nu a fost făcută publică.

Ministerul Apărării nu numai că se opune reducerilor, dar solicită și finanțare suplimentară, potrivit a două persoane apropiate guvernului rus. Cheltuielile militare vor trebui să crească pentru a acoperi un deficit de până la trei trilioane de ruble (36 de miliarde de dolari) în acest an, au spus aceștia.

Președintele a fost conștient de presiunile bugetare atât anul trecut, cât și anul acesta, așa că provocările nu sunt o surpriză, au spus sursele. Amploarea oricăror reduceri de cheltuieli va depinde exclusiv de Putin, deoarece nicio decizie bugetară majoră nu se ia fără aprobarea sa, iar el acționează ca arbitru suprem, au spus ei, descriind acest lucru ca fiind o regulă de fier.

Când a fost elaborat bugetul pentru 2026, oficialii au înțeles că în a doua jumătate a anului ar putea apărea un deficit de finanțare de aproximativ 1,2 trilioane până la 1,5 trilioane de ruble, bani care ar putea fi necesari pentru sectorul apărării.

La acea vreme, existau speranțe că războiul din Ucraina se va încheia în urma summitului din Alaska din august anul trecut dintre Putin și președintele american Donald Trump, ceea ce ar fi făcut din reducerea cheltuielilor pentru apărare în a doua jumătate a anului 2026 o presupunere logică, potrivit persoanelor apropiate guvernului rus.

Deliberările au avut loc atât înainte, cât și după începerea războiului americano-israelian din Iran și rămân o discuție activă între factorii de decizie de rang înalt și Putin, au declarat persoanele familiare.

Acestea au apărut în contextul în care economia și finanțele Rusiei se confruntă cu presiuni tot mai mari în al cincilea an al invaziei la scară largă și arată că Putin se confruntă cu alegeri dificile în timp ce răspunde avertismentelor interne cu privire la impactul războiului.

Creșterea prețurilor petrolului din cauza războiului din Iran nu va fi suficientă pentru a rezolva problemele, au declarat persoanele apropiate guvernului rus. Petrolul ar trebui să rămână peste 100 de dolari pe baril timp de cel puțin un an pentru ca economia să se îmbunătățească semnificativ, iar câștigurile neașteptate nu rezolvă problemele structurale care afectează creșterea, inflația și sectorul bancar, au adăugat ei.

Cheltuielile pentru apărare erau proiectate să rămână în general stabile conform planului bugetar pe trei ani al Ministerului Economiei până în 2028.

Deficit record și risc de recesiune în Rusia

După o creștere de aproximativ 30% în ultimii ani pentru a finanța o expansiune uriașă a producției de armament, sectoarele legate de comenzile industriei de apărare de stat erau prevăzute să crească cu doar 4%-5% în 2026.

Rusia se află în pragul recesiunii după ce și-a redus previziunile de creștere în luna mai. Ministerul Economiei se așteaptă acum ca produsul intern brut să crească cu 0,4% în 2026, față de o estimare anterioară de 1,3%. Datele oficiale arată că economia s-a contractat în primul trimestru pentru prima dată în trei ani.

Perspectiva înrăutățită a venit în ciuda faptului că Putin, în aprilie, le-a ordonat public oficialilor guvernamentali să explice de ce economia avea performanțe sub așteptări. Recunoașterea faptului că economia se confrunta cu probleme părea să semnaleze frustrarea sa față de faptul că oficialii nu au reușit să evite o încetinire.

Deficitul bugetar al guvernului s-a mărit până la un nivel record, în ciuda creșterii veniturilor din petrol din războiul din Orientul Mijlociu. Deficitul pentru primele patru luni ale anului s-a extins la 5,9 trilioane de ruble, sau 2,5% din PIB, cu aproximativ 50% peste planul anual, conform cifrelor oficiale.

Desigur, bugetul a fost în deficit în fiecare dintre ultimii patru ani și a încheiat anul 2025 cu un deficit de 5,6 trilioane de ruble.

În timp ce deficitul rămâne mult sub 3,8% din PIB atins în anul pandemiei 2020, economia Rusiei, puternic sancționată, este mai vulnerabilă acum, cu rezerve pentru zile negre în Fondul Național de Bunăstare cu aproximativ 60% sub nivelurile de dinainte de invazie.

Bugetul actual a fost elaborat pe baza unor ipoteze relativ stricte: o reducere modestă a deficitului și o scădere treptată a cheltuielilor pentru apărare.

Pentru a păstra cadrul fiscal și a respecta regula bugetară, guvernul a majorat unele impozite în acest an pentru a încerca să reechilibreze o economie supraîncălzită din timpul războiului.

