Analiștii avertizează că piețele de mărfuri subestimează impactul fenomenelor meteorologice extreme, în condițiile în care Europa se confruntă cu temperaturi record, iar meteorologii estimează că în acest an s-ar putea forma un „Super El Niño”, unul dintre cele mai puternice episoade climatice din ultimele decenii.

Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), între lunile iulie și septembrie este așteptat un episod puternic de El Niño în Oceanul Pacific tropical. Fenomenul este asociat cu încălzirea anormală a apelor oceanice și poate provoca secetă, ploi torențiale și alte fenomene meteo extreme în numeroase regiuni ale lumii.

În Europa, efectele caniculei sunt deja vizibile. Marea Britanie a înregistrat temperaturi de peste 30 de grade Celsius timp de aproape două săptămâni, Franța s-a confruntat cu trei valuri de căldură în acest an, iar în Coreea de Sud au fost emise, pentru prima dată, avertizări de „caniculă severă”.

Citește și: La Niña și Super El Niño au creat un fenomen meteorologic extrem de rar, formând un scut atmosferic împotriva uraganelor

Specialiștii spun că agricultura va suporta cele mai mari consecințe ale fenomenului.

Potrivit Société Générale, prețurile materiilor prime agricole au crescut cu 7% în această lună, iar cafeaua, cacao și grâul s-au scumpit cu aproximativ 8% într-o singură săptămână.

În același timp, compania de investiții Man Group estimează că un episod puternic de El Niño ar putea împinge inflația alimentară la valori de două cifre până în 2027.

Experții avertizează că producția agricolă ar putea scădea cu 5% până la 12% în regiunile afectate, iar recoltele unor culturi esențiale, precum orezul, s-ar putea reduce cu până la 8%, ceea ce ar duce la noi scumpiri ale alimentelor.

Analiștii Bank of America susțin că Europa se încălzește mai rapid decât orice alt continent, iar efectele caniculei nu mai reprezintă un fenomen temporar, ci o problemă structurală.

Printre culturile cele mai vulnerabile se numără cafeaua, cacao, porumbul și grâul, în special în perioadele de înflorire și formare a boabelor, când temperaturile extreme pot afecta serios producția.

Citește și: Furtuni violente după caniculă. ANM a actualizat hărţile unde lovesc fenomenele extreme. Cinci alerte meteo în următoarele zile

Banca estimează că prețul porumbului ar putea crește de la aproximativ 4,70 dolari pe bushel la 5,50-6,00 dolari pe bushel, pe fondul efectelor El Niño asupra culturilor din Brazilia, al caniculei din Europa și al vremii mai calde și mai uscate din Statele Unite.

Totodată, producția de zahăr din Brazilia și Thailanda ar putea scădea cu aproximativ 10% în perioada 2026-2027.

Fenomenele meteorologice extreme ar putea avea consecințe și asupra industriei metalelor. Producția de cupru, care necesită cantități mari de apă, poate fi afectată de secetă, în timp ce fabricarea aluminiului riscă să devină mai costisitoare din cauza consumului ridicat de energie electrică și a presiunii tot mai mari asupra resurselor de apă și energie.

Analiștii avertizează că schimbările climatice vor avea un impact tot mai mare asupra economiei globale, iar investitorii nu ar trebui să trateze actualul episod El Niño ca pe un eveniment izolat.

Potrivit unor estimări, între 33 și 35% dintre angajații din sectorul public încasează în prezent salarii mai mari decât cele prevăzute în noile grile salariale. Aceștia vor rămâne cu veniturile la nivelul actual până când salariile prevăzute de noua lege vor ajunge din urmă sumele aflate deja în plată.

În prezent, în sectorul public sunt ocupate 1,272 milioane de posturi, ceea ce înseamnă că măsura ar putea afecta între 420.000 și 445.000 de angajați.

Cele mai multe posturi sunt în:

• Educație – 366.833;
• Sănătate – 245.020;
• Poliție și Jandarmerie (MAI) – 124.468;
• Armată (MApN) – 76.026.

Citește și: Legea salarizării, suspendată de instanţă încă din faza de proiect. Curtea de Apel București a admis cererea Sanitas

Când intră în vigoare noua Lege a salarizării

Noua Lege a salarizării reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit proiectului, actul normativ ar urma să intre în vigoare în decembrie 2026, cu o lună mai devreme decât termenul prevăzut inițial.

Salariile din noiembrie 2026 vor constitui baza de calcul pentru aplicarea mecanismului de înghețare a veniturilor. Dacă salariul prevăzut în noua grilă este mai mic decât cel aflat în plată, angajatul va primi un venit tranzitoriu, până când grila salarială va ajunge la nivelul salariului actual.

Punctul de referință va fi stabilit la 4.100 de lei atât pentru luna decembrie 2026, cât și pentru anul 2027.

Ce schimbări aduce proiectul

Noua lege prevede că BNR va rămâne singura instituție exceptată de la aplicarea sistemului unitar de salarizare.

În schimb, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), ANCOM și ANRE își vor pierde regimul special care le permite în prezent acordarea unor salarii mai mari.

Citește și: Legea salarizării ajunge miercuri în Parlament. PNL vrea sesiune extraordinară, săptămâna viitoare, și avertizează PSD: România nu îşi permite să piardă miliarde de euro din cauza întârzierilor sau a disputelor politice

Proiectul introduce și modificări privind sporurile. Astfel, sporul acordat primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consiliii județene care implementează proiecte cu fonduri europene va putea ajunge la 40% față de limita actuală de 20%.

În administrația publică locală este prevăzut și un nou spor pentru dezvoltarea capacității fiscal-bugetare, care poate ajunge la 15% din salariul de bază, însă acordarea acestuia va depinde de situația financiară a autorităților locale.

În urmă cu 10 ani, Alex lucra ca ospătar pentru  800 de euro pe lună. În prezent, la 32 de ani, câștigă între 15.000 și 16.000 de euro brut lunar ca transportator independent în Spania, conducând unul dintre cele două camioane pe care le deține. Jumătate din veniturile sale ajung să fie cheltuite pe taxe, combustibil și costuri de întreținere.

El a participat la podcastul  Rutas de Éxito și a povestit cum s-a decis să facă o schimbare din punct de vedere profesional.

Citește și: Pilotul de dronă devine meserie oficială în România. O universitate din țară lansează și o specializare dedicată celor care își doresc o carieră în domeniu

„Nu eram fericit”, a spus el, acesta fiind și motivul pentru care s-a hotărât să facă ceva diferit. Astfel, a împrimutat bani de la mama sa și și-a luat permisul de conducere pentru camioane, apoi s-a angajat, ulterior ajungând să își cumpere propriile mașini.

Totuși, Alex a vorbit și despre partea mai puțin frumoasă a noii sale meserii. Pe lângă stilul de viață dificil, el a mărturisit că în zonele de serviciu din Spania sunt condiții precare, și pericolul cu care se confruntă șoferii fiind mare.

Alex a mărturisit că a fost victima a două furturi în timp ce dormea în cabina camionului și a trecut și printr-o tentativă de furt de marfă, când era parcat în Madrid: prelata remorcii i-a fost tăiată, iar cutiile de carton deschise.

„Nu a lipsit nimic pentru că aveam oale și tigăi, iar hoții nu erau interesați să le fure”.

Potrivit datelor furnizate de Federația Reprezentativă a Companiilor de Transport Rutier Mici și Mijlocii din Spania, FENADISMER, peste jumătate dintre șoferii de camion spun că au fost victimele unui jaf în ultimii cinci ani. 93% dintre jafuri au loc noaptea, în timp ce șoferii se odihnesc, iar 60% se produc în zone de odihnă nesupravegheate și parcuri industriale.

Catalonia, Madrid și Andaluzia concentrează aproape 90% din totalul incidentelor, potrivit hărții zonelor cu risc ridicat realizate de aceeași federație.

