Actul normativ semnat de Nicușor Dan introduce oficial o zi de comemorare dedicată victimelor violențelor din 13-15 iunie 1990 și prevede manifestări publice, emisiuni tematice la televiziunea și radioul public, precum și arborarea drapelului în bernă.

Legea stabilește că ziua de 15 iunie este instituită pentru a cinsti memoria victimelor represiunii violente orchestrate de stat în iunie 1990, dar și pentru a promova educația civică și prevenirea repetării unor asemenea atrocități.

Citește și : Nicușor Dan a semnat decretul! Amenzi de până la 12.000 de lei pentru tulburarea liniștii publice DOCUMENT

Potrivit formei adoptate de Senat, în această zi autoritățile publice, instituțiile de învățământ, mass-media și organizațiile neguvernamentale sunt invitate să organizeze manifestări culturale, educative și comemorative dedicate memoriei victimelor și promovării valorilor democratice.

lege mineriada

Actul normativ mai prevede că Televiziunea Română și Radioul Public difuzează gratuit emisiuni tematice despre evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Totodată, drapelul național va fi arborat în bernă la instituțiile publice centrale și locale, iar cheltuielile pentru organizarea manifestărilor vor fi asigurate din bugetele locale și centrale, în limita fondurilor aprobate anual.

Potrivit expunerii de motive, evenimentele din 13-15 iunie 1990 au reprezentat o acțiune represivă a noilor autorități instalate după decembrie 1989, cu un puternic scop de intimidare și de reprimare a opoziției politice și a celor care cereau reforme democratice.

expunere mineriada

Documentul arată că, în timpul intervenției, forțele de ordine au folosit inclusiv armă cu muniție de război. Patru persoane au fost împușcate mortal, alte șase au fost rănite prin împușcare, iar peste 1.300 de oameni au suferit vătămări fizice și psihice.

Inițiatorii proiectului argumentează că instituirea acestei zile reprezintă un act de reparație morală, educație civică și asumare publică a unei pagini violente din istoria recentă a României.

În același document este invocat și cadrul de analiză al ONU privind prevenirea crimelor de atrocitate, cu accent pe ideea că memoria publică și educația pot contribui la consolidarea statului de drept și la prevenirea repetării unor abuzuri similare.

Citește și : Deținerea unei locuințe a devenit mai costisitoare pentru români în 2026. Impozitele și utilitățile s-au scumpit mult în 2026

Proiectul de lege a fost inițiat de deputații PNL Florin Roman și Gabriel Andronache, a fost adoptat de Senat pe 25 februarie 2026 și a trecut ulterior de Camera Deputaților înainte de a ajunge la promulgare.

Anunțul a fost transmis de avocatul Adrian Cuculis, care a explicat că hotărârea instanței devine aplicabilă în condițiile în care nu a fost formulată nicio cale de atac în termenul legal. În același timp, Emil Gânj rămâne de negăsit.

„Termenul pentru declararea căii de atac a expirat, iar sentința de fond a rămas definitivă prin neapelare, stabilindu-se astfel închisoarea pe viață pentru cel mai căutat om din România”, a transmis joi, 11 iunie, Adrian Cuculis.

Citește și: Strigător la cer! Tânără de 20 de ani, moartă după ce s-a prezentat de 3 ori în 24 de ore la camera de gardă și a așteptat 9 ore să fie preluată de un medic

În același dosar, instanța a dispus și acordarea de câteva mii de euro. Potrivit avocatului, acestea vor fi achitate de statul român, în condițiile în care persoana condamnată nu are bunuri trecute pe numele său.

„Despăgubirile vor fi imputate statului român, având în vedere că acesta nu are absolut nimic pe numele său”, a mai declarat Cuculis.

Citește și: EXCLUSIV Victor Ciutacu: „Nici interimatul nu mai e ce-a fost odată. La noi este un adevărat festival. Fac demișii ce vor. Angajează, dau afară, numesc pe funcții, restructurează, lansează achiziții publice, semnează, cheltuie. De ce o fac? Simplu, pentru că pot”

 Știre în curs de actualizare

Sărbători religioase 12 mai 2026

Ortodoxe: Sfântul Cuvios Onufrie cel Mare

Greco-catolice: Sf. cuv. Onofrei; Sf. cuv. Petru Atonitul

Romano-catolice: Inima Neprihănită a Mariei **; Sf. Gaspar, pr.

Calendar ortodox 12 iunie 2026. Cine a fost Sfântul Cuvios Onufrie cel Mare

Sfântul Cuvios Onufrie a trăit în perioada 350–400 d.Hr., în deșertul egiptean. Imediat după botez, tatăl său l-a încredințat unei mănăstiri cu dorința ca fiul să crească în iubirea lui Dumnezeu. Însă Onufrie a fost atras mai curând de asceză decât de viața mănăstirească, așa că s-a retras în pustie.

Acolo a fost primit de un bătrân sihastru, care i-a arătat ce înseamnă cu adevărat viața în singurătate și rugăciune neîncetată. După o scurtă perioadă de ucenicie, bătrânul l-a dus pe Onufrie la o peșteră izolată, spunându-i că acolo trebuie să se nevoiască. Îl vizita o singură dată pe an, până la trecerea sa la cele veșnice. Până la sfârșitul vieții sale, Onufrie a trăit complet singur.

Citeste si Rugăciunea pe care o rostesc părinții pentru ca fiul lor să-și întemeieze o familie

Timp de șapte decenii, Onufrie s-a rugat și a postit, în timp ce a dus o luptă neîntreruptă cu ispitele și slăbiciunile firii. Legenda spune că, după ce inima sa s-a umplut de iubirea lui Dumnezeu, un înger a început să-i aducă pâine. În apropierea chiliei sale a crescut un palmier roditor și a izvorât un fir de apă dulce, suficiente pentru a-i susține trupul în nevoință, potrivit crestinortodox.ro

Spre sfârșitul vieții, pustnicul a fost cercetat de Sfântul Pafnutie cel Mare, călăuzit în chip minunat de Dumnezeu până la peștera în care acesta trăia. Întrebat cum a putut să se împărtășească de-a lungul anilor petrecuți departe de lume, cuviosul a mărturisit că, în fiecare duminică, un înger îi aducea Sfânta Împărtășanie.

Cei doi au petrecut noaptea în rugăciune și în liniște duhovnicească, iar în zorii zilei, Onufrie i-a dezvăluit lui Pafnutie că venise ceasul trecerii sale la Domnul, arătând că întâlnirea lor fusese rânduită de Dumnezeu pentru a-i asigura îngroparea. După ce și-a încredințat sufletul în mâinile Creatorului, doi lei au apărut și au săpat mormântul sfântului, iar Pafnutie l-a îngropat cu evlavie.

Calendar ortodox 12 iunie 2026. Rugăciunea către Sfântul Cuvios Onufrie, aducătorul de lauri

O, Cuvioase Părinte Onufrie, vas ales al Domnului, iubitor de viață duhovnicească, aprinzându-te cu dumnezeiasca râvnă, ai urmat îndemnul Mântuitorului: „Cel ce voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie“; ai lăsat rudeniile, patria și dregătoria cea lumească, venind în țara Moldovei. Vrednic lucru este să te cinstim, Cuvioase Părinte, și să te rugăm: dă-ne răbdarea ta, Sfinte.

Citeste si Rugăciunea pe care trebuie să o spui zilnic, până la Înviere, pentru a primi liniște și binecuvântare în viața ta

Dă-ne curajul și voința ta; credința și iubirea ta către Dumnezeu. Ajută-ne să dobândim smerenia, pacea și lumina inimii tale curate. Pe tine, cel care viețuiești împreună cu îngerii, te rugăm, cu lacrimi și cu umilință, izbăvește-ne, prin sfintele tale rugăciuni, de mulțimea ispitelor și a necazurilor, de poftele cele vătămătoare ale trupului și de gândurile rele care se abat asupra noastră.

Tu, care umpli de lumină pe cei credincioși, sădește în noi, cu rugăciunile tale, temelia statorniciei în credință și a sfințeniei vieții. Ajută-ne cu rugăciunile tale să viețuim, oriunde, ca frații întru Hristos și să căutăm sfințirea sufletelor noastre pustiite de păcate. Cel ce ai fost mult nevoitor și mult rugător, ajută pe cei ce se nevoiesc în împlinirea poruncilor lui Hristos în mănăstire sau în lume, spre slava Preasfintei Treimi și mântuirea sufletelor. Amin.

Cine sunt bugetarii care primesc spor de dronă în 2026. Indemnizația pe care o primesc militarii și personalul din structurile de ordine publică și securitate națională este cunoscută sub denumirea de ”sporul Bayraktar”, după celebrele drone produse în Turcia.

Cine sunt angajații de la stat care primesc spor de dronă. Ce spune MAI

Sporul de dronă sau sporul Bayraktar se acordă de aproximativ doi ani militarilor și polițiștilor. Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne spun că în cazul angajaților MAI sporul de 30% din salarariu este doar o măsură de fidelizare și să nu are nicio legătură cu manegrarea dronelor

”Este un spor destinat fidelizării personalului care poartă uniformă, introdus în contextul izbucnirii războiului din Ucraina. Inițial, ar fi trebuit să fie acordat doar celor care operează drone Bayraktar.”, a spus Cosmin Dorobanțu, lider de sindicat în sistemul penitenciar, potrivit tvrinfo.ro.

Citește și Se modifică din nou legea salarizării bugetarilor. De ce vor pierde militarii norma de hrană și ce se întâmplă cu sporul de diriginte la profesori. Ministrul interimar al Muncii vine cu explicații

Și Cosmin Andreica, liderul sindicatului Europol, confirmă că polițiștii primesc sporul cunoscut în sistem drept „sporul Bayraktar”, însă acesta precizează faptul că, teoretic, există și un spor separat pentru operatorii de drone.

Sindicaliștii susțin însă că, de fapt, sporul separat pentru operatorii de drone nu este acordat polițiștilor care folosesc astfel de echipamente.

”Era vorba de un 10% pe perioada în care operează drone. Adică pentru intervalul de timp, pentru acele ore în care polițistul de frontieră sau polițistul operează aparatele de zbor. Probabil că, în cel mai scurt timp, colegii noștri vor refuza să mai opereze astfel de aparate de zbor și, în condițiile acestea, vom sta cu dronele la sol, pentru că nu va fi cine să le opereze”, a precizat Cosmin Andreica.

Sporul de dronă a apărut printr-o ordonantă adoptată de Guvernul Ciolacu în iunie 2024. Această indemnizație costă statul aproximativ 426 de milioane de euro pe an, potrivit stirileprotv.ro. 

Citește și Sporurile acordate bugetarilor, limitate prin noua lege a salarizării. Dispar sporurile de „praf”, de „stres” și de „antenă”

Cutremur de 3,6 în Vrancea. Seismul s-a produs joi, 11 iunie, la ora 01:58:59 (ora locală a României). Potrivit INFP, cutremurul a avut intensitatea I.

Cutremur de 3,6 grade pe scara Richter în Vrancea

INFP anunță că seismul care s-a produs joi dimineața a avut o magnitudine de 3,6 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 119.4 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 44km S de Focsani, 59km S de Buzau, 68km E de Sfantu-Gheorghe, 78km E de Brasov, 92km NE de Ploiesti.

De la începutul lunii iunie, în România s-au produs 4 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2,2 și 3,6 pe Richter. Cel mai important seism din acest an, cu magnitudinea 4,5, a avut loc în data de 26 februarie, în județul Vrancea.

Citește și Avertismentul lui Radu Opaina. „La un cutremur vor fi sute de probleme ca cea din Rahova. În Bucureşti sunt 1.500 de blocuri cu risc seismic I”

Gheorghe Mărmureanu, cercetător în seismologie cu o carieră recunoscută la nivel internațional, a explicat dacă există motive de îngrijorare privind producerea unui cutremur semnificativ în perioada următoare.

”Stați fără griji! În România vor mai fi cutremure, până la sfârșitul anului 2026, dar nu de intensitate mare. Cel puțin, așa arată calculele mele, pe care le fac de atâția ani. Dormiți liniștiți! Asta le-ar mai lipsi românilor, după ce că s-au majorat prețurile, încă un cutremur major. Un cutremur puternic are loc, cumva, cam la 100 de ani, deci nu este cazul să ne gândim la ceva rău, poate, încolo, după 2040.

Vrancea este mai activă, așa cum, de altfel, a fost mereu. Vor mai fi zgâlțâieli, de 2, 3 sau 4 grade, dar nu este ceva neobișnuit, așa se evită un seism mare. M-am consultat și cu specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), și conform și calculelor lor nu există pericolul unui seism major”, a declarat Gheorghe Mărmureanu,

Facturile la energie dau mari bătăi de cap multor români. În acest context, se poate vorbi chiar despre sărăcia energetică – fenomen, evident, nedorit, care până la sfârșitul anului va afecta o treime dintre români, arată o analiză realizată de AEI.

Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, avertizează că România riscă să rămână o țară în care se poate vorbi despre energie ca fiind criteriu de excludere socială.

”Sărăcia energetică nu mai este o temă de sezon. Este o fractură structurală a modelului nostru social și locativ. (…)

Iar dacă politicile vor continua să trateze doar prețul, fără să intervină asupra clădirilor, veniturilor și infrastructurii, România va rămâne o țară în care energia nu este doar o utilitate, ci un criteriu de excludere socială”, spune Chisăliță.

Potrivit președintelui AEI, țara noastră nu se confruntă, la capitolu energie, cu o simplă problemă de facturi mari.

”Sărăcia energetică a devenit o structură socială paralelă, cu mecanisme diferite, dar convergente, care fragilizează milioane de gospodării.

Când 32 la sută dintre gospodării cheltuie peste 10 la sută din buget pe energie, nu mai vorbim despre excepții. Vorbim despre un prag sistemic depășit.

Iar când 7 la sută dintre gospodării ajung sub pragul materialelor după ce să plătesc facturile , energia nu mai este doar un serviciu; devine un factor direct de sărăcire”, consideră Dumitru Chisăliță.

Citește și Programul Rabla 2026 are noi reguli. Ce condiție importantă trebuie să îndeplinească românii ca să poată beneficia de subvenții de la stat

Analiza AEI include și un rezumat al ”sărăciei energetice în România”, după cum urmează:

• 32 la sută dintre gospodăriile din România au costuri cu energia peste 10 la sută din bugetul familiei, fiind asimilate drept gospodării vulnerabile
• 26 la sută dintre gospodăriile din România sunt în tiparul locuință ineficientă cu consum mare de energie și cu probleme la plata facturii, acestea sunt într-o vulnerabilitate structurală (clădire ineficientă – costuri mari – venit scăzut)
• 11 la sută dintre gospodăriile din România sunt în subconsum, adică nu doar că au facturi mari, ci și un consum insuficient
• 7 la sută dintre gospodăriile din România cad sub pragul sărăciei după plata facturilor, sărăcia energetică împinge direct în sărăcie materială
• 0,07 la sută dintre gospodăriile din România sunt fără electricitate și 0,10% dintre gospodăriile din România sunt cu o nevoie acută de lemne de foc, procente mici ca pondere, dar critic importante ca severitate (excluziune)

Tot conform analizei AEI, se poate afirma că există două Românii energetice: una marcată de împovărare și o alta a subconsumului.

1. România împovărată – facturi mari, consum menținut

În Vestul țării, 40 la sută dintre gospodării depășesc pragul de 10 la sută din buget pentru energie . În Centru – 35 la sută. În Sud-Est – 36 la sută.

Aici gospodăriile continuă să consume – pentru că trebuie –, dar costul apasă disproporționat pe venituri. Nu este neapărat frigul cel mai mare, ci presiunea financiară constantă.

Politicile de plafonare au vizat această categorie. Însă plafonarea tratează simptomul, nu cauza: fond locativ ineficient, sisteme de încălzire costisitoare, lipsa reabilitărilor profunde.

2. România care îngheață în tăcere în subconsum

În Nord-Est, 30 la sută dintre gospodării sunt în subconsum. În Sud-Vest Oltenia – 29 la sută.

”Aceste gospodării nu apar în statisticile de ‘facturi uriașe’. Ele nu consumă mult. Consumă prea puțin. Subconsumul este forma cea mai tăcută a sărăciei energetice. Înseamnă camere neîncălzite, umezeală, compromisuri zilnice între căldură și hrană. Este o vulnerabilitate invizibilă în dezbaterea despre prețuri, dar profund vizibilă în realitatea rurală”, spune președintele AEI.

Citește și Obligație importantă pentru proprietarii de apartamente. Amenzi de până la 9.000 de lei pentru nerespectarea legii