În România, condiţia jurnalistului este fragilă, expusă presiunilor. Mare parte din jurnaliştii care slujesc adevărul şi dreptul cetăţeanului la corectă informare sunt prost plătiţi, atrage atenţia, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, Federaţia Sindicatelor din Cultură şi Presă „CulturMedia”, conform news.ro.

CulturMedia atrage atenţia că dreptul la exprimare şi accesul cetăţenilor la informaţie sunt esenţiale pentru o societate sănătoasă şi civilizată.

Pe lângă provocările la care e supusă presa la nivel international, respectiv lipsa de protecţie în zonele de conflict sau efectul toxic al folosirii inteligenţei artificiale ca sursă sau mijloc de informare, în România condiţia jurnalistului este fragilă, expusă presiunilor.

Mare parte din jurnaliştii care slujesc adevărul şi dreptul cetăţeanului la corectă informare sunt prost plătiţi, au contracte de muncă ce nu reflectă efortul depus ori se află sub presiunea directă sau indirectă a factorului politic.

Potrivit CulturMedia, cele trei instituţii media publice: Agenţia Naţională de Presă Agerpres, Televiziunea Română şi Radio România au fost transformate, prin modificările legilor de funcţionare, în entităţi aflate la mâna politicului şi dependente financiar de acesta. Astfel că misiunea jurnaliştilor de a căuta şi ajunge la adevăr e câteodată un act de eroism. Cu toate acestea, cele trei rămân un reper de echidistanţă şi profesionalism.

Şi colegii din presa privată sunt expuşi, remuneraţi insuficient şi împiedicaţi să se sindicalizeze, de cele mai multe ori prin contractele lor de muncă sau regulamente ce conţin predominant obligaţii şi minoritar drepturi.

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Cultură şi Presă „CulturMedia” face apel la guvernanţi şi la toţi oamenii politici să asigure un cadru sigur, civilizat şi motivant jurnaliştilor, prin modificarea legislaţiei şi conectarea celor trei instituţii publice direct la finanţarea de la cetăţean, aşa cum se întâmplă în toată Europa, şi nu prin intermediul politicului, ca în România.

CulturMedia subliniază că, alături de dreptul la informare, cetăţeanul trebuie să aibă acces la educaţie şi cultură, iar aceste lucruri trebuie să se întâmple prin implicarea reală a decidenţilor, aleşi de cetăţeni. În context, CulturMedia semnalează încă o dată situaţia umilitoare în care se găsesc angajaţii muzeelor şi bibliotecilor, amânaţi fără termen de guvernanţi cărora le place să participe şi să îşi facă imagine la evenimente culturale, fără a arăta respect faţă de cei care muncesc în aceste domenii.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 135 miliarde lei, la finalul lunii martie 2024, în creştere cu 30,7% faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată din 2023, potrivit statisticii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

“Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 93,5% în active româneşti, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor româneşti sunt reprezentate de titluri de stat sau acţiuni listate la BVB”, se menţionează în raport.

Potrivit sursei citate, contribuţiile încasate în luna martie 2024 au fost în valoare de 1,46 miliarde de lei, în timp ce contribuţia medie a fost 359 de lei.

La finalul lunii martie, titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 88,259 miliarde de lei, respectiv 65,4%. Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 33,658 miliarde de lei (24,9%), iar pe poziţia a treia obligaţiunile corporative, cu 6,488 miliarde de lei (4,8% din total active). Conform ASF, fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.195.012 de participanţi în martie 2024. În cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital.