Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 8,4% în primele două luni

Publicat

in

În primele două luni ale anului, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, faţă de perioada 1.I-28.II.2021, ca serie brută, cu 8,4%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 5,9%, anunță INS.

În luna februarie 2022, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, faţă de luna ianuarie 2022, ca serie brută, cu 30,9%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 1,2%, conform Mediafax.

În luna februarie 2022, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, faţă de luna februarie 2021, ca serie brută, cu 7,7%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,6%.

Comparativ cu ianuarie 2022 volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 30,9%, creştere evidenţiată astfel: lucrările de reparaţii capitale (+50,0%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+36,7%) şi la lucrările de construcţii noi (+26,7%). Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri astfel: clădirile nerezidenţiale (+46,9%), lucrările de construcţii inginereşti (+27,7%) şi la clădirile rezidenţiale (+21,0%). Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 1,2%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (+21,3%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+4,3%). Lucrările de construcţii noi au rămas la acelaşi nivel. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile nerezidenţiale (+18,2%) şi la construcţiile inginereşti cu (+4,1%). Clădirile rezidenţiale au scăzut cu 5,5%.

Comparativ cu februarie 2021 volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut, pe total, cu 7,7%. Pe elemente de structură, creşteri s-au înregistrat la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+16,9%), lucrările de reparaţii capitale (+16,0%) şi la lucrările de construcţii noi (+3,8%). Pe obiecte de construcţii, clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale au crescut cu 26,0%, respectiv cu 8,7%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţii ingineresti cu 3,5%. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, pe total, cu 4,6%. Pe elemente de structură s-au evidenţiat creşteri astfel: lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+10,8%), lucrările de reparaţii capitale (+10,4%) şi la lucrările de construcţii noi (+1,8%). Pe obiecte de construcţii, clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale au crescut cu 28,0%, respectiv cu 6,7%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 9,1%.

Îm perioada 1.I-28.II.2022, comparativ cu perioada 1.I-28.II.2021, columul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut, pe total, cu 8,4%. Pe elemente de structură, creşteri au avut loc la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+17,5%), lucrările de reparaţii capitale (+11,8%) şi la lucrările de construcţii noi (+5,1%). Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la clădirile rezidenţiale (+30,9%) şi la clădirile nerezidenţiale (+14,3%). Construcţiile inginereşti au scăzut cu 7,4%. Volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 5,9%, creştere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+13,2%), lucrările de reparaţii capitale (+7,1%) şi la lucrările de construcţii noi (+3,7%). Pe obiecte de construcţii, creşteri au avut loc la clădirile rezidenţiale (+33,1%) şi la clădirile nerezidenţiale (+13,7%). Construcţiile inginereşti au scăzut cu 12,3%.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

După Germania, încă o țară NATO refuză solicitările Ucrainei: probleme pentru armata lui Zelenski

Publicat

in

De

După Germania, încă o țară NATO refuză solicitările Ucrainei: probleme pentru armata lui Zelenski

Estonia nu îi va extrăda pe ucraineni la mobilizarea din Ucraina pentru mobilizare, transmite ministerul de Interne din Estonia.

„Mobilizarea este o chestiune care privește statul și cetățenii săi. Ministerul de Interne nu are niciun plan de a repatria forțat cetățenii ucraineni, care au reședința legală în Estonia”, a declarat consilierul departamentului pentru cetățenie și migrație al Ministerului de Interne din Estonia, Anneli Viks, informează Nexta.

Germania procedează la fel

Germania asigură că bărbații ucraineni nu vor fi privați de statutul de refugiat în țară, în ciuda deciziei Ucrainei de a suspenda temporar serviciile consulare pentru bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani aflați în străinătate. Decizia Germaniei vine în contextul în care Ucraina încearcă să îi aducă în țară pe acei ucraineni din străinătate și să îi trimită pe front, totul după ce armata de la Kiev a rămas fără forțe de luptă (pe larg, aici).

Poziția Poloniei

Polonia, în schimb, a anunțat că este pregătită să ajute Ucraina să-și „recupereze” cetățenii de sex masculin de vârstă militară, a declarat miercuri ministrul Apărării, Władysław Kosinyak-Kamyș (pe larg despre poziția Poloniei, aici).

Kievul spune că nu plănuieşte repatrierea forţată a bărbaţilor care au fugit de război

Ucraina nu intenţionează să forţeze bărbaţii cu vârstă de recrutare să se întoarcă din străinătate, a declarat marţi un oficial guvernamental de rang înalt, în pofida lipsei de soldaţi necesari pe front pentru a respinge invazia Rusiei, care durează de 26 de luni, relatează DPA, informeaă Agerpres.

”Nu vor exista restricţii şi nu va exista nicio întoarcere forţată a cetăţenilor ucraineni, indiferent de sex sau vârstă, într-o ţară aflată în război”, a declarat marţi Olga Stefanişina, vicepremierul responsabil cu integrarea europeană, într-un comentariu pentru postul german de televiziune Deutsche Welle.

Cu toate acestea, ea a recunoscut că nu există ”soluţii plăcute” în chestiuni de război. ”Să nu uităm că războiul este în desfăşurare şi că trebuie să-l câştigăm!”, a spus ea.

În ceea ce priveşte reglementările recent înăsprite ale Ucrainei în ceea ce priveşte recrutarea, ea a spus că o înregistrare la biroul districtual de înlocuire a forţelor armate nu înseamnă în mod automat o chemare în armată. Stefanişina a declarat că noua lege a fost concepută pentru a ajuta guvernul ucrainean ”să înţeleagă în ce măsură putem înlocui băieţii aflaţi în linia întâi”.

