Presley Gerber, fiul lui Cindy Crawford și al lui Rande Gerber, a vorbit în urmă cu câteva luni despre una dintre cele mai dificile perioade din viața sa. În martie, modelul a publicat imagini din timpul unui tratament cu ibogaină, o substanță psihedelică, potrivit Mediafax.

Pe 20 septembrie, Presley Gerber a murit la vârsta de 27 de ani, într-un centru de reabilitare din California. Cauza morții nu a fost făcută publică.

Presley Gerber urma un tratament cu ibogaină

În postarea sa de pe Instagram, Gerber povestea că se afla înaintea unei proceduri pe care o numea „ibogaine flood dose”, administrată într-o clinică din Cancún, Mexic.

Spunea că era „absolut îngrozit” și că îi era teamă să treacă din nou printr-o experiență atât de intensă.

Pentru el, tratamentul reprezenta mai mult decât o procedură medicală.

Vorbea despre nevoia de a renunța la control și despre confruntarea cu lucrurile de care fugise ani la rând.

„Am înfruntat ceea ce evitam și, undeva în tot acest proces, am început să-mi regăsesc drumul către mine”, scria Gerber.

Mama sa, Cindy Crawford, i-a spus că e un „luptător”

La finalul mesajului, modelul spunea că speră să nu mai fie nevoit să revină la un astfel de tratament.

Familia sa i-a răspuns public.

Cindy Crawford l-a numit „un luptător”, iar Kaia Gerber i-a spus cât de mândră este de fratele ei.

Rande Gerber i-a transmis, la rândul său, că este mândru de curajul lui.

Lupta cu dependența și problemele de sănătate mintală

În ultimii ani a vorbit despre depresie, atacuri de panică și tratamente medicamentoase și a încercat să transforme propria experiență într-o conversație despre sănătatea mintală.

În 2025 lansase seria „Mental Health Mondays”, prin care îi încuraja pe oameni să vorbească despre lucrurile pe care, de obicei, le ascund.

Ce spunea sora sa despre lupta fratelui său

Cu aproximativ o lună înainte de moartea lui Presley Gerber, sora sa, Kaia, vorbea pentru Vogue despre impactul pe care lupta fratelui ei l-a avut asupra întregii familii.

Spunea că sinceritatea lui a făcut-o să-l vadă drept un „profesor” și că refuzul de a ascunde problemele l-a ajutat să rămână autentic.

Gerber vorbea despre drumul înapoi spre el însuși

Acum, postarea din martie capătă o cu totul altă greutate. Gerber vorbea atunci despre speranța că își va găsi drumul înapoi spre el însuși. Avea 27 de ani.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, critică dur dosarul Călin Georgescu, care a fost reținut luni, 21 septembrie, pentru 24 de ore.

Ce acuză Băsescu

„Sincer, îmi e foarte greu să înțeleg! Nici măcar în vremea lui Laura Codruța Koveși (n.r.: fosta șefă a DNA) nu se făceau arestări atât de întârziate.

În cazul lui Georgescu e reclamația de acum doi ani. Tu scoți cu cătușe, dai informații din dosar (n. r.: presei), anunți presa când năvălești acasă… Un spectacol pe care îl resping, atât acum, cât și pe vremea lui Laura Codruța Koveși.

Faptele există: nu sunt suficient probate, ca să fie trimise în instanță. Pare un spectacol ordonat! Măcar la Koveși erau spectacolele ei. Aici suntem la un spectacol cu bilete de intrare.

Și în cazul de față niște fapte există. E un spectacol care are la bază ceva. Problema e: de ce nu se face cu decență?

Bănuiesc că nu mă suspectați: eu de la bun început am zis că Georgescu e un șarlatan, șarlatan a fost, șarlatan rămâne”, a spus Băsescu, la postul de televiziune B1 TV.

Despre dosarul privind anularea alegerilor prezidențiale, Băsescu a declarat:

„CSAT-ul trebuia să transfere datele către Parchetul General, Parchetul General să facă o anchetă penală pe temă. Ținerea datelor la secret nu folosește”, a mai acuzat Băsescu, cu privire la datele despre anularea alegerilor prezidențiale.

Cine poate profita electoral?

„Georgescu are electoratul lui, pe care nu-l va lua nici Petrișor Peiu, nici George Simion și conservele astea. Nu va recupera nimeni”, a spus Băsescu.

Băsescu îi acuză pe cei din jurul AUR că sunt oportuniști, iar în acest caz a dat exemplul lui Petrișor Peiu și Dan Dungaciu.

„Dacă îi pui pe Peiu și Dungaciu pe un trotuar, ia să vedem pe cine îi recunoaște? Pe cine îi salută? Mai degrabă salută lumea stâlpul”, a acuzat Băsescu.

Context: dosarul lui Georgescu

Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață din trafic de procurorii DIICOT.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 este vizat într-o cauză penală complexă ce privește infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune în formă continuată, ambele cu consecințe deosebit de grave. Prejudiciul total se ridică la peste 1,1 milioane de euro, potrivit DIICOT. Este al treilea dosar penal pe numele fostului candidat.

Perchezițiile în locuința lui Călin Georgescu au durat 9 ore.

Georgescu a fost dus la DIICOT, luni, în jurul orei 15.

Georgescu a ieșit din curtea casei sale însoțit de mai mulți polițiști. El nu a făcut nicio declarație la ieșirea din vilă.

În fața locuinței sale s-au adunat mai mulți susținători care i-au transmis „să fie puternic” pentru că „poporul e cu tine”.

În fața DIICOT, duba care l-a adus pe Georgescu a fost așteptat de susținătorii săi.

Aceștia au scandat în continuare „Căline, Căline, poporul e cu tine” și „Călin nevinovat”.

Georgescu a fost în cele din urmă reținut de DIICOT pentru 24 de ore.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a anunţat că procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus reţinerea a doi inculpaţi, cetăţeni români, cu vârstele de 64 şi 47 de ani, cercetaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

„Pe parcursul percheziţiilor efectuate în cursul acestei zile au fost găsite şi ridicate sisteme de bruiaj, înscrisuri, documente de identitate (două paşapoarte şi o legitimaţie) ce urmează a fi expertizate existând suspiciunea că sunt false, dispozitive de stocare a datelor, precum şi alte mijloace de probă.

Urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti cu propunerea de arestare preventivă a inculpaţilor, pentru o perioadă de 30 de zile”, a anunţat DIICOT.

Activităţile judiciare sunt realizate împreună cu poliţiştii Direcţiei de Investigaţii Criminale din Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Acţiunea a beneficiat de sprijinul jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei şi ai Direcţiei Generale de Jandarmerie a Municipiului Bucureşti.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că un Guvern condus de Siegfried Mureșan ar aduce un nou val de măsuri de austeritate, dacă premierul desemnat va continua direcția fostului Executiv condus de Ilie Bolojan. Liderul social-democrat a afirmat luni seara, la Antena 3 CNN, că nu are „niciun fel de ezitare” în această privință, dar a precizat că PSD nu deține în acest moment un program de guvernare al lui Mureșan din care să rezulte concret o majorare a TVA la 24% sau alte creșteri de taxe discutate în ședința conducerii partidului.

Declarațiile vin în contextul în care Biroul Permanent Național al PSD a recomandat, luni, în unanimitate, ca parlamentarii social-democrați să nu voteze Cabinetul Mureșan, decizia finală urmând să fie luată de Consiliul Politic Național. Grindeanu a prezentat viitorul Executiv drept un posibil „Guvern Bolojan 2.0” și a invocat situația economică drept principalul motiv al opoziției PSD.

TVA 24%, impozit pe dividende și CASS pentru pensii. Grindeanu: „Nu avem un program de guvernare”

În timpul interviului, Sorin Grindeanu a fost întrebat despre discuțiile din ședința PSD privind posibilitatea ca un viitor Guvern Mureșan să majoreze TVA la 24%, să ducă impozitul pe dividende la 20% și să introducă plata contribuției la sănătate inclusiv pentru pensiile mai mici de 3.000 de lei.

„Au fost anumite, să spunem, puncte de vedere spuse de colegii mei, ca urmare a unor poziții publice pe care le-au avut unii și alții, dar, atâta timp cât nu avem un program de guvernare, pe care eu cred că ar fi trebuit să-l aibă până acum (…) pe care nu-l avem, restul sunt discuții pe care le-am avut noi în intern”, a declarat Grindeanu.

„Sunteți convins că va veni un al doilea val de austeritate?” Grindeanu: „Da, sunt convins”

În schimb, întrebat dacă este convins că un Executiv condus de Siegfried Mureșan va veni cu noi măsuri de austeritate și noi creșteri de taxe, Grindeanu a răspuns afirmativ.

„Păi, dacă vrea să meargă pe aceeași linie pe care a mers Ilie Bolojan?”, a spus liderul PSD.

Întrebat explicit dacă este convins că va exista „un al doilea val de austeritate”, acesta a răspuns:

„N-am niciun fel de ezitare în a spune da, sunt convins. Pentru că omul a spus acest lucru. A spus că el va continua pe linia aceasta, care s-a dovedit a fi falimentară pentru România. De aceea noi am considerat necesar că trebuie să schimbăm Guvernul”, a afirmat Sorin Grindeanu.

Ce a spus, de fapt, Mureșan despre continuarea politicilor lui Bolojan

Siegfried Mureșan a afirmat public, înaintea ședinței PSD, că intenționează să construiască programul viitorului Executiv „pe baza lucrurilor bune făcute de Guvernul Bolojan”, dar a prezentat următoarea etapă drept una de creștere economică, nu drept un nou program de austeritate.

„Vom construi pe baza lucrurilor bune făcute de Guvernul Bolojan şi vom intra într-o etapă de creştere”, a transmis Mureșan, enumerând printre principiile pe care intenționează să le continue responsabilitatea fiscală, gestionarea atentă a banului public și evitarea risipei. Premierul desemnat a precizat că obiectivele sale sunt reducerea inflației, creșterea economiei și îmbunătățirea nivelului de trai.

Mureșan a declarat, de asemenea, că economia a fost stabilizată în perioada Guvernului Bolojan și că se așteaptă ca România să intre într-o etapă de creștere după perioada dificilă traversată.

Grindeanu interpretează însă asumarea continuității drept un semnal că politicile contestate de PSD vor continua.

Grindeanu: Dacă vrea voturile PSD, trebuie „să schimbe direcția”

Președintele PSD a susținut că problema social-democraților nu este persoana lui Siegfried Mureșan, ci continuarea politicilor economice ale Guvernului Bolojan.

„Aici nu e vorba de ceva personal. Aici e vorba de direcția greșită în care merge România. Și să vii, primul lucru pe care îl spui după ce te-a desemnat președintele României, să vii să spui că tu continui în aceeași direcție pe care a avut-o Ilie Bolojan, înseamnă că nu-ți dorești voturile de la Partidul Social-Democrat”, a afirmat Grindeanu.

Liderul PSD a explicat că nici măcar preluarea unora dintre măsurile de relansare economică propuse de social-democrați nu ar fi suficientă, în lipsa unei schimbări mai ample.

„Nu-i așa simplu. În primul rând trebuie să spună că schimbă direcția sau modul în care a condus Bolojan Guvernul în ultimul an și jumătate. Păi nu zice asta, zice invers. Atunci nu poate să spere la sprijinul PSD”, a declarat Grindeanu.

PSD îi ceruse public lui Mureșan, încă de vineri, să spună dacă intenționează să continue politicile Guvernului Bolojan și să prezinte măsurile economice pe care le propune înainte de deschiderea negocierilor privind voturile din Parlament.

Grindeanu invocă inflația, consumul, locurile de muncă și investițiile străine

În argumentarea poziției PSD, Grindeanu a făcut și un bilanț critic al perioadei de guvernare Bolojan.

„Efectul, după un an și trei-patru luni de Guvern Bolojan, este următorul: avem cea mai mare inflație din Europa, avem 12 luni de scăderi consecutive ale consumului, 12 luni, de asemenea, de scădere a veniturilor românilor, avem șomajul în creștere, s-au pierdut vreo 70.000 de locuri de muncă în aceste luni, avem o scădere de vreo 600-700 de milioane de euro a investițiilor directe în trimestrul doi al anului acesta, minus 600-700 de milioane față de trimestrul doi al anului 2025”, a declarat liderul PSD.

