Cei doi români au ameninţat-o şi au manipulat-o, astfel încât au determinat-o să fugă cu copiii din centru şi să vină în România. În iulie 2025, i-au răpit copiii, pe care i-au ţinut timp de 24 de zile. Cuplul, fiica lor minoră şi gemenii au locuit într-o maşină până când au fost depistaţi de anchetatori. Copiii au fost predaţi mamei, iar românii şi-au recunoscut faptele, fiind condamnaţi la închisoare.

„La data de 20.10.2026, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu doi inculpaţi, aflaţi în stare de arest preventiv, fiind stabilite pedepsele rezultante de 4 ani şi 4 luni în cazul inculpatei M.F. şi de 3 ani şi 4 luni în cazul inculpatului G.D.S., cu executare în regim de detenţie. Ambii inculpaţi au fost cercetaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal”, au anunţat procurorii.

Citește și Un nou incident în școli. Un profesor din Vaslui a venit la ore cu un cuțit asupra lui. În trecut, Cătălin Afrăsinei a cerut în instanță ordin de protecție împotriva lui Mircea Cărtărescu și Gigi Becali

Potrivit autorităților, în iulie anul trecut, cuplul, care trăia în Italia, a primit în locuinţă o femeie de cetăţenie indoneziană, pentru menaj, dar şi pentru îngrijirea fiicei minore.

„Când inculpaţii au aflat că victima era însărcinată cu gemeni, au încercat să o determine pe aceasta să le dea lor copiii pentru a-i creşte, încercând chiar să declare fictiv că ar fi părinţii lor biologici. Însă, când au realizat că victima nu doreşte să se separe de cei doi nou-născuţi, dar şi că autorităţile străine au demarat o anchetă, inculpata M.F. a recurs la numeroase tehnici de manipulare, între care izolarea victimei de apropiaţi, apelul la credinţa sa catolică, inventarea unor personaje fictive şi simularea unor pericole iminente, context în care victima a fost determinată să fugă din centrul de asistenţă în care fusese plasată de autorităţile italiene, să treacă fraudulos frontiera în România şi să locuiască împreună cu inculpaţii la diferite adrese din Bucureşti”, au explicat procurorii.

Pe 02.07.2026, inculpata a determinat-o pe victimă să îi scoată pe cei doi nou-născuţi în faţa locuinţei, sub pretextul că aceştia vor fi preluaţi de misionari ai Bisericii Catolice şi duşi la Vatican, urmând ca ulterior să fie dusă şi ea acolo.

„În acest context, inculpatul G.D.S., având faţa acoperită, i-a preluat pe cei doi nou-născuţi, în vârstă de 5 luni la acel moment, şi, împreună cu inculpata M.F., au plecat cu cei doi nou-născuţi, făcând-o pe victimă să creadă că au decedat. Timp de 24 de zile, ambii inculpaţi, unul dintre ei fiind inclusiv dependent de droguri, au ţinut cei doi bebeluşi în captivitate, împreună şi cu fiica lor biologică, dormind într-un autoturism şi câştigându-şi traiul din cerşit şi comiterea de furturi, fiind depistaţi de lucrătorii de poliţie la data de 25.07.2026”, a transmis Parchetul.

Procurorii au mai spus că gemenii au fost salvaţi şi înapoiaţi mamei lor. Acordurile de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Vezi și Menajeră filipineză reţinută după ce a furat din două case zeci de mii de euro în bani şi bijuterii. Victimele sunt socru şi ginere

Filmul „Rândul”, în regia Andreei Dumitriu, a fost proiectat vineri la Astra Film Festival. Filmul urmăreşte pelerinajul la racla Sfintei Parascheva din Iaşi, unul dintre cele mai mari pelerinaje ortodoxe din Europa de Est, scrie news.ro.

Se adună aici, an de an, zeci de mii de oameni care se aşază la rând pentru a ajunge la moaşte. Fără explicaţii şi fără comentarii, filmul urmăreşte fluxul uman, discuţiile dintre oameni şi spaţiul în care speranţa rămâne constant vie.

„Cam acum 10 ani am abordat subiectul. Nu înţelegeam de ce ai face asta, de ce ai sta la rând zile în şir, mai ales că-n acel an chiar şi murise cineva stând la rând. Apoi au urmat mai mulţi ani în care m-am documentat şi aşa am văzut că se repetă anumite subiecte, discuţii, momente”, a menţionat regizoarea în sesiunea de Q&A de după proiecţie.

Întrebările din public au tot curs, pe măsura curiozităţii asupra subiectului, iar Q&A-ul s-a întins pe vreo 25 de minute, cu zece mai mult decât era preconizat. „L-am simţit ca pe un film extrem de trist, ca un strigăt de disperare”, a spus cineva din public. A fost „o experienţă antropologică”, a adăugat altcineva, iar o a treia persoană a spus că a şi râs la anumite scene, „deşi poate nu trebuia”.

„Nu cred că am căutat să ridiculizez pe nimeni, dar sunt şi situaţii amuzante (…) Eu aveam un sentiment aproape claustrofobic în acel rând delimitat de garduri, ştiind că nu poţi ieşi de acolo. Erai forţat să rămâi cu cei din jur, fie că-ţi plăcea sau nu, fie că se legau discuţiile sau nu”, a mai precizat regizoarea. „Credeţi că există şi o componentă de business?” a venit întrebarea din sală aproape de final: „E un eveniment enorm, imaginaţi-vă că vin la Iaşi 200.000 de oameni într-o săptămână. Nu mai găseşti cazare în oraş, nimic. Artificiile erau date din oraş, cu siguranţă că are şi o componentă de business”, a confirmat Andreea Dumitriu.

Radu Burnete: „Educaţia e cel mai important lucru care nu ne preocupă suficient”

La Sala Thalia, un DocTalk greu: „Abandonul şcolar în perspectiva falimentului statal”. Cât mai poate rezista statul cu un sistem de educaţie atât de deficitar? Abandonul şcolar a devenit un fenomen transmis deja de la o generaţie la alta. Studiile arată că ar necesita cel puţin zece ani de investiţii şi reforme ample care să readucă învăţământul la misiunea lui reală.

O discuţie moderată de Răzvan Petri, care a ştiut să-i provoace pe invitaţii săi, prof. Mircea Miclea şi consilierul prezidenţial Radu Burnete, să participe la un dialog intens.

Punctul de plecare al acestui DocTalk a fost filmul „Copiii reţelei” (Olivier Ballande / Franţa), despre o echipă de anchetatori francezi şi români, urmărind o reţea infracţională din Iaşi care exploatează minori implicaţi în furturi din buzunare în centrul Parisului. Investigaţia descrie un sistem în care victimele sunt transformate în instrumente ale crimei organizate: „mici muncitori desăvârşiţi în timp ce adulţii stau degeaba”, după cum se spune în film. „Deci Iaşul e o şcoală de hoţi, iar apoi aceşti copii merg în afară?”, este concluzia cruntă a unui anchetator francez.

Premisa discuţiei? Rata de abandon şcolar, calitatea educaţiei, contextul bugetar, decalajele bugetare, toate se văd şi ne dor. Ce poate face statul pentru aceşti copii, pentru copiii români pe care i-am văzut şi-n film?

Prof. Miclea a propus câteva soluţii simple:

„Cum ar fi dacă statul ar introduce un criteriu educaţional pentru a primi ajutorul social sau voucherele educaţionale în loc de cele de vacanţă? Sau chiar vouchere pentru cărţi. Suntem pe ultimul loc în Europa la citit cărţi. La noi e miopie politică: se gândeşte doar până la următorul ciclu electoral. Aşa vei sacrifica mereu acele aspecte care au nevoie de cicluri lungi, cum e educaţia”, a punctat Miclea.

„Educaţia e cel mai important lucru care nu ne preocupă suficient”, a fost de acord şi Burnete.

De ce nu reuşim să prioritizăm educaţia? Potrivit consilierului prezidenţial, clasa politică e de vină, pentru că „nu ajunge la acest tip de asumare”, în vreme ce prof. Miclea a fost mai direct:

„Această gândire pe termen scurt e doar prostie”. Ca soluţie, el crede că e nevoie de acţiune:

„Trebuie să ne asumăm riscuri. Dă drumul la minge! Rata de învăţare e lentă dacă amâni acţiunea (…) Putem cultiva modele de oameni care riscă”.

În privinţa falimentului statal, ambii invitaţi au concluzionat că statul nu eşuează neapărat: el poate funcţiona chiar şi în vremuri tulburi, cu bugete mai mici.

Dar cum găsim totuşi 3% pentru a creşte bugetul pentru educaţie? Iar aici, invitaţii au jucat în echipe adverse: prof. Miclea a spus „din munca noastră, din banii noştri, dar poţi reduce şi din administraţia publică, ori de la serviciile de informaţii (…) sunt multe lucruri din care se pot tăia bani”, în timp ce Burnete a spus că „3% din PIB trebuie să fie bani în plus dacă vrem să ajungem la 6% pentru educaţie şi 5% pentru apărare”.

„Oh, ce rău îmi pare că am ajuns abia acum la festival, când e spre final”, i-a spus o fată prietenei ei după acest DocTalk.

O casă indestructibilă şi o călătorie vindecătoare

Ziua a şaptea a inclus şi alte câteva momente importante.

Un exemplu este „Imago” (Déni Oumar Pitsaev / Franţa, Belgia / 2025). După o viaţă fragmentată de exil, un bărbat crescut în Franţa se întoarce la rădăcinile sale din Georgia pentru a construi casa în copac visată în copilărie şi pentru a-şi găsi stabilitatea. Surprinzător şi contrar aşteptărilor, atunci când şi-a dorit să realizeze această casă, regizorul a spus la Q&A-ul de după proiecţie că se aştepta să fie considerat un nebun, însă nu a fost deloc aşa.

Doar soţia tatălui său a fost şocată la auzul poveştii.

Dar casa, ce se întâmplă cu casa? A construit-o? Asta a vrut să ştie publicul. „Am terminat şi casa. Glumesc! Mental vorbind, ea în mintea mea. Am pierdut două case în timpul războiului aşa c-a fost schizofrenic pentru mine să ştiu că poate fi şi această casă distrusă. Aşa c-am zis că nimeni nu poate bombarda oricum o casă care există doar în imaginaţie. Casa din visurile mele e acolo şi e indestructibilă”, a spus regizorul.

În „N-am mai simţit demult o primăvară” (Alexandra Bidian / Germania, România / 2025) am aflat povestea unui fost deţinut politic din Sibiu, emigrat în Germania, care visa să devină preşedintele României după căderea comunismului. Ani mai târziu, fiica sa îi reconstruieşte povestea din arhive şi propriile amintiri. „Am călătorit zece zile în România împreună cu mama şi sora mea şi întreg drumul a fost provocator. A fost provocator să fim toate trei în aceeaşi maşină. A fost vindecător să avem acel timp să vorbim despre trecut, dar şi despre viitor”, a spus regizoarea la Q&A-ul de după proiecţie.

Publicul a felicitat-o pentru portretul mamei creat în film, care-a fost văzută ca fiind puternică, dar şi pentru imaginile de acum aproape 30 de ani, prin care a redescoperit Sibiul, aşa cum arăta el în 1993, cu spaţii sau locuri care pe alocuri arătau „înfricoşător”, aşa cum au menţionat cei prezenţi.

Un film mult apreciat de public a fost „Pionul lui Lenin” (Dragoş Turea / România, Republica Moldova / 2026), despre un actor din Republica Moldova care intră zilnic în costumul lui Lenin pentru a întâmpina vizitatorii unui muzeu al comunismului, iar apoi, cu un baros în mână, luptă pentru îndepărtarea statuilor sovietice din spaţiul public.

Astăzi, Gala de premiere şi multe întâlniri importante

Ziua de sâmbătă va culmina cu Gala de premiere, prezentată de Amalia Enache. Până atunci, trei proiecţii speciale „NADIA”, serialul documentar vertical de autor realizat de Carmen Lidia Vidu, urmat de discuţia dintre regizoare şi Germina Nagâţ, moderată de Anca Suciu, proiecţia anchetei „Statul degeaba”, producţie România, te iubesc! şi discuţia dintre Anca Suciu şi Alex Dima, şi „Ursulinele”, un dialog moderat de Emil Hurezeanu despre patrimoniul cultural, alături de invitaţii săi: antreprenorii Alexandre Eram şi Robert Hanea.

Prima furtună de toamnă care a lovit Germania în acest an s-a soldat cu pagube materiale şi răniţi în vestul şi sud-vestul ţării, transmite sâmbătă agenţia de presă DPA, potrivit Agerpres.

Echipaje de pompieri şi poliţişti au fost mobilizate pentru îndepărtarea copacilor doborâţi şi a crengilor rupte, în timp ce locuitorii din unele zone au rămas temporar fără curent electric.

Două persoane au fost rănite grav, vineri după-amiază, când o rafală de vânt a dărâmat o construcţie situată lângă o piaţă din oraşul Nastätten, la vest de Frankfurt. Una dintre victime a fost transportată la spital cu elicopterul şi se află în stare critică, potrivit poliţiei.

