Furtunile violente de pe Transalpina (DN67C) au provocat în repetate rânduri blocaje majore din cauza copacilor doborâți de vânt, a aluviunilor, pietrelor și a mâlului scurse de pe versanți, afectând grav circulația rutieră între Obârşia Lotrului şi Şugag. De data aceasta, intemperiile au lovit chiar în zona micilor comercianţi. Norocul acestora a fost un grup de motociclişti, care au dat o mână de ajutor să nu zboare corturile şi umbrelele care protejau marfa.

Instituția precizează că refugiul a fost avariat de un fenomen meteorologic extrem înainte de finalizarea lucrărilor și că va putea fi utilizat doar după încheierea tuturor verificărilor tehnice și de siguranță.

Refugiul a fost răsturnat de vânt înainte de finalizarea lucrărilor
Potrivit DSU, anul trecut refugiul a fost afectat de un episod de vreme severă, fiind răsturnat de vânt înainte ca operațiunea de ancorare definitivă să fie finalizată.

Incidentul a provocat deteriorarea unor componente și a impus reluarea mai multor etape necesare pentru punerea în funcțiune a construcției.

La 11 iulie, cu sprijinul unei echipe de voluntari și al unui echipaj Salvamont Prahova, refugiul a fost ridicat, repus în poziție și ancorat din nou, însă această intervenție nu a însemnat și deschiderea obiectivului pentru utilizare.
Departamentul pentru Situații de Urgență arată că, în această perioadă, sunt programate înlocuirea elementelor deteriorate, montarea echipamentelor prevăzute în proiect și efectuarea tuturor verificărilor tehnice.

Prognoza meteo 22 iulie 2026. Furtuni în aproape toată țara. Temperaturile scad semnificativ

Instituția subliniază că refugiul va deveni operațional numai după confirmarea faptului că poate fi folosit în condiții de deplină siguranță. „Refugiul va putea fi pus în funcțiune numai după finalizarea acestor intervenții și după confirmarea faptului că poate fi utilizat în condiții de deplină siguranță”, precizează DSU.

Turiștii sunt îndemnați să apeleze la 112 în caz de urgență
Reprezentanții DSU afirmă că regretă situațiile în care turiști surprinși de vreme rea au sperat să găsească adăpost în refugiu, însă insistă că accesul nu poate fi permis înainte de finalizarea tuturor etapelor tehnice.

„Tocmai pentru că rolul său este acela de a proteja vieți, accesul nu poate fi permis înainte de încheierea tuturor etapelor tehnice și operaționale”, se arată în comunicat.

Până la operaționalizarea refugiului, persoanele aflate în dificultate în zona montană sunt sfătuite să solicite ajutor prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 și să urmeze recomandările echipelor Salvamont și ale celorlalte structuri de intervenție.

Face parte dintr-un proiect național cu 12 refugii montane
Refugiul din Șaua Șugărilor este inclus într-un proiect derulat de Departamentul pentru Situații de Urgență și LIONS România – District 124 România, în baza unui parteneriat semnat în ianuarie 2025.

Proiectul prevede amplasarea a 12 refugii în zone montane expuse fenomenelor meteorologice severe, pentru a oferi adăpost temporar persoanelor surprinse de vreme nefavorabilă.

ANM anunţă prăpăd în orele următoare. Coduri de fenomene extreme în mai multe judeţe

La finalizarea lucrărilor, fiecare refugiu va fi dotat cu două paturi, iluminat alimentat prin panouri fotovoltaice, apă potabilă, trusă de prim ajutor, grup sanitar și sistem de încălzire electrică. De asemenea, va dispune de o alarmă acustică activabilă prin 112, iar accesul va fi controlat printr-un cod, pentru a preveni utilizarea necorespunzătoare.

DSU afirmă că lucrările continuă și că va anunța public momentul în care refugiul din Șaua Șugărilor va putea fi utilizat în siguranță.

DIICOT, structura centrală care a instrumentat dosarul Dumbrava, spune că speța a atras și atenția lui Michael O’Flaherty, comisarul pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei. Aceasta i-a transmis o scrisoare publică premierului demis Ilie Bolojan și ministrului interimar, Dragoș Pîslaru.

„Stimate domnule prim-ministru, vă scriu pentru a reveni asupra vizitei mele recente în România, din 26 până în 29 mai 2026, când am avut ocazia să obțin o perspectivă aprofundată asupra situației drepturilor omului în rândul persoanelor vârstnice aflate în centre de îngrijire rezidențiale.

Îmi exprim aprecierea față de progresele înregistrate de România în reformarea serviciilor sociale în ultimii ani, inclusiv în ceea ce privește consolidarea reglementărilor privind autorizarea și standardele de calitate pentru îngrijirea pe termen lung.

De asemenea, m-a încurajat angajamentul demonstrat de mulți dintre cei care lucrează în centrele de îngrijire.

Cu toate acestea, am observat câteva provocări. Persoanele în vârstă și alte persoane aflate în instituții de îngrijire continuă să fie considerate mai degrabă beneficiari ai serviciilor decât titulari de drepturi cu drepturi depline – o perspectivă care necesită o reevaluare la nivelul întregului sistem de asistență socială.

Deficitul continuu de servicii de îngrijire îngreunează accesul la acestea, mai ales în contextul îmbătrânirii populației României și al creșterii nevoilor de îngrijire. În plus, unele dintre cele mai vulnerabile persoane, inclusiv cele care trăiesc în sărăcie sau care au dizabilități sau probleme de sănătate mintală, se află adesea la marginea sistemelor de sprijin distincte și se confruntă cu dificultăți în a obține îngrijirea de care au nevoie.

Sistemul ar trebui să fie suficient de dezvoltat și capabil să răspundă în mod holistic la circumstanțele diverse și complexe ale acestor persoane, în loc să se bazeze pe clasificări rigide”, susține comisarul european.

Citește și: Eugen Tomac, consilierul lui Nicuşor Dan: Alegerile anticipate ar prelungi instabilitatea

Michael O’Flaherty susține că „este necesară și o mai bună integrare a sistemelor sociale și de sănătate”: „Mi s-a subliniat faptul că inspecțiile se concentrează adesea pe respectarea standardelor formale, fără a acorda prioritate în mod adecvat persoanelor care se află în centrul acestor cerințe.

Ar fi util să se revizuiască metodele de inspecție pentru a lua mai bine în considerare, alături de criteriile tehnice, exercitarea efectivă a drepturilor și bunăstarea rezidenților. În timpul vizitei mele au fost exprimate, de asemenea, îngrijorări cu privire la adecvarea și sustenabilitatea finanțării serviciilor de îngrijire pe termen lung. Ar trebui alocate fonduri naționale și ale UE adecvate, prin proceduri clare și accesibile, pentru a permite furnizorilor – dintre care majoritatea sunt organizații fără scop lucrativ – să continue să ofere îngrijiri esențiale în conformitate cu nevoile și la standardele necesare.

În ceea ce privește problema căminelor de îngrijire fără autorizație care funcționează ilegal sub diverse forme în România, situația din satul Dumbrava, județul Bihor, este deosebit de îngrijorătoare.

Timp de mulți ani, această instituție a funcționat ilegal, găzduind, potrivit rapoartelor, mii de persoane vulnerabile în condiții abuzive, înregistrându-se peste o mie de decese. Salut intervenția recentă a Direcției de Investigare a Criminalității Organizate și a Terorismului (DIICOT) și transferul rezidenților către spitale și centre de îngrijire autorizate. Cu toate acestea, sunt îngrijorat de durata îndelungată a acestei situații, în ciuda alertelor repetate din partea societății civile și a jurnaliștilor, precum și a recomandărilor Avocatului Poporului. De asemenea, constat că dezbaterea publică privind intervenția DIICOT a fost polarizată și că discursul de ură online a fost îndreptat împotriva celor care au denunțat aceste abuzuri.

Este important ca, în prezent, procedurile referitoare la Dumbrava să se desfășoare cu integritate și independență, iar circumstanțele, inclusiv cele legate de decesele survenite, să fie investigate în mod exhaustiv. Privind în perspectivă, așa cum am menționat în declarația mea de la finalul vizitei, ar trebui consolidată aplicarea cerințelor de autorizare. De asemenea, ar fi utilă revizuirea și adoptarea unor dispoziții legale – inclusiv în cadrul dreptului penal, dacă este necesar – pentru a combate funcționarea centrelor ilegale și pentru a consolida monitorizarea independentă.

În acest sens, recomand autorităților dumneavoastră să ia în considerare consolidarea sprijinului acordat celor doi Avocați ai Poporului. De asemenea, rezidenții ar trebui să aibă acces la canale prin care să poată semnala problemele cu care se confruntă și să solicite măsuri corective. Rolul organizațiilor neguvernamentale în promovarea respectării drepturilor omului și a demnității rezidenților ar trebui, de asemenea, recunoscut și susținut. În cele din urmă, încurajez autoritățile dumneavoastră să stabilească proceduri clare pentru raportarea și investigarea deceselor survenite în centrele de îngrijire pentru persoane vârstnice, inspirându-se din practicile existente în ceea ce privește persoanele cu dizabilități”, arată comisarul CE.

Citește și: PNL a pierdut și la Curtea de Apel București, sentinţa e definitivă: Decizia care a dus la convocarea Congresului rămâne suspendată temporar. Reacţia lui Ilie Bolojan

Comisia Europeană urmează să anunțe prima amendă pentru compania de motoare de căutare Google, ca parte a Legii piețelor digitale (DMA), relatează ziarul financiar german Handelsblatt, citat de euronews.com. Citând ca surse doi oficiali UE anonimi de rang înalt, ziarul a declarat că amenda potențială de un miliard de euro va fi anunțată joi și se referă la două proceduri principale privind abuzul de putere de piață. Primul caz se referă, se pare, la faptul dacă Google favorizează propriile servicii în căutările online, în timp ce al doilea caz se referă la faptul că Google ar împiedica dezvoltatorii de aplicații să facă publicitate opțiunilor de descărcare în afara Magazinului Google Play.

Citând doi înalți oficiali europeni, sub protecția anonimatului, publicația germană Handelsblatt scrie că amenda, care ar putea ajunge la un miliard de euro, urmează să fie anunțată joi și vizează două investigații privind presupusul abuz de poziție dominantă.

Google, bun de plată pentru minciunile AI-ului: O instanță din Germania a decis că gigantul este direct responsabil pentru răspunsurile false generate de AI Overviews

Prima anchetă privește suspiciunile că Google își favorizează propriile servicii în rezultatele motorului său de căutare. Cea de-a doua se referă la acuzațiile potrivit cărora compania împiedică dezvoltatorii de aplicații să promoveze metode alternative de descărcare a aplicațiilor, în afara magazinului Google Play.

Valoarea exactă a amenzii urmează să fie decisă de Colegiul comisarilor europeni, organismul executiv condus de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană a deschis cele două proceduri în martie 2024. Amenda ar urma să fie aplicată în baza Regulamentului privind piețele digitale (DMA), legislație care obligă marile companii din domeniul tehnologiei care operează în Uniunea Europeană să respecte reguli menite să asigure o concurență echitabilă și să ofere utilizatorilor mai multe opțiuni.

Regulamentul a fost criticat în repetate rânduri de administrația președintelui american Donald Trump, Washingtonul acuzând Bruxelles-ul că vizează în mod nedrept companiile americane din sectorul tehnologic.

Informația apare la doar câteva zile după ce Comisia Europeană a obligat Google să partajeze datele generate de motorul său de căutare cu motoarele de căutare concurente începând din ianuarie 2027 și să permită serviciilor concurente de inteligență artificială acces la sistemul de operare Android, tot în baza DMA.

UE pregătește o amendă istorică pentru Google. Bruxelles-ul acuză compania că își favorizează propriile servicii

La acel moment, comisarul european responsabil de tehnologie, Henna Virkkunen, a declarat că măsura le va permite utilizatorilor din Uniunea Europeană să beneficieze de „o gamă mai largă de servicii”.

La rândul său, Kent Walker, președintele pentru afaceri globale al Google, a susținut că decizia Uniunii Europene riscă să „submineze garanțiile esențiale privind confidențialitatea și securitatea pentru milioane de europeni”.

Amenzile pentru încălcarea Regulamentului privind piețele digitale pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri anuală globală a unei companii.

Compania Alphabet, care deține Google, a înregistrat în 2025 o cifră de afaceri anuală record de 402,8 miliarde de dolari (aproximativ 353,08 miliarde de euro).

Proiectul viitoarei legi a salarizării este criticat de numeroase categorii profesionale, îngrijorate de perspectiva veniturilor în conformitate cu noua grilă. Mulți bugetari au anunțat proteste și chiar le-au pus în practică, așa cum a fost cazul grevei de avertisment a lucrătorilor din Sănătate.

În acest context, un reprezentant al mediului privat transmite un mesaj pe cât de ferm, pe atât de dur pentru bugetari: ”Puteţi face câte greve vreţi. Nu sunt bani pentru creşteri salariale în mediul bugetar”.

Cuvintele îi aparțin lui Dragoș Damian, manager al fabricii de medicamente Terapia Cluj și director executiv la Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România.

Damian deschide astfel o analiză la zi a situației socio-economice din România, prin care încearcă să explice de ce statul nu își permite să acorde măriri de lefuri substanțiale angajaților de la stat.

”Se tot vorbeşte în spaţiul public de zeci-şi-sute-şi-nu-ştiu-câte-mii de miliarde de lei pentru anvelopa bugetară. Sunt bani în fişiere Excel, ei nu există. Nu-i mai credeţi pe oratorii ăştia bronzaţi cu feţe relaxate care nu au muncit cu adevărat o zi în viaţa lor, dar au timp să apară în spaţiul public ca să vă mintă că există bani”, spune, printre altele, Dragoș Damian.

Managerul de la Terapia Cluj menționează, printre cauzele dezastrului bugetar, încasările modeste pe care le realizează statul, închiderea unor companii din ”industrii strategice de unde cei mai mulţi bani vin la buget”, uriașa rată a criminalității fiscale și ”economia pe consum de importuri, imobiliare şi divertisment, care acum s-a prăbuşit din cauza inflaţiei”.

Citește și Cota redusă de TVA de 9% pentru tranzacțiile imobiliare ar putea fi menținută până la 1 octombrie 2026

Iată, mai jos, analiza completă a lui Dragoș Damian.

”Stimaţi Bugetari, banii pentru străzi, spitale, şcoli, seniori, salarii – inclusiv pentru salariile Dumneavoastră, Stimaţi Bugetari – vin din taxele, impozitele şi contribuţiile pe care le plătesc până la ultimul leuţ vreo 3 milioane de angajaţi harnici şi muncitori din mediul privat şi din taxele, impozitele şi contribuţiile pe care le plătesc până la ultimul leuţ vreo 100.000 de companii harnice şi muncitoare din mediul privat.

De acolo vin banii pentru sistemul bugetar, salarii, pensii, alocaţii, indemnizaţii, beneficii, burse, stimulente, sponsorizări, indexări, sporuri, ajutoare, bonusuri, concedii speciale plătite, vouchere, scutiri, facilitaţi, ajutoare, amnistii.

Sunt foarte puţini bani care se încasează la buget din taxele, impozitele şi contribuţiile pe care le plătesc până la ultimul leuţ vreo 3 milioane de angajaţi harnici şi muncitori din mediul privat şi din taxele, impozitele şi contribuţiile pe care le plătesc până la ultimul leuţ vreo 100.000 de companii harnice şi muncitoare din mediul privat. Absolut insuficienţi.

Stimaţi Bugetari, am închis fabrici, uzine şi combinate de mâncare, chimie, energie şi apărare – în toate ţările bogate acestea sunt industrii strategice de unde cei mai mulţi bani vin la buget.

Unde sunt unităţile de producţie de biotehnologie, microcipuri şi regenerabile despre care ni se spune că sunt viitorul? Nu există.

Doar o industrie puternică aduce mulţi bani la buget.

Stimaţi Bugetari, am construit aiurea o economie pe consum de importuri, imobiliare şi divertisment, care acum s-a prăbuşit din cauza inflaţiei – dar oricum, niciodată nu vin bani suficienţi la buget din consum. Apropo, Stimaţi Bugetari, aţi observat cum la câte un festival de muzică, în mod miraculos, nu merg POS-urile, nu se pot emite bonuri fiscale, se strică aparatele de taxat şi cad aplicaţiile de transport şi de cazare?

Şi nu în ultimul rând, Stimaţi Bugetari, avem o rată uimitoare a criminalităţii fiscale, de 20-25% din PIB – evaziune fiscală, munca la negru, neplată de TVA, fentare de accize, produse contrafăcute, etc.

400 de miliarde de lei sunt palmaţi anual de ‘băieţii deştepţi’, adică de două ori mai mult decât banii necesari pentru creşterile salariale din mediul bugetar.

Şi toate cele de mai sus se întâmpla de 20-30 de ani, nu de ieri de alaltăieri.

Se tot vorbeşte în spaţiul public de zeci-şi-sute-şi-nu-ştiu-câte-mii de miliarde de lei pentru anvelopa bugetară. Sunt bani în fişiere Excel, ei nu există. Nu-i mai credeţi pe oratorii ăştia bronzaţi cu feţe relaxate care nu au muncit cu adevărat o zi în viaţa lor, dar au timp să apară în spaţiul public ca să vă mintă că există bani.

Daca sănătatea obţine ceva, pierde educaţia. Dacă educaţia primeşte ceva, se ia de la armată. Dacă armata are creşteri, sănătatea va avea scăderi.

O să avem bani, Stimaţi Bugetari, când o sa avem fabrici, uzine si combinate de mâncare, chimie, energie şi apărare cât vezi cu ochii. Până atunci, o să ne minţim frumos dacă credem că există bani pentru creşteri salariale în mediul bugetar”, a scris managerul de la Terapia Cluj, în zf.

Citește și Ce salariu ar fi bine să ai în funcție de vârstă. Dacă ai peste 40 de ani și câștigi doar 5.000 de lei pe lună înseamnă că „ți-a rămas salariul mic”

Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița a demarat o anchetă după ce șeful postului din localitatea Lungulețu a fost implicat într-un scandal și a refuzat să sufle în etilotest.

Scenele s-au petrecut la scurt timp după ce un mire a mers la secșie ca să-i reclame pe cei ce l-au agresat chiar la propria nuntă. Acesta era însoțit de socrul său, care atunci când a văzut o sticlă de alcool în biroul șefului de post a decis să sune la 112 și să-l reclame.

Furios, polițistul și-a sunat niște prieteni ca să-l ia de la muncă, iar în acel moment a izbucnit totul. Indivizii sosiți la fața locului l-au bătut pe mire, iar unul dintre martori la filmat pe șeful de post în timp ce se afla în mașina acestora.

Citește și: O mașină condusă de o femeie în vârstă de 50 de ani a fost lovită de tren în Sibiu

Scenele violente s-au petrecut chiar pe strada din fața secției de poliție din Lungulețu. Mirele și prietenii care l-au însoțit la post au încasat mai multe lovituri de la bărbații chemați de șeful de post.

„Lasă să-ți pună fiola! Ești beat! Uite-l! Uite-i fața! Ești beat, ești mort”, a spus unul dintre martorii care l-au filmat pe omul legii.

„Socrul meu, când a văzut sticla de votcă pe masă a zis: «Stai aşa, că sunt la 112, vreau să se ia o măsură». Da, era pe masă, în postul de poliţie. A sunat la 112 (…). Când ne-am dus acolo, şeful de post era închis în postul de poliţie”, a declarat mirele.

„A încercat să plece cu maşina dânsului, nu l-am lăsat să plece cu acea maşină. Dând telefoane în continuare, speriat, a ieşit în afara postului de poliţie, s-a urcat cu un consătean. Noi i-am spus acestuia că n-are cum să-l ia, că îl rugăm frumos, nu vrem să ne certăm cu nimeni, doar să-l ţină până vine poliţia”, a continuat mirele vătămat.

Citește și: Tragedie în județul Suceava. Un tânăr de 17 ani a murit după ce a căzut în gol în timp ce traversa râul pe o punte de lemn degradată

„La un moment dat, au venit cei care ne-au şi bătut. Au venit la faţa locului şi au spus: «Lăsaţi-l pe şeful de poliţie să plece». (…). Când au venit ei, ne-au luat la bătaie, mi-au dat un pumn în tâmplă, am căzut la pământ, mi-au dat cu picioarele, soacră-mea s-a băgat, iar când m-am ridicat, el era în maşina băieţilor acestora”, a mai explicat mirele.

IPJ Dâmbovița a deschis un dosar penal pentru loviri și distrugere. Șeful de post este și el verificat, deși superiorii susțin că era în timpul liber și venise doar pentru audieri.

La o săptămână după primul avertisment, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) anunță că frauda prin SMS cu amenzi  și taxe restante continuă și îi îndeamnă pe utilizatori să nu acceseze linkurile primite în astfel de mesaje.

Conform instituției, atacatorii trimit mesaje care informează despre o presupusă amendă sau o plată restantă și încearcă să determine destinatarii să acceseze un link pentru „achitare” ori pentru „verificarea detaliilor”.

„Mesajele folosesc un ton urgent și invocă penalități, taxe suplimentare sau alte consecințe pentru a crea presiune”, avertizează DNSC. Una dintre principalele metode folosite de atacatori este redirecționarea victimelor către site-uri care imită platformele oficiale.

Citește și: Fraudă prin SMS în numele Ministerului Transporturilor. Destinatarii sunt anunțați că au condus cu viteză peste limita legală

Reprezentanții DNSC au explicat faptul că există mai multe indicii care pot trăda tentativa de fraudă. Printre acestea se numără solicitarea de a accesa un link primit prin SMS pentru efectuarea plății și folosirea unor domenii web care imită platformele oficiale, dar au adrese diferite, cum a fost cazul domeniului fals ghiseul.cc, creat pentru a imita platforma oficială ghiseul.ro.

Totodată, mesajele încearcă să creeze panică prin termene-limită foarte scurte sau prin amenințări cu sancțiuni severe.

Specialiștii în securitate cibernetică recomandă utilizatorilor să nu acceseze linkurile primite prin SMS sau prin aplicații de mesagerie și să verifice eventualele obligații de plată exclusiv prin platformele oficiale, accesate prin introducerea manuală a adresei în browser. De asemenea, aceștia îi sfătuiesc să verifice cu atenție adresa site-ului înainte de a introduce date personale sau bancare.

„Dacă ați furnizat deja date de card, contactați imediat banca pentru blocarea instrumentului de plată”, se arată în avertizare.

Persoanele care primesc astfel de mesaje sunt încurajate să le raporteze prin platforma PNRISC (pnrisc.dnsc.ro) și să descrie scenariul fraudei pe platforma Siguranța Online – Uniți împotriva escrocheriilor (sigurantaonline.ro).

DNSC a avertizat anterior asupra unei campanii în care atacatorii foloseau identitatea „Poliției Rutiere Române” pentru a trimite SMS-uri privind o presupusă amendă pentru depășirea vitezei.

Victimele erau îndemnate să răspundă la mesaj și erau redirecționate către domeniul fals ghiseul.cc, creat pentru a imita platforma oficială ghiseul.ro. Mesajele invocau executarea silită, blocarea conturilor bancare, sechestrarea vehiculului și alte consecințe legale pentru a determina plata rapidă a unei amenzi inexistente.

Conform specialiștilor, atacatorii folosesc în continuare același tip de scenariu, însă și-au schimbat pretextul. Dacă anterior pretindeau că destinatarii au depășit limita de viteză, susținând acum că aceștia au de achitat amenzi sau taxe restante, încercând să îi determine să acceseze linkurile frauduloase.

Citește și: Inspectorii ANAF Antifraudă vor putea să verifice averile persoanelor fizice și să impună impozit de 70% pe veniturile nejustificabile