„Asta ca să enumăr câteva din efectele politicilor proaste. Și atunci noi am venit și am zis: dom’le, ajungem în gard, trebuie să schimbăm direcția. Nu avem nimic cu tine, nu ne interesează lucrurile care țin de chestiuni personale, ne interesează direcția proastă în care merge România. Hai să schimbăm această direcție. Hai să găsim un alt mod de a conduce Guvernul”, a continuat Sorin Grindeanu.

În ceea ce privește inflația, cele mai recente date comparabile publicate de Eurostat arată că România avea în august 2026 cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, de 6,3%, față de media de 3,2% la nivelul UE.

Mureșan vorbește despre „o etapă de creștere”

Poziția premierului desemnat asupra perspectivelor economice diferă fundamental de cea prezentată de liderul PSD. Mureșan susține că măsurile Guvernului Bolojan au permis stabilizarea situației și că următorul Executiv poate trece la o etapă orientată spre creștere.

El a indicat drept obiective reducerea inflației, creșterea economică și îmbunătățirea nivelului de trai și a afirmat că va continua principiile pe care le consideră „sănătoase” din perioada Bolojan — responsabilitate în cheltuirea banului public, reducerea risipei și orientarea investițiilor către domeniile în care sunt necesare.

PSD consideră însă că asumarea continuității este incompatibilă cu condiția pusă de partid pentru o eventuală susținere parlamentară. Biroul Permanent Național a recomandat luni nevotarea Guvernului Mureșan, iar Grindeanu a declarat în interviul de la Antena 3 CNN că șansele ca social-democrații să susțină viitorul Cabinet sunt „spre zero”.

An interview conducted by Dr. Adrian Leonard Mociulschi

From the Black Sea and the Red Sea to the Arctic, the seas have returned to the center of geopolitical competition. The security of trade routes, energy supplies and digital communications now depends on what happens far beyond national coastlines. In this environment, naval power is no longer defined solely by the number of ships a country can deploy. It is also measured by the ability to safeguard critical infrastructure, integrate new technologies, and cooperate effectively with allies. For Romania, a Black Sea nation on NATO’s eastern flank, these changes are not distant strategic debates. They are questions of national security and resilience.

To better understand these shifts, I spoke with Vice Admiral (Ret.) Giorgio Lazio, former Chief of Staff of NATO Maritime Command and former senior commander in the Italian Navy. He discusses the changing character of maritime security, the future of naval operations, and how emerging technologies, from autonomous systems to artificial intelligence, are transforming the way navies project power and protect critical interests in the twenty-first century.

Adrian Leonard Mociulschi: Modern navies operate across a broad spectrum of missions, ranging from maritime security and surveillance to deterrence, crisis response, and the protection of critical maritime infrastructure.

What are the principal advantages of light corvettes in contemporary naval operations, particularly at a time when navies must balance operational flexibility, affordability, and multi-mission requirements?

Vice Admiral (Ret.) Giorgio Lazio: I believe you are spot on with your question.

Flexibility and affordability are the main considerations that all navies must balance when defining their operational requirements. Clearly, nations with global ambitions and substantial defense budgets can afford to field specialized units tailored to specific missions.

However, most NATO nations, in selecting their naval component, need to prioritize flexibility versus specialization.

A corvette is an extremely flexible vessel; its displacement allows it to accommodate a formidable combat system capable of performing a wide range of multi-role missions — including Anti-Air Warfare (AAW), Anti-Submarine Warfare (ASW), and Anti-Surface Warfare (AsuW) — thereby ensuring effective operational capability across all warfare domains.

Furthermore, thanks to a high level of system automation (both in combat system and platform handling), the average corvette can be operated by a relatively small crew, resulting in significant savings on mission costs.

Adrian Leonard Mociulschi: The structure and composition of naval forces continue to be the subject of strategic debate among military planners, policymakers, and defence analysts.

In your view, what role should light corvettes and offshore patrol vessels play within a modern navy, especially in strategically sensitive regions such as the Mediterranean and the Black Sea?