Un biciclist a fost lovit de o creangă căzută în localitatea Seligenstadt, la sud-est de Frankfurt, fiind necesară intervenţia pompierilor pentru eliberarea victimei, în timp ce un pieton a suferit răni uşoare după ce a fost lovit de un panou publicitar în oraşul Lebach.

Serviciile feroviare au fost, de asemenea, afectate, pasagerii raportând „scântei masive” când un obiect a lovit liniile de înaltă tensiune, în gara principală din Karlsruhe.

Un tren care transporta 280 de pasageri a trebuit să fie remorcat de o locomotivă diesel din cauza avariilor la liniile de înaltă tensiune din apropierea oraşului Aachen, situat în vestul ţării, în timp ce copacii doborâţi de vânt au blocat, de asemenea, traficul feroviar în apropierea localităţii Neuss şi în Stuttgart.

Furtuna Austen se va îndrepta sâmbătă spre Danemarca şi Marea Baltică, dar se aşteaptă ca o altă furtună să lovească anumite zone din Germania în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, potrivit Serviciului german de meteorologie.

Garv accident in sîmbătă dimineața șla intrarea în Curtea de Argeș! Un container cu deşeuri din plastic s-a desprins, sâmmbătă, de pe platforma cu care era transportat şi a acroşat o maşină. Patru persoane au fost rănite, fiind transportate la spital. Traficul este oprit pe DN 73C, la intrarea în municipiul Curtea de Argeş.

”Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că traficul este oprit pe DN 73C, la intrarea în municipiul Curtea de Argeş, judeţul Argeş, după ce un container s-a desprins de pe platforma cu care era transportat şi a acroşat un autoturism”, anunţă Centrul Infotrafic.

În urma accidentului, trei persoane au suferit leziuni pentru care au necesitat transportul la spital.

ISU Argeş precizează că, din primele informaţii, se pare era un container cu deşeuri din plastic.

S-a aplicat devierea circulaţiei şi pe Autostrada A1 de la kilometrul 120 către DN 7 Piteşti – Râmnicu Vâlcea. Se estimează reluarea traficului pe DN 73C şi A1 Piteşti – Curtea de Argeş după ora 09:50.

Banca Națională a României (BNR) este pregătită din mai multe puncte de vedere pentru aderarea la zona euro, a declarat vineri Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR.

Acesta a subliniat că adoptarea monedei euro reprezintă atât un proces economic, cât și unul politic, care necesită eforturi susținute din partea tuturor factorilor de decizie, potrivit Agerpres.

Ce condiții trebuie să îndeplinească România pentru aderarea la zona euro

Cristian Popa a explicat că progresele României în procesul de aderare la zona euro depind în primul rând de reducerea deficitului bugetar. Acesta a precizat că, deși scăderea deficitului de la 9% la 6% ar reprezenta un progres, criteriile de la Maastricht impun un nivel de maximum 3%.

Oficialul BNR a amintit că România și-a asumat reducerea deficitului sub acest prag în perioada 2029-2030, moment din care ar putea începe discuții serioase privind adoptarea monedei euro.

„În primul rând, cred că trebuie să spunem că avansul pe drumul aderării la euro este strict condiționat de avansul pe frontul consolidării fiscale. Chiar și cu 6% deficit, este un progres față de 9%, însă condițiile de la Maastricht ne cer maxim 3% și sunt mult mai multe condiții decât deficitul maxim de 3%. Noi le-am promis europenilor că în 2029-2030 să coborâm cu deficitul sub 3%, de acolo încolo putem să ne așezăm la masă, să avem o discuție serioasă cu ei, însă un mesaj important pe care Banca Națională a României l-a dat este că trecerea, aderarea la zona euro este un fenomen economic, dar este și un fenomen politic.

Este nevoie de eforturi pe toate palierele, este nevoie ca toți decidenții din această țară să facă acele sacrificii. Nu e ușor să reduci deficitul, ne e foarte clar. Nu este ușor să reducem datoria publică, nu este ușor să aducem inflația unde trebuie, însă e nevoie de acest efort care nu stă doar la Banca Centrală”, a afirmat Cristian Popa.

Cât de pregătită este BNR pentru adoptarea monedei euro

Potrivit lui Cristian Popa, Banca Națională a României este pregătită din punct de vedere tehnic în mai multe domenii necesare trecerii la moneda euro.

Acesta a menționat că BNR dispune de sisteme de plăți și de capacitatea de a tipări bancnote euro, iar în curând va putea produce și monede euro. Cu toate acestea, aderarea presupune un efort mai amplu, care nu revine exclusiv Băncii Centrale.

„Banca Centrală face mai degrabă acele eforturi tehnice și suntem pregătiți din multe aspecte, din multe puncte de vedere. Sisteme de plăți, putem printa bancnote euro, în curând vom putea bate monede euro, însă e nevoie de un efort mult mai mare”, a mai spus Cristian Popa.

Ce spune Cristian Popa despre avantajele și dezavantajele aderării la zona euro

Membrul Consiliului de Administrație al BNR a atras atenția că adoptarea monedei euro presupune atât avantaje, cât și dezavantaje. Acesta a declarat că susține aderarea României la zona euro, însă consideră că trebuie înțelese toate implicațiile acestui proces.

„E nevoie să înțelegem, spun eu în nume privat, în nume personal, ca și economist, că nu toate lucrurile sunt roz în zona euro, sunt mai degrabă lucrurile pozitive, e mai degrabă bine pentru România, însă trebuie să înțelegem că sunt plusuri și minusuri și să mergem pe această direcție. Eu sprijin trecerea la euro, cred că este important să mergem pe acest drum și drumul e important și destinația, însă trebuie să înțelegem că nu e doar lapte și miere”, a mai menționat Cristian Popa.

România trece la ora oficială ”de iarnă”, în noaptea de sâmbătă spre duminică, adică 24-25 octombrie, când ora 4.00 devine ora 3.00, ceea ce va face ca ziua de 25 octombrie să fie cea mai lungă din acest an, informează news.ro.

În noaptea de 24 spre 25 octombrie, România revine de la ora de vară, care se aplică din ultima duminică a lunii martie, la ora Europei de Est sau Timpul Legal Român. Astfel, începând de duminică, România va avea două ore avans faţă de timpul universal coordonat (UTC).

România se află în fusul orar 2, iar Timpul Legal Român se aplică din ultima duminică a lunii octombrie până în ultima duminică a lunii martie, când România trece la ora de vară, iar diferenţa faţă de UTC este de trei ore.

Parlamentul European a decis în martie 2019 renunţarea la schimbarea orei, măsură care urma să intre în vigoare din 2021, decizia trebuind însă confirmată şi de Parlamentele naţionale.

Trecerea la ora de iarnă are loc în ultima duminică din luna octombrie, iar anul acesta este mai devreme, la 25 octombrie, deoarece duminica următoare se intră deja în luna noiembrie.

Reguli speciale pe feroviar: ce se întâmplă cu circulaţia trenurilor

Trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare.

În noaptea de 24/25 octombrie 2026, când ora 04:00 (ora oficială de vară) devine ora 03:00 (ora oficială de iarnă), toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 04:00 vor pleca la orele prevăzute în Mersul Trenurilor în vigoare, respectând ora Europei Orientale.

Trenurile de călători aflate deja în circulaţie după ora 04:00 (ora de vară) vor opri în staţiile din parcurs stabilite şi vor staţiona până la ora de plecare prevăzută în noul orar (ora Europei Orientale). De asemenea, trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinaţie.

Având în vedere că şi în ţările vecine cu România trecerea de la ora de vară la ora oficială a Europei Orientale se face în aceeaşi zi, 25 octombrie 2026, trenurile internaţionale vor circula, între staţiile de frontieră, conform orarului din Mersul Trenurilor în vigoare.

Impactul asupra sănătății: cum ne afectează schimbarea orei

Schimbarea orei poate afecta diferit oamenii, în funcţie de vârstă, stil de viaţă şi sănătate. Specialiştii susţin că schimbările de oră pot cauza anumite probleme temporare în ritmul circadian, ceea ce poate duce la oboseală, somnolenţă, scăderea performanţei la locul de muncă şi creşterea riscului de accidente. Copiii şi vârstnicii pot fi cei mai afectaţi, deoarece ritmurile lor biologice sunt mai sensibile la schimbări.

De asemenea, adaptarea la ora de iarnă poate influenţa şi dispoziţia emoţională a oamenilor, deoarece zilele mai scurte şi mai puţină lumină naturală pot creşte riscul de depresie sezonieră, un tip de depresie legat de schimbările de sezon, în special în lunile de iarnă.

Când revenim la ora de vară

România va reveni la ora de vară în ultima duminică din martie, pe 28 martie 2027, când ora 3:00 va deveni ora 4:00.