Speranțele anterioare pentru un acord care să pună capăt războiului nu s-au materializat. Guvernul Rusiei trebuie acum să decidă cum să abordeze deficitul, ceea ce, în practică, înseamnă reducerea cheltuielilor sau găsirea de noi surse de venituri.

Guvernul este pesimist că prețurile petrolului vor rămâne ridicate. Rubla puternică a agravat, de asemenea, problemele legate de finanțele publice, afectând veniturile din exporturi.

Ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, a declarat într-un interviu acordat Kommersant pe 27 mai că este nevoie de „o anumită restricție” în cheltuielile publice, subliniind apărarea și obligațiile sociale ale guvernului ca priorități de cheltuieli.

„Rezervele nu sunt infinite. Slăbiciunea finanțelor nu poate fi tolerată în contextul unor transformări de asemenea amploare în lume”, a spus el, adăugând: „Trebuie să îmbunătățim eficiența cheltuielilor bugetare”.

Cheltuielile guvernamentale au crescut cu aproape 16% față de anul precedent în perioada ianuarie-aprilie, în timp ce cheltuielile pentru achizițiile de stat au crescut cu 41%, conform datelor Ministerului de Finanțe publicate la începutul lunii mai.

Guvernul a retras aproximativ 500 de miliarde de ruble din Fondul Național de Bunăstare în primele două luni ale anului, deoarece sancțiunile au restricționat veniturile din petrol și gaze.

Rusia are în vedere o taxă neașteptată pentru unii producători de mărfuri și bănci pentru a ajuta la acoperirea deficitului bugetar, a relatat anterior Bloomberg. Administrația orașului Moscova a anunțat reduceri ale ocupării forței de muncă și ale investițiilor după ce veniturile bugetare au fost mult sub așteptări.

Citește și : Putin reia amenințările: Orice loc ce reprezintă o amenințare pentru Rusia este considerat o țintă legitimă

Grăsimea financiară tot mai adâncă a Rusiei a provocat furia unui deputat de rang înalt din camera inferioară a parlamentului săptămâna trecută, deși Valery Gartung, care conduce comitetul său pentru protecția concurenței, a negat rapoartele conform cărora acesta a folosit o obscenitate, amintind de hiperinflația experimentată după prăbușirea Uniunii Sovietice.

„Ce vom face în privința asta?”, a întrebat el. „Tipărim bani sau ce? Ca în ’92, când prețurile creșteau cu 30% în fiecare săptămână? Înțelegem că aceasta nu este soluția.”

Dar cum mai bine se întâmplă mai târziu decât niciodată, Leonard și Monica Doroftei se pregătesc să plece… în luna de miere. Cu o întârziere de 30 de ani față de momentul nunții, cei doi au reușit, în sfârșit, să-și facă timp și pentru ei. Mărturisesc că, pentru ei, important a fost să fie împreună. Locul a contat mai puțin.

Și unde ar fi fost mai potrivit să-și petreacă luna de miere decât în orașul îndrăgostiților? Astfel, cei doi au ajuns zilele acestea la Paris, unde se bucură de timp petrecut împreună.

„Eu, personal, nu m-am gândit niciodată la cei 30 de ani care au trecut. Pentru mine, fiecare zi o simt ca pe prima zi în care am cunoscut-o pe Monica. În anul 1994, soția s-a ocupat de organizarea nunții, eu fiind în cantonament. Am terminat competiția, am ieșit campion național, am venit acasă și am făcut nunta. Parcă nici nu am vrut să plec după aceea. Voiam să fim acasă, pentru că aveam casa noastră și eram fericiți acolo. Noi și pe Lună dacă eram, tot fericiți eram.

CIteste si Cum s-au cunoscut Monica şi Leonard Doroftei. Ea avea doar 16 ani: „Când l-am văzut la uşă, am simţit că mă scurg”

Nimeni nu spune că ești perfect, dar mai greșim și noi. Suntem fericiți că am reușit să trecem împreună peste acești 30 de ani și visăm să mergem mai departe. Acum ne-am așezat, copiii sunt mari, la casele lor, iar noi ne putem plimba și putem vedea toată lumea […] După 32 de ani am zis că este timpul nostru. Copiii sunt mari, la casele lor, și am spus: ‘Hai să ne plimbăm și să fie vacanța aceasta doar pentru noi’„, a declarat fostul pugilist pentru CANCAN.

La rândul său, Monica a dezvăluit că ea a fost cea care a dorit să viziteze Parisul.

„Eu mi-am dorit să venim la Paris. Noi am denumit această vacanță „luna de miere”, dar, de fapt, sunt doar trei zile de miere. Mai avem mult de umblat prin lume ca să acoperim o lună întreagă, însă este un început promițător.

Citeste si Vanessa Doroftei a împlinit 22 de ani. Ce facultate urmează fiica fostului campion mondial la box

Așa a fost atunci. După cantonament, Leonard a avut câteva zile în care a stat acasă și a trebuit să organizăm timpul acela scurt. I-am avut pe nași la noi, ne-am plimbat cu ei și a fost drăguț. Doar că ne-am promis că vom face această lună de miere, chiar dacă va fi împărțită în mai multe vacanțe mici„, a povestit Monica.

Seara trecută, 31 mai, diplomatul ar fi plecat cu 24 de ore mai devreme față de termenul stabilit în ședința CSAT de vinerea trecută, conform Știri pe surse.

Kosilin a părăsit Aeroportul „Mihail Kogălniceanu”, îmbarcându-se într-un zbor de linie cu destinația Istanbul.

Totodată, Consulatul Rusiei de la Constanța urmează să fie închis în mai puțin de 30 de zile. Conform procedurilor, personalul diplomatic are obligația de a elibera sediul în acest interval, sub coordonarea autorităților române.

Citește și: Sebastian Ghiță demască impostura ministrului Irineu Darău. Cum ar fi încercat să intervină în interesul apropiaților săi: „Voia să-și bage nasul în caietele de sarcini și să le modifice!”

Până la finalizarea procesului, imobilul rămâne sub pază asigurată de jandarmi, care vor retrage dispozitivul la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe.

Andrei Kosilin era consulul general al Federației Ruse în România din 22 ianuarie 2023 și conducea Consulatul Moscovei din Constanța, care urmează să fie închis.

Consulul expulzat a absolvit în 1991 Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova și tot de atunci lucrează la MAE rus.

Citește și: Nicușor Dan ia în calcul doi profesioniști la MAE și la MApN, în eventualitatea unui guvern tehnocrat. Cine sunt Luca Niculescu și Mihnea Motoc (surse)

Potrivit surselor politice, Nicușor Dan îi ia în calcul pe Luca Niculescu, secretar de stat în MAE și coordonator național pentru procesul de aderare la OCDE, și pe diplomatul Mihnea Motoc, pentru funcțiile de ministru al Afacerilor Externe, respectiv al Apărării Naționale, într-un eventual guvern tehnocrat.

Luca Niculescu este secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), fiind numit în această funcție în septembrie 2022.

Citește și : Surse: Nicuşor Dan anunţă noul premier în următoarele 48 de ore. Eugen Tomac rămâne favoritul preşedintelui

Între 2016 și 2022, Luca Niculescu a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra.

Din această funcție, a reprezentat România în relație cu organizațiile internaționale cu sediul la Paris, precum OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei. A fost și președintele Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța (GAFF) între 2019-2022.

Luca Niculescu a fost jurnalist în 1992 și 2016, redactor-șef al postului de radio RFI România și realizator de emisiuni la Money Channel, TVR 1, Digi24.

A avut, timp de cinci ani, o rubrică săptămânală în Dilema Veche și a fost, în același timp, corespondent permanent în România pentru mass-media din Franța (France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération).

Luca Niculescu (Sursă foto : Inquam Photos / Octav Ganea)

Cel de-al doilea nume luat în calcul de Nicușor Dan pentru un posibil guvern interimar este Mihnea Motoc. Absolvent de Drept, a fost magistrat stagiar între 1989 și 1991, intrând apoi în Ministerul Afacerilor Externe.

Între 1999 și 2001 a fost ambasadorul României în Olanda și reprezentant permanent al României pe lângă Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC).

Între 2001 și 2003 a fost secretar de stat în MAE, iar în 2003 a fost numit reprezentant Permanent al României la ONU (New York), îndeplinind această funcție timp de 5 ani.

În această calitate, el a fost reprezentant al României în Consiliul de Securitate al ONU între 2004 și 2005. În 2008, a fost transferat ca ambasador extraordinar și plenipotențiar și șef al Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

A fost numit în noiembrie 2014 în funcția de ministru de externe, după demisia lui Teodor Meleșcanu din guvernul Victor Ponta.

După doar o săptămână, Mihnea Motoc a renunțat la nominalizare după ce soția sa, judecătoarea Iulia Motoc, magistrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, i-a sesizat faptul că o astfel de numire i-ar crea ei o situație de incompatibilitate la CEDO.

În 2015, mandatul său de reprezentant la Uniunea Europeană s-a încheiat, fiind numit ulterior ambasador al României în Regatul Unit.

Citește și : Nicușor Dan ia în calcul expulzarea ambasadorului rus, dacă vor continua incursiunile dronelor în România! ”Sper că se vor opri”

Între 2015 și 2017, Mihnea Motoc a fost ministru al Apărării în Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș.

Mihnea Motoc (Sursă foto : Facebook)

Spania trimite în România nava de asalt amfibiu „Castilla”, ce aparține Marinei spaniole, pentru a participa la o nouă misiune pe flancul estic al NATO, potrivit portalului Infodefensa.com, citat de Agerpres.

La bordul navei se află vehiculele Vamtac și Pirana IIIC, precum și echipamente logistice care urmează să fie desfăşurate pe teritoriul românesc.

Citește și : VIDEO Pilotul român care a doborât o dronă în Estonia explică de ce nu s-a întâmplat la fel în Galați. ”Rolul militarilor este să elimine ameninţările, dar şi să protejeze oamenii”

Brigada de infanterie marină a Flotei spaniole trimite în România un subgrup tactic mecanizat care este format din peste 200 de militari și aproape 40 de vehicule, ce va fi integrat într-o brigadă multinațională condusă de Franța.

Activitățile planificate urmează să fie similare celor desfășurate deja de Forțele armate spaniole în Letonia și Slovacia. Acestea vor include exerciții proprii ale unității, exerciții organizate de brigada multinaţională prezentă în România şi activităţi stabilite în cooperare cu Forţele armate române.

Subgrupul tactic urmează să fie alcătuit din personal al Companiei a 10-a din Batalionul 3 Mecanizat și va dispune de până la 13 vehicule de luptă Pirana IIIC.

Va fi desfășurat și un pluton dotat cu mitraliere grele de calibrul 12,7 mm, montate pe vehicule 4×4 Vantac ST5, din cadrul Batalionului I de desant.

Citește și : Campanie IGSU după ce numărul înecaţilor se apropie de al deceselor din accidente rutiere: „Apa nu iartă! Ai grijă!”

Contingentul va include, de asemenea, rachete antitanc Spike, sisteme aeriene pilotate de la distanţă, echipe de neutralizare a explozibililor, o unitate de sprijin logistic şi personal medical.

Cod rutier 2026. Astfel, de la 1 iulie, șoferii de camion care nu plătesc taxele de drum prin sistemul electronic TAG vor fi penalizați. Amenzile sunt cuprinse între 4.258 euro și 17.000 euro pentru persoanele juridice și între 42 euro și 425 euro pentru persoanele fizice.

Cod rutier 2026. Sancțiuni dure pentru șoferii de camion care nu folosesc un nou sistem electronic

Totodată, persoanele responsabile din cadrul companiilor pot primi sancțiuni între 85 euro și 851 euro, iar antreprenorii individuali riscă amenzi între 85 euro și 4.258 euro.

Pe centura orașului Belgrad, șoferii de camioane nu au altă posibilitate de a-și plăti taxele decât prin sistemul TAG. Șoferii care nu plătesc taxa de drum pe șoseaua de centură Belgrad, prin intermediul unui dispozitiv TAG înregistrat pe platforma Toll4All, ci utilizează un dispozitiv TAG preplătit sau postplătit, vor primi o factură pentru colectarea ulterioară a taxei. Aceasta va conține inclusiv costurile suplimentare ale procedurii.

Cum funcționează sistemul TAG. Semnificația semnalelor sonore emise de sistem

Sistemul TAG se montează în spatele oglinzii retrovizoare. La intrarea pe banda de colectare electronică a taxei de drum, atât la intrarea pe autostradă, cât și la ieșirea de pe aceasta, dispozitivul emite semnale sonore. Acestea informează șoferul despre faptul că dispozitibul a fost înregistrat cu succes. De asemenea, semnalele sonore oferă informații și despre fondurile rămase pe dispozitiv, potrivit Putevi Srbije.

Sistemul TAG emite mai multe bipuri, fiecare având o anumită semnificație:

1 bip – tranzacția a fost efectuată cu succes și puteți continua deplasarea;

2 bipuri – tranzacția a fost efectuată cu succes, însă soldul disponibil pe dispozitivul TAG este insuficient pentru o nouă trecere pe autostradă. Se recomandă reîncărcarea dispozitivului înainte de următoarea utilizare;

4 bipuri – conducătorul auto trebuie să oprească imediat. Dispozitivul nu poate fi utilizat pentru taxarea electronică fie deoarece dispozitivul este blocat („blacklisted”) și nu mai este valid, fie pentru că nu există suficiente fonduri pentru plata taxei. În cazul în care avertizarea cu 4 bipuri este ignorată, iar conducătorul auto încearcă, totuși, să treacă, bariera nu se va deschide, iar vehiculul poate fi avariat.

Există, de asemenea, și situația în care niciun semnal sonor nu se face auzit. Explicația este faptul că dispozitivul TAG nu a fost recunoscut de sistem. În acest caz, conducătorul auto trebuie să oprească și să solicite ajutorul personalului autorizat.