Admiral Lazio: The very flexibility we have already discussed determines the wide range of operational roles that can be assigned to a modern corvette or offshore patrol vessel. While smaller combatant vessels of the past were primarily employed for patrol duties, modern light corvettes in a full-combat configuration can perform a broad spectrum of missions. Thanks to their multi-role capabilities, they can patrol strategic areas, protect critical infrastructure such as offshore platforms and port facilities, and escort convoys as part of a task group alongside frigates, destroyers, and aircraft carriers.

Patrol missions themselves can be expanded to include ASW operations, specifically for the detection of potential underwater threats.

In my tenure as NATO MARCOM Chief of Staff, some patrol vessels have also been employed as command units for Standing NATO Mine Countermeasures Group One and Two, thus proving that the widest possible array of roles can be considered.

Adrian Leonard Mociulschi: Technological innovation is increasingly influencing the way maritime forces operate, plan missions, and address emerging security challenges.

How do you see emerging technologies, including unmanned naval systems, artificial intelligence, and autonomous platforms, shaping the future of naval warfare and maritime security?

Admiral Lazio: Modern Combat Management Systems (CMS) and latest-generation Combat Systems already use augmented reality and artificial intelligence, significantly enhancing the naval unit’s overall operational capabilities.

All the last generation military vessels — including corvettes — are equipped to deploy Unmanned Air Vehicles (UAV) and modular Unmanned Surface Vehicles (USV), capable of performing a wide range of support missions with the possibility to select the required payload, as well as launching and recovering Unmanned Underwater Vehicles (UUV), further increasing the ship’s mission list as well as its operational capability.

Through-deck units, even if conceived and built in the cold war era, will become particularly suitable platforms to launch all kinds of unmanned vehicles. Just as an example, ITS Giuseppe Garibaldi, the main naval unit I had the honour and pleasure to command at sea, decommissioned by the Italian Navy, has recently reached the Indonesian waters to start a new operational life and become KRI Sriwijaya, a formidable and flexible unit designed to embark manned and unmanned vehicles in multi-role missions.

I should add that leading defense companies are currently heavily investing in developing complex new AI-enhanced systems and sensors specifically to enhance protection of ports and critical infrastructure.

This is not the future, but the present in fast motion.

An interview conducted by Dr. Adrian Leonard Mociulschi

Mihai-Alexandru Badea este cel care urmează să ocupe locul lăsat liber în Camera Deputaților de Claudiu Năsui, după ce acesta a renunțat luni la mandatul de parlamentar. USR a notificat oficial Secretariatul General al Camerei Deputaților că Badea este următorul candidat eligibil de pe lista partidului pentru circumscripția București. Avocat de profesie, acesta nu este la primul mandat, fiind deputat și în legislatura 2020-2024.

Claudiu Năsui a renunțat la mandatul din Parlament

Demisia lui Claudiu Năsui vine după apariția unei stări de incompatibilitate, ca urmare a numirii sale în funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării în Guvernul Republicii Moldova.

„Vă înaintez prezenta demisie din calitatea de deputat în Parlamentul României. Prezenta decizie reprezintă exercitarea opțiunii mele legale de renunțare la mandatul parlamentar în urma notificării transmise Biroului Permanent cu privire la starea de incompatibilitate intervenită ca urmare a numirii mele în funcția de ministru al dezvoltării economice și digitalizării în cadrul Guvernului Republicii Moldova”, se arată în scrisoarea trimisă de Năsui conducerii Camerei Deputaților din Parlament.

Claudiu Năsui a depus vineri, 28 august, jurământul de învestire pentru preluarea portofoliului Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova.

USR a anunțat cine urmează pe lista partidului

Tot luni, conducerea Uniunii Salvați România a informat oficial Secretariatul General al Camerei Deputaților cu privire la persoana care urmează să ocupe mandatul rămas vacant.

„Următoarea persoană pe lista de candidați al USR (Uniunea Salvați România) pentru Camera Deputaților din Parlamentul României, în circumscripția electorală nr. 42 București din data de 1 decembrie 2024 și care este membru al Partidului Uniunea Salvați România, este domnul Badea Mihai-Alexandru”, a transmis USR.

Cine este Mihai-Alexandru Badea

Mihai-Alexandru Badea este avocat în Baroul București și a reprezentat USR București în Camera Deputaților în legislatura 2020-2024.

Badea a intrat în USR Sector 1 în anul 2016 și s-a implicat ulterior în campania „Fără Penali în Funcții Publice”, unde a ocupat poziția de președinte al comitetului de inițiativă și a fost coordonator juridic al proiectului. În prezent, USR Sector 1 îl prezintă drept vicepreședinte al organizației locale.

În mandatul parlamentar precedent, Mihai-Alexandru Badea a avut activitate inclusiv în zona juridică, participând la redactarea unor inițiative legislative și a unor sesizări transmise Curții Constituționale.

Legendarul jucător italian Sandro Mazzola, un simbol al clubului Inter Milano şi care a încetat din viaţă sâmbătă, la vârsta de 83 de ani, a fost condus pe ultimul drum luni, în cadrul unei ceremonii funerare desfăşurate la Milano, la care au participat sute de fani, foşti colegi de echipă şi personalităţi din lumea fotbalului, scrie EFE, citat de Agerpres.

Sandro Mazzola, condus pe ultimul drum

Ceremonia a avut loc la Bazilica Sant’Ambrogio, unde membri ai familiei, foşti jucători şi reprezentanţi ai comunităţii fotbalistice i-au adus un ultim omagiu unuia dintre marile simboluri din istoria clubului Inter şi a fotbalului italian.

Primăria din Milano a decretat ziua de luni drept zi de doliu în memoria lui Mazzola, steagurile de pe clădirile publice fiind coborâte în bernă.

Printre omagiile aduse s-au numărat coroane de flori trimise de FIFA şi de diverse organisme şi cluburi de fotbal italiene, precum şi bannere şi mesaje purtate de sutele de fani, în special suporteri ai echipei Inter, veniţi să-şi ia rămas-bun de la fostul fotbalist.

„Numele tău va rămâne în paginile istoriei noastre”, scria pe unul dintre bannerele mari dedicate lui Mazzola.

Cine a participat la înmormântare

Preşedintele FIFA, Gianni Infantino, transmisese deja un mesaj de rămas-bun, descriindu-l pe Mazzola drept o figură indisolubil legată de istoria fotbalului italian şi mondial.

Printre foştii colegi de echipă ai lui Mazzola s-a numărat Aristide Guarneri, membru al echipei ”Grande Inter”, care a jucat alături de atacant timp de nouă sezoane.

La eveniment au participat preşedintele clubului Inter, Giuseppe Marotta, foşti jucători „nerazzurri” precum Giuseppe Bergomi, Francesco Toldo, Ivan Cordoba şi Esteban Cambiasso, precum şi preşedintele Federaţiei Italiene de Fotbal (FIGC), Giovanni Malago.

De asemenea, au fost prezenţi, printre alţii, preşedintele rivalei AC Milan, Paolo Scaroni, şi preşedintele clubului Torino, Urbano Cairo.

Scrisoare din partea fostului preşedinte al clubului Inter

În timpul ceremoniei, a fost citită o scrisoare din partea fostului preşedinte al clubului Inter, Massimo Moratti. În aceasta, el îi mulţumea lui Mazzola pentru moştenirea lăsată clubului şi evoca golurile, stilul şi determinarea sa. Sicriul a părăsit Bazilica Sant’Ambrogio în aplauzele fanilor şi depus la cimitirul din Monza.

Mazzola a fost o figură cheie a echipei ”Grande Inter” antrenate de Helenio Herrera, câştigând alături de aceasta patru titluri de campion al Italiei, două Cupe ale Campionilor Europeni şi două Cupe Intercontinentale. Cu echipa naţională a Italiei, a câştigat Campionatul European din 1968 şi a participat la ediţiile din 1966, 1970 şi 1974 ale Cupei Mondiale. După retragerea din activitate, a rămas implicat în fotbal, mai întâi ca oficial al clubului şi ulterior ca şi comentator de televiziune.

Moştenirea sa a fost legată timp de peste jumătate de secol de Inter, clubul la care a debutat în 1961 şi al cărui simbol emblematic a devenit.