Citește și: Domeniul în care se câștigă până la 1.000 de dolari pe oră. Meseria considerată „cea mai bine plătită din lume” ar putea dispărea în câțiva ani

Întrebat despre riscul cibernetic, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat marţi seară, în direct la Punctul Culminant: „E un avertisment serios, trebuie să ţinem cont că Banca Nationala a subliniat acest risc în ultimul raport. Riscul cibernetic e serios în creştere. Avertismentul nu este pentru a aştepta să cada drobul de sare, ci pentru acţiona. Înseamnă demersuri, astfel încât băncile să îşi întărească securitatea cibernetică, trebuie sa întelegem ca una e riscul la sistemul financiar, dar e un risc la securitate naţională. E vorba de un risc naţional de securitate”.

Dan Suciu a menţionat că site-ul BNR a fost atacat de nenumărateri ori, dar a rezistat: „O veste bună site-ul Bancii Naţionale n-a căzut niciodată din cauze de hackeri, avem sisteme de control avansate, care pot gestiona aceste atacuri sa nu devina o slabiciune”

Reţeaua Coldea din IT, interese de sute de milioane de euro. Cartelul care a trădat securitatea cibernetică

Creșterea riscurilor cibernetice și a celor asociate tehnologiilor informației și comunicațiilor intră tot la categoria riscurilor sistemice moderate, în creștere, se precizează în ultimul raport al BNR

„Sectorul serviciilor financiare continuă să fie expus unor amenințări ce au la bază o motivație financiară, urmărind compromiterea datelor de autentificare ale clienților și derularea de atacuri în scopul extorcării și al fraudării instituțiilor. Aceste atacuri înregistrează un nivel tot mai ridicat de sofisticare și răspândire, ca urmare a utilizării de către actorii malițioși a inteligenței artificiale pentru generarea de deepfake și de campanii de phishing extrem de convingătoare”, arată BNR.

Citeşte şi

Avertisment de la BNR pentru milioane de români cu credite. Cum au fost furați oamenii cu rate, Andreea Crețulescu: „Cred că statul român cunoaștea situația”

BNR: Riscul cibernetic nu mai este o întrebare de „dacă”, ci de „când”

Digitalizarea și inteligența artificială pot schimba profund sistemul bancar, dar adoptarea lor trebuie făcută cu o analiză severă a riscurilor, avertizează Marian Simion, Director al Direcției Servicii Digitale din cadrul BNR.

„În zona de securitate, experții spun un singur lucru: problema nu este dacă un sistem va fi penetrat, problema este când va fi penetrat. Asta este singura întrebare”, a spus reprezentantul BNR.

Potrivit The Guardian, băncile britanice spun că se confruntă permanent cu tentative de atac, iar securitatea cibernetică a devenit una dintre cele mai mari cheltuieli pentru instituțiile financiare. Ian Stuart, directorul HSBC UK, a declarat în fața parlamentarilor britanici că băncile cheltuie sume enorme pentru protejarea sistemelor, pentru că „suntem atacați tot timpul”.

În cazul sistemului bancar, instituțiile financiare au investit de mai mult timp în întărirea securității fiecărui participant. În 2018, Banca Centrală Europeană (BCE) a aprobat cadrul TIBER, prin care este testată reziliența participanților la sistemul bancar european.

Marian Simion spune că banca centrală are responsabilitatea de a menține stabilitatea sistemului financiar, iar acest obiectiv nu poate fi atins fără reguli clare.

„Banca Națională are o responsabilitate, și anume să păstreze stabilitatea sistemului financiar. Din această perspectivă, reglementările sunt absolut necesare. Nu poți să lași o instituție să facă ce își dorește. Reglementările sunt tocmai pentru a asigura această stabilitate”, a spus oficialul BNR.

„Orice se poate dezvolta atâta timp cât sunt respectate niște cerințe, niște condiții. Din această perspectivă, nu cred că am putea să spunem că este împiedicată inovația. Inovația este foarte bună în toate domeniile, dar trebuie făcută cu o anumită măsură și în anumite condiții”, a adăugat Marian Simion.

Ce ar trebui să facă băncile înainte de adoptarea noilor tehnologii

Pentru bănci, transformarea digitală nu ar trebui să înceapă cu tehnologia, ci cu adaptarea guvernanței și a proceselor interne. Marian Simion spune că instituțiile trebuie să își pregătească mai întâi cadrul intern pentru tehnologia pe care vor să o adopte.

„Primul sfat pe care l-aș da băncilor legat de adoptarea oricărei tehnologii este ca, în primul rând, să își adapteze guvernanța și procesele la tehnologia pe care doresc să o adopte”, a declarat reprezentantul BNR.

Analiza riscurilor, a problemelor potențiale și a beneficiilor trebuie făcută încă de la începutul proiectului. Mai mult, această analiză trebuie să fie deschisă, adică să recunoască zonele în care pot apărea probleme, și consecventă, prin reevaluări ulterioare.

„O facem la inițiere, dar apoi, peste șase luni, poate că ar trebui să ne mai uităm o dată, pentru că atunci mai aflăm niște lucruri despre tehnologie, mai aflăm niște lucruri despre procesele pe care vrem să le transformăm și merită refăcută această analiză”, a explicat Marian Simion.

În fruntea acestei caracatițe, este nimeni altul decât Florian Coldea, cel care prin acoliții săi a pus mâna pe cele mai importante instituții ale statului. Conform EVZ care citează o analiză extinsă publicată pe Facebook sub pseudonimul „Solomon Effect”, marile contracte de digitalizare și securitate cibernetică sunt controlate de peste un deceniu de același cercul de influență al lui Coldea. Fostul general a avut o mare influență în scrierea PNRR. Totul cu ajutorul lui Cristian Ghinea. Drept urmare, sute de milioane de lei au fost direcționate către STS, unde ancheta mentionează că Florian Coldea controlează doi generali.

Atac cibernetic major la ANCPI: Datele românilor au ajuns la vânzare pe internet. Tranzacțiile imobiliare, blocate în toată țara

Analiza citată de EVZ arată că deși companiile câștigătoare de contracte cu statul se schimbă, beneficiarii din umbră rămân mereu aceiași. Una dintre aceste companii este IT ABOUT IT SRL, firma lui Ovidiu Berdilă. Compania are sediul într-un apartament de bloc și are doar doi angajați. Cu toate acestea a reușit că câștige contractul pentru securizarea datelor de la cadastru. Care acum, după atacul hackerilor, s-au evaporat.

După trecerea în rezervă, Florian Coldea s-a folosit de informațiile și legăturile stabilite în timpul exercitării funcției și a format o așa-zisă rețea de consultanță. Lui i s-au alăturat generalii Dumitru Cocoru, fost șef al Institutului pentru Tehnologii Avansate din SRI și Dumitru Dumbravă, dar și avocatul Doru Trăilă. Sub pretextul că oferea consultanță, gruparea lui Coldea lucra de fapt pentru a pune mâna pe firme importante care au contracte cu statul.

Practic, banii publici destinați apărării datelor a milioane de români treceau prin același circuit financiar care plătea protecția juridică a celor implicați, expertiza tehnică a generalului Cocoru fiind folosită pentru a evalua și influența aceste proiecte, scrie EVZ.

Cel mai recent punct fierbinte este contractul uriaș de 427 de milioane de lei pentru Cloudul Guvernamental, obținut de un consorțiu controlat de Marian Murguleț, fost coordonator pentru tehnologia informaţiei la nivelul întregii administraţii.

Jurnalistul Silviu Sergiu a publicat o listă cu cele mai importante contracte pe care firma IT ABOUT IT SRL alui Ovidiu Berdilă le are cu instituții ale statului român, contracte care insumează peste 31 de milioane lei. Printre cele mai importante instituții pe care IT ABOUT IT trebuia să le protejeze de atacuri cibernetice se numără: Apele Române, Casa Națională de Pensii, Inspectorartul Poliției de Frontieră, Romatsa, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și STB.

Mai mult, Ovidiu Berdilă este fratele lui Horațiu Bruno Berdilă, condamnat în trecut după ce i-a mituit pe Gheorghe Ștefan „Pinalti” și Vasile Blaga pentru a obține contracte IT. Horațiu Berdilă este pion important în rețeaua de influență a lui Coldea de foarte mulți ani. El a jucat un rol cheie și în anchetele procurorului penal Mircea Negulescu, zis Portocală.

Metodele neortodoxe și abuzurile lui Negulescu au fost tolerate ani de zile de către superiorii săi, cu girul lui Coldea. Același procuror, care la ordinele lui Coldea i-a făcut mai multe dosare penale lui Sebastian Ghiță, cu scopul de a-i scoate firmele din domeniul IT din joc. Iar acum motivul devine și mai clar, Coldea visa cu ochii deschiși cum se va lăfăi în visteria statului încă de când ocupa o funcție cheie.

Horațiu Bruno Berdilă a fost și el director al unei firme cu contracte multiple cu instituțiile statului, firmă care a intrat în 2007 într-un grup austriac cu relații de colaborare cu gigantul IT rus Technoserv, controlat de frații Alexei și Dmitri Ananiev, scrie Silviu Sergiu. Firma controlată de Horațiu Berdilă a comercializat și a integrat soluții antivirus rusești în proiecte din România.

În plus, o altă firmă care a câștigat contracte cu Cadastrul a intrat în insolvență și a fost amendată de către Consiliul Concurenței cu 1,2 milioane de lei. Firma a primit amenda pentru că a trucat mai multe licitații. Concret, firma a câștigat un contract de 101,9 milioane de lei pentru conversia cărților funciare în bază de date electronică, scrie Ziarul Funanciar. Firma a fost amendată alături de alte două companii pentru că pretindeau a fi concurente, însă după câștigarea licitațiilor, în fapt, colaborau și își împărțeau banii. Firma a contestat decizia în instanță, însă în ianuarie 2026 a intrat în insolvență cu datorii de 6,8 milioane de lei la creditori și Fisc.

Și în timp ce toți cei care mulg banii statului de ani de zile continuă să se îmbogășească, românii cinstiți care își plătesc dările la zi nu mai pot beneficia de TVA-ul de 9% la imobiliare și vor trebui să plătescă mai mult pentru a-și cumpăra o casă. Totul pentru că premierul Ilie Bolojan invocă același PNRR care i-a îmbogățit pe Coldea și asociații.

DIICOT, structura centrală care a instrumentat dosarul Dumbrava, spune că speța a atras și atenția lui Michael O’Flaherty, comisarul pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei. Aceasta i-a transmis o scrisoare publică premierului demis Ilie Bolojan și ministrului interimar, Dragoș Pîslaru.

„Stimate domnule prim-ministru, vă scriu pentru a reveni asupra vizitei mele recente în România, din 26 până în 29 mai 2026, când am avut ocazia să obțin o perspectivă aprofundată asupra situației drepturilor omului în rândul persoanelor vârstnice aflate în centre de îngrijire rezidențiale.

Îmi exprim aprecierea față de progresele înregistrate de România în reformarea serviciilor sociale în ultimii ani, inclusiv în ceea ce privește consolidarea reglementărilor privind autorizarea și standardele de calitate pentru îngrijirea pe termen lung.

De asemenea, m-a încurajat angajamentul demonstrat de mulți dintre cei care lucrează în centrele de îngrijire.

Cu toate acestea, am observat câteva provocări. Persoanele în vârstă și alte persoane aflate în instituții de îngrijire continuă să fie considerate mai degrabă beneficiari ai serviciilor decât titulari de drepturi cu drepturi depline – o perspectivă care necesită o reevaluare la nivelul întregului sistem de asistență socială.

Deficitul continuu de servicii de îngrijire îngreunează accesul la acestea, mai ales în contextul îmbătrânirii populației României și al creșterii nevoilor de îngrijire. În plus, unele dintre cele mai vulnerabile persoane, inclusiv cele care trăiesc în sărăcie sau care au dizabilități sau probleme de sănătate mintală, se află adesea la marginea sistemelor de sprijin distincte și se confruntă cu dificultăți în a obține îngrijirea de care au nevoie.

Sistemul ar trebui să fie suficient de dezvoltat și capabil să răspundă în mod holistic la circumstanțele diverse și complexe ale acestor persoane, în loc să se bazeze pe clasificări rigide”, susține comisarul european.

Citește și: Eugen Tomac, consilierul lui Nicuşor Dan: Alegerile anticipate ar prelungi instabilitatea

Michael O’Flaherty susține că „este necesară și o mai bună integrare a sistemelor sociale și de sănătate”: „Mi s-a subliniat faptul că inspecțiile se concentrează adesea pe respectarea standardelor formale, fără a acorda prioritate în mod adecvat persoanelor care se află în centrul acestor cerințe.

Ar fi util să se revizuiască metodele de inspecție pentru a lua mai bine în considerare, alături de criteriile tehnice, exercitarea efectivă a drepturilor și bunăstarea rezidenților. În timpul vizitei mele au fost exprimate, de asemenea, îngrijorări cu privire la adecvarea și sustenabilitatea finanțării serviciilor de îngrijire pe termen lung. Ar trebui alocate fonduri naționale și ale UE adecvate, prin proceduri clare și accesibile, pentru a permite furnizorilor – dintre care majoritatea sunt organizații fără scop lucrativ – să continue să ofere îngrijiri esențiale în conformitate cu nevoile și la standardele necesare.

În ceea ce privește problema căminelor de îngrijire fără autorizație care funcționează ilegal sub diverse forme în România, situația din satul Dumbrava, județul Bihor, este deosebit de îngrijorătoare.

Timp de mulți ani, această instituție a funcționat ilegal, găzduind, potrivit rapoartelor, mii de persoane vulnerabile în condiții abuzive, înregistrându-se peste o mie de decese. Salut intervenția recentă a Direcției de Investigare a Criminalității Organizate și a Terorismului (DIICOT) și transferul rezidenților către spitale și centre de îngrijire autorizate. Cu toate acestea, sunt îngrijorat de durata îndelungată a acestei situații, în ciuda alertelor repetate din partea societății civile și a jurnaliștilor, precum și a recomandărilor Avocatului Poporului. De asemenea, constat că dezbaterea publică privind intervenția DIICOT a fost polarizată și că discursul de ură online a fost îndreptat împotriva celor care au denunțat aceste abuzuri.

Este important ca, în prezent, procedurile referitoare la Dumbrava să se desfășoare cu integritate și independență, iar circumstanțele, inclusiv cele legate de decesele survenite, să fie investigate în mod exhaustiv. Privind în perspectivă, așa cum am menționat în declarația mea de la finalul vizitei, ar trebui consolidată aplicarea cerințelor de autorizare. De asemenea, ar fi utilă revizuirea și adoptarea unor dispoziții legale – inclusiv în cadrul dreptului penal, dacă este necesar – pentru a combate funcționarea centrelor ilegale și pentru a consolida monitorizarea independentă.

În acest sens, recomand autorităților dumneavoastră să ia în considerare consolidarea sprijinului acordat celor doi Avocați ai Poporului. De asemenea, rezidenții ar trebui să aibă acces la canale prin care să poată semnala problemele cu care se confruntă și să solicite măsuri corective. Rolul organizațiilor neguvernamentale în promovarea respectării drepturilor omului și a demnității rezidenților ar trebui, de asemenea, recunoscut și susținut. În cele din urmă, încurajez autoritățile dumneavoastră să stabilească proceduri clare pentru raportarea și investigarea deceselor survenite în centrele de îngrijire pentru persoane vârstnice, inspirându-se din practicile existente în ceea ce privește persoanele cu dizabilități”, arată comisarul CE.

Citește și: PNL a pierdut și la Curtea de Apel București, sentinţa e definitivă: Decizia care a dus la convocarea Congresului rămâne suspendată temporar. Reacţia lui Ilie Bolojan