Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă dimineață, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși. Printre principalele măsuri anunțate de acesta se numără reducerea numărului de parlamentari, reorganizarea statului și reformarea companiilor publice.

Potrivit PSD, programul lui Mureșan este „o rușine”. „Programul pe domeniul Muncă al lui Siegfried Mureșan este criticabil, are lipsuri, dar trebuie să recunoaștem că are și prevederi juste, coerente, fundamentate, absolut realizabile. De exemplu: Reforma pensiilor de serviciu din domeniul apărării ar putea fi promulgată până la 19 octombrie 2023. Iar președintele ar putea să o semneze sub numărul 282/2023. Nu contează că suntem în septembrie 2026 :)))”, a scris, pe Facebook, Florin Manole, fost ministru al Muncii.

„Mai e cineva serios la PNL totuși? E Jalonul 215 PNRR închis, e rezolvat. Cine v-a lucrat totuși la programul ăsta? Digitalizarea CNPP, detaliată la pagina 84. Sunt 100% de acord cu ideea și cred că am putea face asta până pe 31 august 2026, când Comisia UE și Ministerul Muncii vor putea testa și declara închis Jalonul 240 PNRR. Sistemul Național Integrat de Asistență Socială, iarăși o reformă necesară. Jalonul 170 PNRR, închis”, a completat social-democratul.

Vezi și Siegfried Mureşan, după ce a depus lista guvernului la Parlament: „372 de măsuri concret pentru România”

„Asta nu e implementată deja, nu e jalon PNRR, e dosar DNA. Cu numărul 304/2/P/2026. E deschis după ce au apărut imaginile cu șefii ITM băgând traistele în portbagaj, iar Bolojan cel ferm și Pîslaru cel principial se uită în direcția opusă și tac complice de 11 zile. Mă opresc aici. E jenant pentru trei partide, totuși. Felicitări celor de la Ministerul Muncii. În ultimii ani au implementat mult din programul dlui Mureșan”, a mai spus Manole.

La rândul său, Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, susține că documentul prezentat pentru domeniul sanitar este „o rușine” bazată pe „aceleași promisiuni, aceeași viziune bazată pe tăieri și constrângeri”:

„Unde este strategia pentru resursa umană? Unde este deblocarea posturilor din spitale? Unde este plata corectă a gărzilor și reorganizarea lor? Unde sunt soluțiile pentru specialitățile deficitare și măsurile concrete prin care păstrăm medicii, asistentele și ceilalți profesioniști în România? Unde este strategia reală pentru creșterea accesului pacienților la medicamente și terapii inovative? Unde sunt investițiile în inovație, cercetare clinică, dezvoltare și industria farmaceutică din România?Unde este planul concret pentru dezvoltarea ambulatoriului de specialitate? Unde este continuarea marilor investiții în infrastructura spitalicească? Unde sunt investițiile dedicate patologiilor critice, secțiilor ATI și UPU? Unde este reforma sistemului de transfuzii și modernizarea laboratoarelor? Și, mai ales, unde este reforma reală a CNAS, instituție care ar trebui reconstruită în jurul pacientului, nu doar transformată într-un mecanism de control al costurilor?”.

Rogobete acuză că programul reia filosofia „cost, grad de ocupare, reducerea capacităților insuficient utilizate”: „În locul acestor răspunsuri găsim din nou principii, enumerări și dorințe: ‘pacientul în centru`, `finanțarea urmează performanța`, `banii urmează pacientul`. Sănătatea trebuie privită inclusiv ca parte a securității naționale și ca domeniu capabil să genereze investiții, cercetare, locuri de muncă înalt calificate și valoare adăugată pentru economie. În schimb, regăsesc prea mult din aceeași filosofie promovată de Ilie Bolojan și de conducerea CNAS: cost, grad de ocupare, reducerea capacităților considerate insuficient utilizate și presiune pe cheltuieli. Tăiem, tăiem, tăiem”.

De asemenea, deputata Natalia Intotero a criticat documentul, care a transmis că „un program de guvernare nu înseamnă să înșiri intenții frumoase. Înseamnă să spui clar ce faci, pentru cine, cu ce bani și până când”.

Intotero acuză că măsurile propuse pentru educație, familie și tineret sunt insuficient conturate și pun accentul pe întoarcerea rapidă în câmpul muncii, fără sprijin real pentru familii.

În ceea ce privește promisiunea alocării a 6% din PIB pentru educație, Intotero avertizează: „Fără un calendar bugetar clar, există riscul să rămână doar o altă cifră pe hârtie. În același timp, programul vorbește despre reducerea abandonului școlar. Dar acest flagel nu se rezolvă doar prin baze de date și monitorizare. Un copil aflat în risc de abandon are nevoie, în primul rând, de sprijin real: hrană, consiliere, transport, servicii sociale și o familie care să poată face față costurilor educației”.

Citește și Traian Băsescu sare în apărarea lui Siefried Mureșan: „Un vânt rece, siberian, suflă pe culoarele politicii româneşti”

Rareș Munteanu și Flavius Călugăru, doi tineri de doar 20 și 19 ani, și-au pierdut viața după ce autoturismul în care se aflau a ieșit de pe carosabil și s-a izbit violent de un stâlp de electricitate.

Tragedia este cu atât mai dureroasă pentru familia lui Rareș, întrucât tânărul își sărbătorise chiar în ziua accidentului împlinirea vârstei de 20 de ani. La doar câteva ore după momentul aniversării, viața lui și a prietenului său s-a încheiat brusc.

Vezi și Doliu în presa din România. Jurnalistul George Scarlat a murit după o scurtă, dar grea suferință

Accidentul s-a produs în jurul orei 04:40

Accidentul a avut loc în jurul orei 04:40, pe strada Maleia din Petroșani. Mașina în care se aflau cei doi tineri a părăsit partea carosabilă și s-a izbit puternic de un stâlp de electricitate. În urma impactului, autoturismul a fost grav avariat, iar cei doi tineri au rămas încarcerați.

La fața locului au intervenit pompierii Detașamentului Petroșani, cu un echipaj de descarcerare și unul SMURD, precum și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Hunedoara.

Salvatorii au reușit să îi scoată pe cei doi dintre fiarele contorsionate ale mașinii, însă, în ciuda intervenției echipajelor medicale, nu au mai putut fi salvați.

Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara, la volanul autoturismului se afla Flavius Călugăru, în vârstă de 19 ani, din Petrila.

Primele cercetări indică faptul că tânărul nu ar fi adaptat viteza la condițiile de drum, ar fi pierdut controlul asupra direcției, iar mașina a ieșit de pe carosabil și a lovit stâlpul de electricitate. În urma impactului au murit atât Flavius, cât și pasagerul său, Rareș Munteanu, în vârstă de 20 de ani, și el din Petrila.

Pentru apropiații celor doi, vestea morții este cu atât mai greu de acceptat. Rareș împlinise 20 de ani chiar în ziua în care și-a pierdut viața. Iar Flavius, în vârstă de numai 19 ani, a plecat dintre cei dragi mult prea devreme.

Mama lui Flavius a publicat mai multe mesaje sfâșietoare pe rețelele sociale după moartea fiului său.

„Doamne, de ce mi l-ai luat, Doamne? De ce? De ce?”, a scris femeia.

Într-un alt mesaj, mama tânărului a transmis cât de greu îi este să accepte pierderea fiului său: „Sufletul meu, inima mea, cum să respir eu fără tine? De ce m-ai lăsat? Doamne, de ce?”.

La rândul său, iubita lui Flavius a postat un mesaj emoționant după tragedie, în care vorbește despre planurile pe care cei doi le aveau împreună.

„Drum lin către cer, iubirea mea. Îți mulțumesc din tot sufletul pentru tot ceea ce mi-ai oferit. M-ai făcut mereu să mă simt cea mai iubită, specială și fericită fată din lume. Visam și speram la o viață întreagă alături de tine, dar de acum o să trăiesc pentru tine. O să fii îngerul meu păzitor. Nu te voi uita niciodată. Te iubesc cu toată inima mea”, a transmis tânăra.

Și apropiații familiei au transmis mesaje de condoleanțe: „Drum lin spre cer, dragul meu Flavius!” / „Dumnezeu să-l odihnească în pace! Condoleanțe! Multă putere vă doresc!”.

Citește și Fratele lui Vlad a făcut primele declarații despre moartea Valentinei. Detaliul oferit în tragedia care a șocat România: „Am văzut la știri”

Vremea se încălzește în următoarele zile, iar temperaturile vor ajunge din nou la valori specifice unei zile de vară. Elena Mateescu, șefa Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a anunțat la România TV că începutul săptămânii viitoare va aduce maxime de până la 26 de grade Celsius în anumite regiuni ale țării.

Potrivit meteorologului, temperaturile vor fi în creștere încă din următoarele zile, iar în Capitală sunt așteptate valori de 23 de grade Celsius.

„Se va încălzi, mâine contăm pe valori între 18 și 25 în Banat, în Capitală 23 de grade, pentru ca duminică, debutul săptămânii viitoare, să fie temperaturi în creștere care să depășească o zi de vară, 25-26 de grade.

Ziua de luni caracterizată de temperaturi de 26 de grade în Banat și Oltenia și marți temperaturi în jurul pragurilor. Ultima zi a primei luni din toamnă, 15-24 de grade și primele zile din octombrie vor fi caracterizate de valori în S-SE ușor peste normal, 23-24 de grade.

Nu excludem intensificări ale vântului în SE țării, Dobrogea, Muntenia, estul Munteniei, sudul Moldovei, 40-50 km pe oră și perioade cu precipitații prezente, dar cantități nesemnificative”, a declarat Elena Mateescu la România TV.

Vremea neobișnuit de caldă nu este specifică doar României. În anumite zone din Europa, temperaturile sunt mult mai ridicate, iar în Spania, valorile se apropie de 40 de grade Celsius.

Elena Mateescu a explicat că evoluția vremii este influențată de o cupolă de căldură care afectează partea de vest și sud-vest a continentului.

„Contăm pe cupola de căldură care va afecta partea de V-SV a Europei, la periferia cupolei și este posibil ca săptămâna viitoare să fie valori mai ridicate în V și SV, unde vor fi maxime de peste o zi de vară, 25-26 de grade Celsius”, a explicat șefa ANM.

Contactat pentru a oferi un punct de vedere, fratele lui Vlad a precizat că nu se află în România și că nu cunoaște detaliile anchetei. Acesta a explicat că muncește în străinătate de câteva săptămâni și că informațiile pe care le are despre tragedie provin exclusiv din ceea ce a văzut în presă.

Citește și Cum a picat Valentina în capcana iubitului ei frizer. Dezvăluiri care zguduie ancheta morții tinerei de 28 de ani, legături cu interlopii

Bărbatul a fost rezervat în momentul în care a fost întrebat despre cazul Valentinei și despre situația în care este implicat fratele său. Acesta a spus că se află la muncă în Germania și că nu deține informații suplimentare despre tragedie.

„Sunt la muncă, nu pot să vorbesc. Am văzut la știri. Nu știu nimic, doamnă. Nu știu nimic. V-am spus, sunt plecat de o lună și ceva în străinătate”, a declarat fratele lui Vlad, potrivit Wowbiz.

Pentru familia Valentinei, tragedia a provocat o durere greu de exprimat. Mama ei a transmis că, în acest moment, nu își dorește decât ca fiica ei să se întoarcă acasă.

„Nu vreau nimic. Îmi vreau doar copilul înapoi și să se facă dreptate”, a transmis mama Valentinei. Femeia speră ca ancheta să ofere răspunsuri cu privire la ultimele momente din viața fiicei sale.

Cazul Valentinei rămâne în atenția anchetatorilor. Autoritățile continuă să verifice probele și informațiile disponibile pentru a reconstitui succesiunea evenimentelor și pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat.

Vlad este indicat drept principal suspect în anchetă, iar autoritățile încearcă să îl localizeze. Potrivit România TV, Vlad ar fi fugit din România în Ungaria, apoi acum s-ar afla în Italia.

Vezi și Criminalul Valentinei, dat de gol de camerele de supraveghere. Unde s-ar afla acum Vlad, răsturnare de situație în anchetă

Adina Buzatu trăiește intens fiecare moment și mărturisește că nu a reușit să doarmă înaintea petrecerii de nuntă a fiicei sale, Sara.

Adina Buzatu, copleșită de emoții: „Am plâns la fiecare probă a rochiei”

Designerul a recunoscut că este foarte emoționată pentru ziua în care fiica ei își sărbătorește căsătoria.

„Emoționată maxim, nedormită deloc, fericită pentru Sara și Luca, este o zi excepțională, vin oameni din toată lumea. Am plâns la fiecare probă a rochiei de mireasă. Am dat apă la șoricei”, a declarat Adina Buzatu la România TV.

Sara și Luca și-au dorit ca nunta să aibă o atmosferă relaxată, într-un decor de poveste, în mijlocul naturii.

„Ei și-au dorit o nuntă relaxată, castel, natură”, a mai povestit designerul.

La rândul ei, Sara a recunoscut că are emoții înaintea petrecerii și că își dorește ca invitații să se simtă cât mai bine: „Am emoții, că vrei să fie bine toată lumea, să se distreze. Mi s-a spus că sunt o mireasă liniștită”.

Potrivit miresei, rochia este diferită de cea purtată la ceremonia religioasă și este semnată de Nicoleta Negură.

Vezi și Adina Buzatu, copleșită de emoții la nunta fiicei sale: „Nu am pierdut o fată, am câștigat un băiat”. Noi imagini de la cununia religioasă a tinerilor

Cununia religioasă, într-un loc cu o semnificație specială pentru familie

Sara și Luca s-au cununat religios în urmă cu două săptămâni, iar alegerea bisericii nu a fost întâmplătoare. Ceremonia a avut loc la Biserica Popa Nan, o locație cu o puternică încărcătură emoțională pentru familia Adinei Buzatu. Designerul a povestit că biserica este legată de amintiri din copilăria fiicei sale.

Sara mergea acolo împreună cu bunicul ei, care o ducea la grădiniță. Cei doi obișnuiau să se oprească la biserică pentru a spune o rugăciune și a aprinde o lumânare.

„Pentru cununia religioasă Sara a ales Biserica Popa Nan, un loc foarte apropiat sufletește de familia noastră. Când era copil, tatăl meu o ducea la grădiniță și se opreau împreună aici să spună o rugăciune și să aprindă o lumânare. Este și biserica în care au avut loc de-a lungul anilor momente importante pentru familia noastră”, a relatat Adina Buzatu.

Citește și Eugen Teodorovici, mesaj emoționant la nunta fiicei sale, Măriuca. Ce i-a transmis fostul ministru în această zi importantă

Şedința comună a Parlamentului pentru acordarea votului de învestitură a Guvernului Siegfried Mureșan este programată miercuri, de la ora 13:00. Decizia privind calendarul a fost luată de Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, sâmbătă, 26 septembrie 2026.

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus, la Parlament, programul de guvernare și lista Cabinetului, iar de la acel moment au fost declanșate procedurile parlamentare pentru învestirea noului Guvern.

Luni, între orele 14:00 și 20:00, sunt programați la audieri șase dintre miniștrii propuși. Primul va fi Sebastian Burduja, nominalizat pentru Ministerul Energiei. Vor urma Barna Tanczos, propus la Agricultură, Radu Miruță – Apărare, Cătălin Drulă – Transporturi, Alexandru Nazare – Finanțe și Irineu Darău – Economie.

Audierile vor continua marți, începând cu ora 10:00 și până la ora 20:00. În fața comisiilor parlamentare vor ajunge Mircea Abrudean, propus la Interne, Dragoș Pîslaru – Proiecte Europene, Raluca Turcan – Muncă, Oana Gheorghiu – Sănătate și Oana Țoiu – Externe. Tot marți sunt programate audierile Andreei Chiș, nominalizată la Justiție, Ötvös Koppány Bulcsú, propus la Cultură, Mihai Dimian – Educație, Cseke Attila – Dezvoltare și Diana Buzoianu – Mediu.

Citeşte şi: Siegfried Mureşan, după ce a depus lista guvernului la Parlament: „372 de măsuri concret pentru România”

Fiecărui candidat pentru un portofoliu de ministru îi este alocată o oră pentru audierea în comisiile de specialitate. Avizul acordat de parlamentari este consultativ și nu condiționează, în sine, votul de învestitură din plen.

După finalizarea audierilor, Parlamentul se va reuni în ședință comună miercuri, de la ora 13.00, pentru votul de învestitură al Guvernului Siegfried Mureșan. Pentru ca Executivul să fie învestit sunt necesare 233 de voturi favorabile, reprezentând majoritatea parlamentarilor.