Schimbări importante în privința proceselor românilor. O hotărâre CCR publicată în Monitorul Oficial prevede că, în anumite cauze, înștiințarea părților nu se va mai face individual, ci prin afișarea termenelor de judecată pe site-ul Curții Constituționale.

Măsura este justificată prin volumul foarte mare de dosare similare ajunse pe rolul instituției.

Judecătorii CCR susțin că noua procedură este necesară pentru buna administrare a activității Curții și pentru soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Citește și: ULTIMA ORĂ: Mario Iorgulescu, opt ani şi opt luni de închisoare, sentinţa e definitivă

Hotărârea CCR enumeră explicit mai multe categorii de litigii care au generat un val uriaș de excepții de neconstituționalitate.

Printre acestea se află:
dosarele privind pensiile de serviciu,
amenzile și circulația rutieră,
regimul contravențiilor,
măsurile fiscal-bugetare,
salarizarea bugetarilor,
taxele judiciare de timbru
și ordonanțele privind austeritatea bugetară din ultimii ani.

Citește și: Cine este primarul prins în flagrant de Parchetul condus de Kovesi când primea 150.000 de lei mită: „I-am cerut să demisioneze din toate funcțiile pe care le deține în partid”

Potrivit noii hotărâri, autorii excepțiilor de neconstituționalitate și celelalte părți din dosar vor fi considerați înștiințați prin simpla afișare a termenelor pe pagina de internet a Curții Constituționale, iar listele de ședință vor fi publicate cu cel puțin 15 zile înainte de termenul de judecată.

Asta înseamnă că persoanele implicate în aceste cauze vor trebui să urmărească direct site-ul instituției pentru a afla data la care dosarul lor este discutat.

Anul 2026 este a doilea la rând în care Executivul a decis amânarea indexării pensiilor. Practic, în afara ajutoarelor de tip one-off acordate celor cu venituri mici, seniorii din România nu au primit niciun ban în plus la pensie din septembrie 2024. Iar asta în condițiile în care inflația a trecut de 10 la sută, ceea ce înseamnă creșteri aproape generalizate ale prețurilor.

Potrivit Legii pensiilor, intrată în vigoare în toamna lui 2024, drepturile seniorilor trebuie indexate cu rata inflației la fiecare 1 ianuarie, pentru a nu scădea puterea de cumpărare.

În contextul măsurilor pentru resuscitarea bugetului de stat, guvernul a hotărât însă înghețarea pensiilor. Este legală această decizie? Experții susțin că nu!

”Faptul că legiuitorul a prevăzut expres (prin Legea pensiilor – n.r.) ajustarea anuală a valorii punctului de referință cu rata inflației și cu o componentă din creșterea reală a câștigului salarial demonstrează fără echivoc că indexarea nu este un beneficiu suplimentar, ci un element constitutiv al dreptului.

În acest cadru normativ, inflația nu este un factor exterior sau accidental, ci un element structural al raportului juridic de asigurări sociale.

Statul recunoaște oficial existența inflației, o măsoară prin Institutul Național de Statistică și o integrează expres în formula de calcul a pensiei.

Prin urmare, pensia nu este concepută ca o sumă fixă, nominală, ci ca o valoare care trebuie conservată în termeni reali.

Orice interpretare contrară ar transforma mecanismul de indexare într-o simplă opțiune politică, ceea ce legea nu permite”, spune expertul contabil judiciar Daniel Udrescu, într-o analiză pentru juridice.ro.

Pe scurt, indexarea pensiilor nu ține de dorința guvernanților, ci reprezintă un drept incontestabil. Și totuși, amânarea a fost decisă doi ani la rând, efectul fiind ”identic cu o diminuare a pensiei”, consideră expertul.

Citește și CNPP: Pensia medie a fost de 2.783 de lei în aprilie 2026. Aproape 400.000 de pensionari primesc pensie de invaliditate

”Prin suspendarea indexării, statul păstrează formal cuantumul nominal al pensiei, dar permite degradarea sa reală prin inflație. Din punct de vedere juridic, efectul este identic cu o diminuare a pensiei.

Dreptul constituțional protejează efectul real al prestației, nu aparența sa contabilă. (…)

În ordinea constituțională, prorogarea este admisibilă doar ca instrument excepțional și temporar, atunci când nu afectează drepturi fundamentale sau când nu golește de conținut o obligație legală clară.

În cazul drepturilor sociale cu efecte patrimoniale, cum este pensia, prorogarea nu poate fi tratată ca o simplă ajustare de calendar, pentru că timpul este un element constitutiv al dreptului.

Amânarea aplicării echivalează, în fapt, cu pierderea definitivă a prestației pentru perioada respectivă.

Pentru pensionari, o perioadă de unu sau doi ani fără indexare poate însemna o pierdere semnificativă, ireversibilă, care nu poate fi recuperată ulterior”, subliniază Udrescu.

Concluzia expertului? Amânarea indexării pensiilor este ”nelegală și neconstituțională în esența sa”.

”Dreptul constituțional la pensie nu este format doar din contribuțiile istorice, ci și din mecanismele legale de conservare a valorii acestora în timp. Indexarea cu inflația este parte integrantă a dreptului, nu un adaos facultativ. Prorogarea aplicării acestui mecanism înseamnă o diminuare reală a pensiei și, implicit, o încălcare a art. 47 alin. (2) din Constituție, mascată sub o aparență de neutralitate nominală. Din această perspectivă, măsura nu este doar discutabilă politic, ci nelegală și neconstituțională în esența sa”, explică expertul contabil judiciar.

Alineatul 2 al articolului 47 din Constituție prevede următoarele: ”Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii”.

În România, pensia medie pentru limită de vârstă este de 3.100 de lei.

Potrivit estimărilor făcute de newsweek.ro, din cauza amânării indexării pensiilor, un senior a pierdut, în medie, aproape 12.000 de lei în în perioada 2025-2026!

Asta după ce drepturile lor nu au fost majorate cu 13 la sută în prima zi din 2025 și nici cu 6 la sută în 1 ianuarie 2026.

Citește și Pensii 2026. Cum poţi verifica online în câteva minute ce vechime ai acumulat şi când poţi depune dosarul

Executarea silită, pornită după un litigiu vechi de aproape un deceniu privind participarea României la un târg internațional din Milano, a transformat ANAF din creditor în debitor executat silit.

Totul a pornit de la un contract semnat în 2015 între societatea VISA SA și Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), pentru organizarea participării României la târgul internațional TUTTO FOOD Milano, scrie Gazeta de dimineață. 

Cazul este cu atât mai neobișnuit cu cât în România executările silite sunt aproape întotdeauna îndreptate de ANAF împotriva contribuabililor. De această dată însă, instituția fiscală a ajuns în postura rară de debitor executat silit, cu 50 de autoturisme puse sub sechestru.

Citește și: Anumite tranzacții la bancomate pot intra sub lupa ANAF

Deși firma și-ar fi prestat serviciile, litigiile dintre companie și stat s-au întins pe aproape un deceniu. Între timp, creanța inițială a crescut semnificativ din cauza penalităților și dobânzilor.

Potrivit avocatului Gheorghe Vîlceanu, reprezentantul firmei VISA SA, situația a devenit fără precedent după ce Trezoreria și ANAF au refuzat să execute plata stabilită definitiv de instanță, invocând ordine administrative interne.

„Le-am spus să citească hotărârile judecătorești și să vadă ce spune atât judecătoria, cât și tribunalul despre acel ordin de ministru. Nu mai invocați acel ordin”, a declarat avocatul pentru Gazeta de Dimineață.
Acesta susține că instanțele au stabilit clar că ordinele interne ale ministerelor nu pot fi puse deasupra Codului de Procedură Civilă și că Trezoreria avea obligația legală de a executa plata.

Citește și: Ilie Bolojan face şedinţă cu prefecţii pentru inventarul a 15.000 de proiecte prin PNRR: „România pierde toată suma”

După ce somațiile executorului judecătoresc au rămas fără rezultat, firma s-a îndreptat direct împotriva ANAF București, în calitate de terț poprit care refuzase executarea. Instanțele au admis cererea de validare a popririi, iar executorul judecătoresc a trecut la sechestrarea bunurilor instituției. Astfel, 50 de autoturisme ale ANAF București – inclusiv mașini noi, vehicule de transport valori și autospeciale – au fost puse sub sechestru.

Un cutremur cu magnitudinea de 6,0 a lovit zona din apropierea localităţilor Honaunau-Napoopoo de pe Insula Hawaii, iar observatorul vulcanologic al statului evalua situaţia vulcanului Kilauea, a anunţat Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS).

Kilauea, unul dintre cei mai activi vulcani din lume, se află pe Insula Mare din Hawaii.

INFP anunţă cutremure succesive sâmbătă. Ce magnitudine a avut cel din Vrancea

Vulcanul a erupt sporadic începând cu 23 decembrie 2024.

Vineri, Observatorul pentru Vulcani din Hawaii (HVO) al USGS anunţa că următoarea erupţie va avea loc undeva între 24 şi 27 mai, pe baza modelelor de prognoză.

Cutremurul a fost resimţit pe o arie extinsă în insulele Hawaii, Maui şi Oahu şi s-a produs la o adâncime de aproximativ 23 km, potrivit USGS.

Atenţionări meteo de ploi torenţiale. Inundaţii masive în toată ţara, risc de viituri la munte. A fost emis şi Ro-Alert

Conform Centrului de Avertizare asupra Tsunamiurilor din Pacific, nu s-a prevăzut apariţia unui tsunami în urma cutremurului, iar până în prezent nu au fost semnalate pagube sau victime.

#Breaking
🚨A magnitude 6.0 earthquake occurred 10 mi SE of Kailua-Kona #Honaunau #Napoopoo #Hawaii #Earthquake
📌An earthquake at 9:46 p.m. HST was felt widely on the Island of Hawai’i, Maui, and Oahu.
📍No #tsunami is expected following a magnitude 6.0 earthquake that… pic.twitter.com/vbWLWPR9TP

— ⚡️🌎 World News 🌐⚡️ (@ferozwala) May 23, 2026

Mohammad Murad prevesteste criza financiară în România. ”În septembrie vine criza adevărată! Va fi mai rău ca in Grecia”, a anunțat milionarul.

Premierul interimar Ilie Bolojan anunţă pentru duminică după-amiază o şedinţă cu toţi prefecţii, iar luni dimineaţă cu toţi primarii pentru a discuta despre cele peste 15.000 de proiecte în derulare prin PNRR şi pentru realizarea unei proceduri de inventar foarte clar al stadiului lucrărilor, aşa încât echipa tehnică condusă de ministrul Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, să finalizeze până în 1 iunie toate negocierile cu Comisia Europeană.

Ilie Bolojan anunță mobilizare totală: „Nu ne permitem să pierdem bani”

Bolojan a explicat, la Iaşi, unde a fost şi huduit de localnicii care i-au cerut demisia, că există în derulare peste 15.000 de proiecte în administrațiile publice din România. Cele care pot fi terminate până la 31 august trebuie să rămână pe componenta de grant. Un proiect finalizat în proporție de 90%, dar rămas pe grant fără a fi terminat la termen, atrage pierderea integrală a sumei alocate.

Proiectele care nu pot fi finalizate la timp urmează să fie transferate pe componenta de împrumut. În acest caz, România pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate, diferența urmând să fie acoperită din bugetul național sau local.

Crin Antonescu spune că PNL ”nu mai există”, deși are în Ilie Bolojan ”un Mesia al lui”. ”Este liderul userismului și haștagismului în general”

Premierul a cerut ca, pentru toate lucrările cu risc de nefinalizare, să fie întocmite note de constatare de către supervizori sau diriginți de șantier. Constructorii trebuie să prezinte angajamente ferme cu grafice de lucrări care să garanteze finalizarea până la 31 august. Termenul pentru această procedură este primele trei zile ale săptămânii viitoare.

Jaloane pe care România nu le poate îndeplini
Un alt punct sensibil al negocierilor cu Bruxellesul vizează jaloanele asumate și neîndeplinite. Bolojan a dat exemplul vitezei pe calea ferată. Angajamentul de reducere a întârzierilor nu a fost îndeplinit. Motivele: lucrări nefinalizate și lipsă de locomotive noi.

Guvernul negociază cu Comisia Europeană coborârea acestor standarde pentru a nu bloca absorbția.

Nouă legi care condiționează 7,5 miliarde de euro
Bolojan a anunțat că toate ministerele vor depune săptămâna viitoare în Parlament proiecte de lege esențiale pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro. Guvernul nu mai are competența legală de a adopta ordonanțe, astfel că procedura parlamentară devine singura cale. Premierul a apelat la partidele politice să susțină adoptarea acestor legi până la sfârșitul lunii iunie, pentru ca tragerile din fonduri să poată fi făcute în iulie-august.

Citește și Crin Antonescu face prorociri sumbre: „O să începeţi să-l regretaţi pe Iohannis. I-am cerut lui Ilie Bolojan să candideze la prezidențiale”

Bolojan a reamintit că România are în 2026 cel mai mare buget de investiții, reprezentând 8% din PIB – fonduri europene și naționale combinate.