Armata are din ce în ce mai multe probleme în recrutarea de noi soldaţi

Bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani care sunt apţi pentru serviciul militar au voie să părăsească ţara doar în circumstanţe excepţionale. În ciuda acestui fapt, câteva sute de mii de recruţi din Ucraina sunt înregistraţi ca refugiaţi numai în Uniunea Europeană.

Ca răspuns, săptămâna trecută, Ministerul ucrainean de Externe a interzis eliberarea de noi documente de călătorie pentru aceşti bărbaţi.

De asemenea, o lege care a intrat în vigoare la 18 mai îi obligă pe toţi ucrainenii apţi pentru serviciul militar să îşi reînnoiască informaţiile personale din registrul militar în termen de două luni. Ucrainenii care locuiesc în străinătate vor primi apoi servicii consulare numai pe baza prezentării unui permis de serviciu militar în vigoare, iar consulatele ucrainene vor emite documente bărbaţilor neînregistraţi numai în scopul călătoriei de întoarcere.

Citeste mai mult

NATIONAL

Tot ce trebuie să ştiţi despre Eurovision 2024 – Cine este favorit, cine sunt prezentatorii, cum se poate urmări concursul

Publicat

in

De

Tot ce trebuie să ştiţi despre Eurovision 2024 – Cine este favorit, cine sunt prezentatorii, cum se poate urmări concursul

Cel mai mare eveniment muzical live din lume, concursul Eurovision, va avea loc în Suedia în a doua săptămână a lunii mai, cu participarea a 37 de ţări.

Aproximativ 100.000 de vizitatori din 89 de ţări sunt aşteptaţi în oraşul gazdă, Malmö, pe parcursul acestei săptămâni pentru cea de-a 68-a ediţie a concursului.

Evenimentul va începe în 7 mai, la ora 19.00 GMT, cu prima semifinală, urmată de o a doua semifinală două zile mai târziu. Marea finală va avea loc sâmbătă, 11 mai, la ora 19.00 GMT.

Unde se desfăşoară concursul

Concursul Eurovision 2024 va avea loc la Malmö, al treilea oraş ca mărime din Suedia, cu o populaţie de 362.000 de locuitori. Oraşul a mai găzduit Eurovisionul în 1992 şi în 2013.

Suedia a găzduit Eurovision de şapte ori în total, numărând şi ediţia din 2024. Stockholm în 1975, 2000 şi 2016, iar Göteborg în 1985.

Locul de desfăşurare a concertelor este Malmö Arena, cu o capacitate de până la 15.500 de locuri.

Cine concurează în prima semifinală

Cipru, Serbia, Lituania, Irlanda, Ucraina, Polonia, Croaţia, Islanda, Slovenia, Finlanda, Moldova, Azerbaidjan, Australia, Portugalia şi Luxemburg.

Cine concurează în a doua semifinală

Malta, Albania, Grecia, Elveţia, Cehia, Austria, Danemarca, Armenia, Letonia, San Marino, Georgia, Belgia, Estonia, Israel, Norvegia şi Ţările de Jos.

Cine participă în marea finală

Primii 10 clasaţi din fiecare semifinală vor participa în finală. Câştigătorul de anul trecut şi naţiunea gazdă, Suedia, este calificată automat în finală, precum şi cele cinci ţări mari contributoare: Regatul Unit, Franţa, Germania, Italia şi Spania. În total, vor fi 26 de numere în finală.

De ce există „Big Five”

Franţa, Germania, Italia, Spania şi Regatul Unit sunt denumite „Big Five”, adică cele cinci ţări care aduc cea mai mare contribuţie financiară la Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU). Începând cu anul 2000, aceste ţări şi-au asigurat un loc automat în Marea Finală.

Cum se poate urmări concursul

Concursul de cântece va fi transmis de toate cele 37 de ţări participante. De asemenea, va fi transmis în streaming pe YouTube.

Cine este favorit să câştige Eurovision

Casele de pariuri dau Elveţia drept favorită, acordându-i rapperului şi cântăreţului elveţian Nemo Mettler 23% şanse de a câştiga cu piesa “The Code”, potrivit site-ului de fani Eurovisionworld. Melodia este despre călătoria lor de autodescoperire ca non-binari, a declarat Nemo într-un interviu. Elveţia va cânta în prima jumătate a celei de-a doua semifinale, în 9 mai.

Cum funcţionează votul

Telespectatorii de acasă vor determina rezultatul celor două semifinale. Telespectatorii şi juraţii profesionişti votează în marea finală.

Cine sunt prezentatorii

Concursul de cântece va fi prezentat de actriţele suedeze Petra Mede şi Malin Åkerman.

Istoria Eurovisionului

Concursul Eurovision este unul dintre cele mai mari evenimente de televiziune din lume şi are loc anual din 1956. Eurovision prezintă spectacole de muzică live din majoritatea ţărilor europene şi nu numai, inclusiv din Israel şi Australia. Iniţial, a început ca un experiment tehnic pentru televiziunea transnaţională, cu doar şapte ţări concurente: Olanda, Elveţia, Belgia, Germania, Franţa, Luxemburg şi Italia. Spectacolul a ajuns la 162 de milioane de oameni în 2023 prin intermediul pieţelor de servicii publice.

Care sunt ţările care au câştigat cele mai multe concursuri

Suedia şi Irlanda conduc, cu câte şapte victorii fiecare. Franţa, Luxemburg, Regatul Unit şi Olanda au câştigat fiecare de cinci ori, Olanda fiind cea mai recentă dintre cele patru ţări care a câştigat în 2019.

Cine a câştigat anul trecut

Cântăreaţa suedeză Loreen a câştigat pentru a doua oară concursul de anul trecut de la Liverpool cu piesa “Tattoo”. Ea este singura persoană, după irlandezul Johnny Logan, care a câştigat concursul de două ori.

România nu participă anul acesta la Eurovision Song Contest.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend