Prognoza Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) pentru următoarea săptămână anunță o vreme în general apropiată de normalul perioadei în primele zile ale intervalului, cu temperaturi ceva mai ridicate în vest și nord-vest. Spre sfârșitul săptămânii, însă, vremea se va răci în mare parte din țară, ploile vor deveni mai frecvente, iar la munte vor fi posibile inclusiv precipitații mixte.

Vântul va avea intensificări în special în Moldova, Dobrogea, Muntenia și în zona Carpaților de Curbură, unde rafalele pot ajunge în unele zile la 70-75 km/h.

Duminică noapte spre luni: minime de până la 1 grad

În noaptea de duminică spre luni, cerul va fi variabil în centrul, sudul și estul țării și mai mult senin în rest. Pe litoral sunt posibile ploi slabe.

Vântul va avea intensificări în Dobrogea, estul Munteniei și sudul Moldovei, unde rafalele vor ajunge în general la 45-55 km/h, iar în Carpații de Curbură la 55-75 km/h.

Temperaturile minime se vor situa între 1 grad în estul Transilvaniei și 15 grade pe litoral. Izolat se va forma ceață, mai ales în depresiuni. În București, minima va fi de 9-11 grade.

Luni, 28 septembrie: până la 26 de grade în Banat și Oltenia

Luni, vremea va fi ceva mai caldă decât în mod obișnuit în vest și nord-vest, în timp ce în centrul, sudul și estul țării temperaturile vor rămâne apropiate de normal.

Va ploua slab local în Dobrogea, pe alocuri la munte și izolat în Moldova și Muntenia. Cantitățile de apă vor fi în general reduse, de 1-5 l/mp.

Vântul va sufla cu 45-55 km/h în sudul Moldovei, Dobrogea și cea mai mare parte a Munteniei, cu intensificări mai susținute în județele Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Ialomița, Tulcea și Constanța. În Carpații de Curbură rafalele vor ajunge la 55-75 km/h.

Maximele vor fi cuprinse între 17 grade în estul Transilvaniei și 26 de grade în Banat și Oltenia.

În București sunt prognozate 22-23 de grade, iar noaptea vor fi posibile ploi slabe.

Marți, 29 septembrie: ploi izolate și vânt puternic în sud-est

Marți, temperaturile vor fi asemănătoare celor de luni. Valorile termice vor rămâne ușor peste mediile multianuale în vest și nord-vest și apropiate de normal în restul țării.

Vor fi ploi slabe, izolat, la munte, în sudul Dobrogei și în sudul Munteniei.

Vântul va continua să aibă intensificări de 45-55 km/h în sudul Moldovei, Dobrogea și cea mai mare parte a Munteniei, iar în Carpații de Curbură rafalele vor ajunge din nou la 55-75 km/h.

Maximele vor varia între 17 și 26 de grade, iar minimele între 1 și 15 grade.

În Capitală vor fi 21-22 de grade, cu înnorări temporare, condiții de ploaie slabă și rafale de 40-45 km/h.

Miercuri, 30 septembrie: până la 24 de grade, vântul rămâne puternic

Miercuri, temperaturile se vor menține ușor peste mediile multianuale în vest și nord-vest și în jurul normalului în celelalte regiuni.

Ploile vor fi puține, fiind posibile cu totul izolat doar în zona litoralului.

Vântul va continua să aibă intensificări în sudul Moldovei, Dobrogea și cea mai mare parte a Munteniei, cu viteze de 45-55 km/h. În Carpații de Curbură se vor putea înregistra rafale de până la 75 km/h.

Temperaturile maxime vor fi în general cuprinse între 20 și 24 de grade.

La București, maxima va fi de aproximativ 21 de grade, iar vântul va sufla în rafale de 45-50 km/h.

Joi, 1 octombrie: temperaturile încep să scadă

Joi, valorile termice vor începe să scadă față de ziua precedentă, deși vor rămâne încă ușor peste mediile multianuale în vest și nord-vest.

Pe litoral sunt posibile izolat ploi slabe. Vântul va avea în continuare intensificări de 45-55 km/h în sudul Moldovei, Dobrogea și Muntenia, iar în Carpații de Curbură rafalele vor ajunge la 60-70 km/h.

Maximele vor fi în general între 19 și 23 de grade, iar minimele între 3 și 9 grade.

În București sunt prognozate aproximativ 21 de grade, cu rafale de 40-45 km/h.

Vineri, 2 octombrie: răcire accentuată în est, ploi și precipitații mixte la munte

Schimbarea mai importantă a vremii este prognozată pentru vineri.

În jumătatea de est a țării, probabilitatea este mare ca vremea să devină răcoroasă și ploioasă. În celelalte regiuni temperaturile vor fi apropiate de normal, iar ploile vor apărea pe suprafețe mai restrânse.

La munte vor fi posibile precipitații mixte, iar vântul va avea intensificări locale, în special în est și în zonele montane.

Maximele vor scădea până la 15-22 de grade, iar minimele se vor situa în general între 2 și 10 grade.

Și în București vremea va deveni răcoroasă și va ploua temporar. Maxima va fi în jurul valorii de 19 grade.

Sâmbătă, 3 octombrie: vreme rece în cea mai mare parte a țării

Sâmbătă, temperaturile vor fi apropiate de normal în vest, însă în restul țării se vor situa sub mediile multianuale.

Probabilitatea de ploaie va fi mai mare în estul și sudul teritoriului. Vântul va avea intensificări locale, mai ales la munte.

Maximele vor coborî la 14-20 de grade, iar minimele vor fi în general între 3 și 10 grade.

În București sunt prognozate temperaturi maxime de numai 16-18 grade și ploi temporare.

Duminică, 4 octombrie: temperaturi sub normal și ploi în multe zone

Duminică, temperaturile vor rămâne ușor sub cele normale în majoritatea regiunilor, iar probabilitatea pentru ploi locale va fi ridicată.

Maximele vor fi cuprinse în general între 15 și 19 grade, iar minimele între 4 și 10 grade.

Și în Capitală valorile termice vor rămâne sub normele perioadei. Sunt posibile ploi temporare, iar temperatura maximă va ajunge la 17-19 grade.

Tendința pentru 5-8 octombrie: ploile rămân în peisaj

Pentru intervalul 5-8 octombrie, meteorologii estimează temperaturi cu oscilații de la o zi la alta și de la o regiune la alta, dar în general apropiate de normele perioadei.

Probabilitatea de ploaie va rămâne ridicată.

În București se vor menține condițiile de ploaie, însă este posibilă o ușoară creștere a temperaturilor din timpul zilei.

Doi reprezentanți ai unor companii implicate într-un proiect de construire a unui sistem de stocare a energiei electrice în baterii la Gheorgheni au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, într-un dosar în care procurorii Direcției Naționale Anticorupție investighează solicitarea unei mite de 450.000 de euro plus TVA.

Tribunalul București a admis, la 26 septembrie, propunerea DNA de arestare preventivă a inculpaților identificați de procurori prin inițialele G.H. și D.C.T., administrator, respectiv angajat al unor societăți comerciale.

Cei doi sunt cercetați pentru luare de mită, respectiv complicitate la luare de mită.

DNA: Comision de 2% din valoarea contractului

Potrivit procurorilor anticorupție, în perioada februarie-septembrie 2026, G.H., în legătură cu atribuțiile sale de administrator al unei societăți comerciale, ar fi cerut administratorului altei firme suma de 450.000 de euro, la care urma să fie adăugată TVA.

Banii ar fi reprezentat 2% din valoarea unui contract încheiat în luna iulie între cele două societăți.

Contractul vizat de anchetă are ca obiect construirea, în municipiul Gheorgheni, a unui sistem de stocare a energiei electrice în baterii cu o capacitate de 55 MW/220 MWh.

„În perioada februarie – septembrie 2026, inculpatul G.H., în calitate și în legătură cu atribuțiile sale de administrator al unei societăți comerciale, ar fi solicitat de la administratorul unei alte societăți comerciale suma de 450.000 de euro, la care se adăuga TVA, reprezentând 2% din valoarea unui contract încheiat în luna iulie 2026 între cele două societăți”, arată DNA.

Presiuni repetate pentru plata banilor

Procurorii susțin că G.H. ar fi fost ajutat de D.C.T., angajat al societății care avea calitatea de prestator în cadrul contractului.

Acesta ar fi făcut în mod repetat presiuni asupra administratorului firmei pentru ca suma pretinsă să fie achitată.

„În realizarea demersurilor infracționale, inculpatul G.H. ar fi beneficiat de sprijinul inculpatului D.C.T., angajat al societății comerciale care avea calitatea de prestator în contractul menționat anterior, și care ar fi realizat presiuni, în mod repetat, asupra administratorului, în vederea achitării sumei solicitate”, precizează DNA.

Contract de „referral”, folosit pentru a ascunde destinația banilor

Anchetatorii susțin că presupusa mită nu urma să fie plătită direct. Pentru mascarea destinației reale a celor 450.000 de euro plus TVA, banii ar fi trebuit să fie transferați de societatea prestatoare către o a treia firmă.

Plata urma să fie justificată printr-un contract de recomandare, de tip „referral”, care prevedea un comision de succes și care figurează ca fiind întocmit la data de 24 august 2026.

„Pentru disimularea destinației reale a banilor, suma pretinsă ar fi urmat să fie achitată de societatea comercială prestatoare către o altă societate comercială, în baza unui contract de recomandare («referral»), cu comision de succes”, potrivit procurorilor anticorupție.

Proiectul de la Gheorgheni, anunțat de GEN-I Sonce și WALDEVAR Energy

Datele tehnice prezentate de DNA corespund proiectului de stocare a energiei de la Gheorgheni anunțat public în luna august 2026 de GEN-I Sonce și WALDEVAR Energy.

GEN-I Sonce anunța pe 21 august semnarea unui contract EPC complet cu WALDEVAR Energy și începerea lucrărilor la sistemul de stocare BESS de 55 MW/220 MWh, prezentat drept cel mai mare proiect aflat atunci în construcție în România din portofoliul GEN-I Sonce. Potrivit anunțului companiei, contractul a fost semnat de Gregor Hudohmet, CEO GEN-I Sonce, și Cristian Dragomir, CEO WALDEVAR Energy.

Informațiile publicate în august arătau că WALDEVAR urma să asigure lucrările de inginerie, achiziții și construcție pentru proiect, inclusiv instalarea, testarea și punerea în funcțiune a sistemului, termenul indicat fiind trimestrul al treilea din 2027.

DNA nu a comunicat însă numele complete ale celor doi inculpați și nici denumirile societăților implicate în dosar.

Ancheta a pornit de la o plângere penală

Dosarul a fost deschis după formularea unei plângeri penale care viza inițial și posibila comitere a infracțiunii de abuz în serviciu.

Ulterior, procurorii au extins urmărirea penală pentru infracțiuni de corupție și au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale.

„În cauză se efectuează cercetări pentru stabilirea tuturor împrejurărilor și persoanelor implicate, precum și a participației fiecăreia dintre acestea”, precizează DNA.

Celor doi inculpați le-au fost comunicate oficial acuzațiile și calitatea procesuală, conform prevederilor Codului de procedură penală.

Poliţia britanică a anunţat duminică arestarea mai multor bărbaţi suspectaţi de încălcarea legislaţiei privind explozibilii, iar armata a inspectat mai multe vehicule după ce măsurile de securitate au fost intensificate la o bază aeriană britanică utilizată de forţele aeriene americane în sud-vestul Angliei, informează Reuters, conform Agerpres.

Intervenție majoră

Guvernul britanic a autorizat SUA să utilizeze baza RAF Fairford pentru a efectua lovituri asupra unor amplasamente de rachete iraniene care atacă nave în Strâmtoarea Ormuz.

Un martor ocular citat de Reuters a relatat că poliţişti înarmaţi blocau accesul la poarta principală a bazei. Aproximativ 30 de vehicule de intervenţie – inclusiv maşini de poliţie, ambulanţe şi autospeciale de pompieri – erau staţionate în localitatea Fairford, situată în apropierea bazei.

„Mai multe imobile din zona Whelford sunt în prezent evacuate în urma declarării unui incident major. Măsura survine după arestarea mai multor bărbaţi suspectaţi de încălcarea prevederilor Legii privind explozibilii”, a anunţat poliţia din Gloucestershire într-un comunicat, referindu-se la un sat situat în apropierea bazei aeriene.

„Echipa specializată a armatei pentru neutralizarea dispozitivelor explozive examinează în prezent mai multe vehicule”, a adăugat poliţia.

Un purtător de cuvânt al forţelor aeriene ale SUA a declarat că nu va discuta despre măsurile specifice de protecţie.

„Aripa 501 de Sprijin în Luptă (501st Combat Support Wing) şi celelalte unităţi ale noastre staţionate în Marea Britanie rămân vigilente şi vor lua măsurile adecvate pentru a asigura siguranţa şi securitatea personalului militar american, a civililor, a contractorilor şi a familiilor acestora”, a precizat purtătorul de cuvânt.

„Evaluăm în permanenţă o serie de factori care determină măsurile pe care le implementăm sau le modificăm pentru a ne proteja instalaţiile, personalul şi familiile acestuia”, a adăugat sursa citată.

Context

În luna iulie, Marea Britanie a anunţat că forţele sale armate sunt pregătite să protejeze ţara împotriva oricărui atac, după ce Gardienii Revoluţiei din Iran au avertizat să nu se permită decolarea bombardierelor americane de la baza Fairford.

De asemenea, miniştrii britanici i-au informat pe administratorii acestei infrastructuri esenţiale cu privire la ameninţarea reprezentată de Rusia, guvernul fiind tot mai preocupat de posibile operaţiuni de sabotaj şi atacuri cibernetice. Rusia neagă faptul că ar lansa atacuri hibride împotriva naţiunilor occidentale.

Anca Alexandrescu, realizatoarea emisiunii „Culisele Statului Paralel” de la Realitatea Plus, susține că administrația Donald Trump ar urma să facă publice, în perioada următoare, informații despre acțiunile fostului secretar de stat american Antony Blinken în România, în contextul alegerilor de tip midterm din SUA.

Afirmația apare într-o postare pe Facebook, în contextul scandalului declanșat de dezvăluirile Wall Street Journal privind o presupusă implicare americană în căderea Guvernului Bolojan.

„Aud, însă, că foarte curând, în alegerile midterm, Trump va umbla la cutia cu maimuțe și va scoate ce a făcut Blinken prin România! Tic-tac!”, a scris Anca Alexandrescu.

Blinken a avut intervenții publice importante în dosarul alegerilor din România

Antony Blinken a fost secretar de stat în administrația Joe Biden și s-a pronunțat public asupra situației din România în perioada crizei electorale din 2024.

Pe 5 decembrie 2024, în timpul reuniunii OSCE de la Malta, Blinken declara că autoritățile române ar fi descoperit „un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – de a influența recentele alegeri prezidențiale”. Afirmația venea după declasificarea unor documente prezentate în CSAT referitoare la campania electorală și la presupusa implicare a unui actor statal în operațiuni de influență.

La acel moment, documentele declasificate de autoritățile române vorbeau despre un „actor statal”, fără ca toate materialele să atribuie explicit acțiunile Rusiei. Blinken a făcut însă public legătura directă cu Moscova, afirmând că România descoperise un efort rusesc de influențare a scrutinului.

Cu câteva luni înainte, în iunie 2024, Blinken și ministrul român de Externe de la acea vreme, Luminița Odobescu, semnaseră la Washington un memorandum privind combaterea manipulării informaționale exercitate de state străine. Documentul prevedea intensificarea cooperării și schimbului de informații în acest domeniu.

Alexandrescu sugerează că administrația Trump ar putea redeschide subiectul

Anca Alexandrescu lasă să se înțeleagă că administrația republicană ar deține informații care ar putea pune într-o lumină nouă rolul fostei administrații Biden și al Departamentului de Stat în România.

„Trump va umbla la cutia cu maimuțe și va scoate ce a făcut Blinken prin România”, afirmă realizatoarea Realitatea Plus.

Subiectul este sensibil în contextul diferențelor majore dintre administrațiile Biden și Trump în evaluarea anulării alegerilor prezidențiale din România din 2024.

Reprezentanți ai administrației Trump au criticat ulterior public anularea scrutinului românesc și modul în care autoritățile europene au gestionat problema interferențelor electorale, în timp ce administrația Biden exprimase, în decembrie 2024, preocupări explicite privind presupusa influență rusă.

Atac la USR: „Proeuropenii au dat ordin pe unitate anti-Trump”

În aceeași postare, Anca Alexandrescu leagă eventualele viitoare dezvăluiri despre Blinken de actualul conflict politic izbucnit după articolul Wall Street Journal privind ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle.

„Ireal ce tupeu au useriștii! Vânzătorii de țară strigă la Simion și la Grindeanu că sunt cu americanii! Până acum strigau la Simion că e cu rușii!”, afirmă Alexandrescu.

Ea interpretează schimbarea de discurs drept o repoziționare a unei părți a taberei proeuropene împotriva actualei administrații americane.

„Într-un fel, e bine, pentru că se despart apele. Deci, înțeleg că «proeuropenii» au dat ordin pe unitate anti-Trump!”, scrie realizatoarea Realitatea Plus.

Reacția vine după ce deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat plângeri penale pentru trădare împotriva lui Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan, solicitând investigarea unor eventuale înțelegeri cu o putere străină în contextul căderii Guvernului Bolojan.

Scandalul a fost declanșat de relatarea Wall Street Journal potrivit căreia Kimberly Guilfoyle ar fi făcut, într-o conversație privată din luna martie, afirmații care sugerau că Statele Unite ar putea influența schimbarea unor guverne, cu referire inclusiv la România. Relatarea se bazează pe surse familiarizate cu conversația, iar descrierea episodului a fost contestată de reprezentanții ambasadoarei.

Fosta judecătoare Adina Daria Lupea lansează o serie de acuzații extrem de dure la adresa Andreei Chiș, fost magistrat și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, propusă pentru funcția de ministru al Justiției în Guvernul Mureșan. Chiș s-a pensionat din magistratură în 2023, la 52 de ani, iar Lupea notează că aceasta beneficiază de o pensie de peste 43.000 de lei net, echivalentul a peste 8.000 de euro.

Nominalizarea Andreei Chiș este susținută de PNL, USR și UDMR, cele trei formațiuni care au convenit asupra sa ca ministru independent al Justiției. Situația vine în contextul în care problema pensionării timpurii și a pensiilor de serviciu ale magistraților a reprezentat una dintre temele politice importante ale ultimilor ani. Ilie Bolojan, liderul PNL și fost premier, a criticat în repetate rânduri pensionarea magistraților în jurul vârstei de 48-50 de ani și pensiile apropiate de ultimul salariu, pe care le-a descris drept nesustenabile. Acest lucru nu a fost însă un impediment pentru susținerea unei persoane aflate tocmai în această situație, care ar urma să și cumuleze salariul de la stat cu pensia de serviciu.

Lupea: „Minte și a mințit mereu”

Adina Daria Lupea, judecătoare pensionară și fostă colegă a Andreei Chiș, afirmă într-o primă postare pe Facebook că relația dintre cele două a fost una mult mai apropiată decât simpla colegialitate: Chiș i-a fost nașă de cununie și nașa copilului.

„Minte și a mințit mereu. Pentru mine minciuna e gata. A fost nașa mea și a copilului meu. În toată această perioadă a mințit la adresa mea, mi-a spus că sunt o mamă denaturată și mi-a ținut lecții, în diverse perioade”, susține Lupea.

Fosta judecătoare readuce în discuție și competiția din 2016 pentru un loc în Consiliul Superior al Magistraturii, afirmând că Andrea Chiș ar fi împărțit colegii în funcție de opțiunea lor electorală.

„Când am contracandidat în 2016 pentru CSM ne-a împărțit în buni sau răi, cine a votat-o pe ea și cine pe mine. A numărat voturile anulate. A spus că erau ale ei. Ok”, scrie Lupea.

Aceasta îi reproșează fostei colege și modul în care s-ar fi poziționat în interiorul CSM. „Din CSM a votat mereu de partea procurorilor. A trecut dintr-o tabără în alta”, afirmă Adina Daria Lupea.

Pensia Andreei Chiș, readusă în discuție

Lupea insistă și asupra pensionării Andreei Chiș, susținând că aceasta ar încasa „peste 43.000 de lei net” lunar.

„S-a pensionat din CSM cu o pensie peste 43.000 de lei net și a continuat să facă rău sistemului, deși nu recunoaște că ea spunea că nu e firesc să ai pensia mai mare ca salariul”, afirmă Lupea.

Andrea Chiș și-a anunțat cererea de pensionare în noiembrie 2022, după aproximativ 28 de ani în magistratură, iar pensionarea a devenit efectivă la începutul anului 2023. La momentul respectiv, ea spunea că tema pensiilor magistraților devenise un „măr otrăvit” care afectase încrederea populației în sistemul judiciar.

„Acum umblăm prin emisiuni obscure să spunem că am fost virgină. Și mai vrem și să fim MJ. Apoi, draga mea, eu a trebuit să spun. Și dacă insiști, mai am!”, încheie Lupea prima postare.

A doua postare: „Ani de zile am tăcut din colegialitate”

Ulterior, Adina Daria Lupea a revenit cu o postare mult mai amplă, în care susține că ar fi păstrat tăcerea ani de zile din respect pentru relația personală pe care o avusese cu Andrea Chiș.

„V-am promis că vă spun ceva în plus și urmează. Ani de zile am tăcut din colegialitate, respect, ani de zile m-am lăsat umilită. Acum gata! Despre doamna Chiș vorbesc și, dacă un singur cuvânt e minciună, o aștept în instanță”, scrie Lupea.

Aceasta o caracterizează pe fosta sa colegă drept „prefăcută, mincinoasă, duplicitară” și povestește inclusiv episoade din relația lor personală.

„La nunta mea, unde era nașă, singura nașă, în 1999, am stat toți ca proștii în fața stării civile pentru că doamna a decis ca întâi să își facă piața și curățenia de sâmbătă și abia apoi să ajungă”, afirmă Lupea.

Acuzații privind campania pentru CSM

Fosta judecătoare revine apoi asupra alegerilor pentru CSM din 2016 și afirmă că Andrea Chiș ar fi încercat să-i convingă pe colegi să nu o voteze pe Lupea.

„Când am candidat noi două pentru CSM umbla din birou în birou să mă bârfească. De față cu mine, în biroul meu, se agăța de o colegă să o ajute la proiectul pentru CSM. Am tăcut. Eram de față și am tăcut să nu îi spun ce nesimțită e. M-am tras deoparte”, susține aceasta.

Lupea afirmă că a evitat atunci un conflict public tocmai din cauza legăturii personale dintre cele două.

„Ani de zile după, colegii din țară mi-au reproșat că de ce nu am vorbit atunci. Ce puteam să fac? Era nașa mea, cum părea să ies public împotriva ei?”, scrie fosta judecătoare.

Potrivit acesteia, după intrarea în CSM, Chiș și-ar fi schimbat raportarea inclusiv față de o colegă care o ajutase în timpul campaniei.

„Apoi a ieșit în 2016 în CSM și a schimbat macazul. Colega, al cărui nume nu îl dau, care a ajutat-o să își facă proiectul, i-a devenit inamic. A reclamat-o la Inspecție, a tracasat-o, s-a judecat cu ea. Singurul meu rol a fost să o iau în brațe și să îi spun: «Ți-am spus!»”, afirmă Lupea.

„Prefăcută, mincinoasă, duplicitară, aceasta este Andrea Chiș. Și repet, dacă nu am dreptate să mă dea în judecată! Aștept!”, continuă aceasta.

Lupea atacă și intervențiile lui Chiș pe teme de drept penal

Adina Daria Lupea, care a activat ca judecător penalist, îi contestă Andreei Chiș și competența de a se pronunța asupra unor teme de drept penal.

„Ea nu are nici cea mai vagă idee despre dreptul penal, dar vorbește de prescripție. S-a băgat în reportajul Recorder ori din lipsă de ocupație, ori că aștepta ceva și acum vedem ce. Un post înalt!”, afirmă Lupea.

Andrea Chiș a apărut în documentarul Recorder despre sistemul judiciar, unde a vorbit despre probleme pe care susținea că le-a constatat în perioada în care a făcut parte din CSM. Apariția respectivă a readus-o în atenția publică, după pensionarea din magistratură.

Lupea afirmă că nu dorește, cel puțin deocamdată, să detalieze toate episoadele din relația personală dintre cele două.

„Nu voi vorbi deocamdată despre cât rău mi-a făcut pe plan familial și cum, la luni de zile după divorț, insista să meargă la evenimente cu fostul meu soț. Finul ei. Să vadă lumea ce nașă minunată a fost ea!”, scrie aceasta.

„Dacă nu există opresori, îi inventează”

În final, Adina Daria Lupea contestă și relatările Andreei Chiș despre reacțiile din mediul universitar după apariția în documentarul Recorder.

„După reportajul Recorder s-a victimizat peste tot că nu mai au curaj studenții să vorbească cu ea, că a zis ea grele acolo. Nimic mai fals. Colegii ei de catedră, mulți avocați, au dezavuat mesajul ei. Pe bună dreptate s-au simțit ofensati”, afirmă Lupea.

Ea face referire și la un eveniment organizat la Cluj cu ocazia retragerii Andreei Chiș din activitatea academică.

„După aceea și-a organizat un eveniment de retragere din studenție, adică din viața academică, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj. Nu a avut participarea așteptată pesemne și a spus că oamenii nu au venit că le era teamă de represalii!!! Oamenii de genul ei, dacă nu există opresori, îi inventează”, susține Lupea.

„Lumea nu a venit că nu avea chef de tine! Punct!”, mai afirmă fosta judecătoare.

Postarea se încheie cu un avertisment adresat direct Andreei Chiș, în perspectiva unei eventuale preluări a Ministerului Justiției: „Doamna potențială ministră, veți avea viață grea cu mine. Că nici măcar un sfert nu am spus! Noapte bună!”

Andrea Chiș este susținută pentru Ministerul Justiției de PNL, USR și UDMR, după ce liderii celor trei formațiuni au convenit asupra unui candidat independent. Fosta judecătoare a confirmat că a fost contactată de premierul desemnat Siegfried Mureșan și că nominalizarea sa este rezultatul acordului dintre cele trei partide.

Turneul WTA 1000 de la Beijing, care începe miercuri (şi se desfăşoară până pe 11 octombrie), a înregistrat mai multe retrageri ale unor jucătoare de renume. WTA a anunţat pe site-ul său retragerea a patru jucătoare din top 20.

Cel mai bine clasată este Jessica Pegula, numărul 3 mondial. Motivul nu a fost precizat în cazul jucătoarei în vârstă de 32 de ani, care renunţase deja să participe la turneul WTA 500 de la Singapore din această săptămână, ce trebuia să fie turneul ei de revenire după înfrângerea suferită în semifinalele US Open.

„După câteva săptămâni lungi şi epuizante din punct de vedere fizic la US Open, pur şi simplu nu sunt încă pregătită să mă întorc pe teren şi să concurez la nivelul pe care mi-l impun”, a explicat Pegula în momentul în care şi-a anunţat retragerea de la Singapore.

Rîbakina revine

Deţinătoarea titlului, Amanda Anisimova (locul 11), nu va participa nici ea la turneu din cauza unei recidive la încheietura mâinii stângi, care o împiedicase deja să joace aproape tot sezonul pe zgură. „Trebuie să mă concentrez pe recuperarea mea”, a declarat Anisimova într-un comunicat; ea va pierde 1 000 de puncte şi se va îndepărta de top 10, din care a ieşit recent.

Marta Kostiuk (locul 10), care a renunţat deja la faza finală a Cupei Billie Jean King cu Ucraina din cauza unei accidentări la încheietura mâinii, nu este încă pregătită să revină pe teren în capitala Chinei.

Nici Sorana Cîrstea (locul 15) nu va fi prezentă, fără ca motivul să fi fost comunicat.

Aceste patru jucătoare se alătură, printre altele, lui Madison Keys (locul 22, probleme abdominale) şi Emma Raducanu (locul 98, genunchi) printre cele care au declarat forfait.

Acesta va fi turneul de revenire al noii numărul 1 mondial, Elena Rîbakina, campioană la US Open. Jucătoarea din Kazahstan a renunţat să participe în această săptămână la faza finală a Cupei BJK.

Tragerea la sorţi a tabloului final va avea loc luni.