În timp ce Andreea Bănică a rămas în continuare în atenția publică din România datorită carierei muzicale, Claudia Pătrășcanu și Julia Chelaru nu au mai fost atât de active în industrie, cu toate că în trecut formaseră și trupa Sexxy. Însă, numele lor a apărut în continuare în publicații.

Citește și: Claudia Pătrășcanu, mutare-surpriză în procesul cu Gabi Bădălău privind pensia alimentară. Acuzații dure la adresa familiei fostului soț

Recent, invitată în cadrul unui podcast, Julia Chelaru, fostă componentă a trupei Exotic, a vorbit despre viața ei, mărturisind că nu și-a dorit niciodată să aibă copii.

Mai mult, ea a menționat că multe femei fac copii doar pentru a-i ține pe bărbați lângă ele sau pentru a se simți împlinite, dar fericirea nu vine la pachet cu o sarcină.

„Eu nu mi-am dorit niciodată, dar asta nu mă face mai puțin om, mai puțin femeie… Sunt atâtea persoane… Eu nu mi-am dorit, că asta a fost alegerea mea, nu că nu îmi plac copiii. Copiii știi cum vin la mine? Sunt atrași ca un magnet. Plus că nu aveam cum să nu fiu o mamă extraordinară, pentru că sunt făcută pentru așa ceva. Nu am avut eu acest instinct extraordinar, pentru că eu întotdeauna am fost întreagă eu cu mine.

Multe persoane au făcut copii din motive greșite. Că nu sunt fericiți și dacă au copiii respectivi. Să țină un bărbat lângă ele, total greșit. Multe relații s-au distrus când au apărut copiii, pentru că, vai de mine, nu mă simt împlinită și vreau să am pe cineva”, a spus Julia Chelaru pe YouTube la „Un podcast”.

Citește și: Andreea Bănică, mesajul viral pentru Andreea Bălan la căsătorie, criticat de toată lumea: „Aşa ţi-am urat şi prima dată”

Probleme mari pentru liderul USR. Dominic Fritz așteaptă joi, cu sufletul la gură, pronunțarea Secția de de Contencios Administrativ a instanței supreme, în dosarul său legat de un posibil conflict de interese.

Potrivit Agenției Naționale de Integritate (ANI), Fritz s-a aflat în conflict de interese după ce în 2020, la începutul primului său mandat de edil, a aprobat un referat pentru modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Respectivul PUZ implica o firmă la care era asociat un arhitect de la care șeful USR contractase anterior un împrumut pentru finanțarea campaniei sale electorale din 2020.  ANI susține că semnarea referatului a afectat imparțialitatea exercitării funcției publice, generând un conflict de interese.

Edilul din Timișoara a contestat concluzia ANI, însă, până acum, judecătorii nu i-au dat dreptate.

Astfel, în februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara a respins contestația lui Fritz, menținând raportul ANI.

Cauza s-a mutat apoi la instanța supremă, unde a fost înregistrată la pe 6 aprilie 2026 și a avut două termene.

Citește și DNA ia în vizor sectorul livrărilor la domiciliu. Descinderi în mai multe județe

Primarul din Timișoara susține că interpretarea ANI este ”abuzivă” și utilizată drept ”armă politică” împotriva lui.

Potrivit lui Fritz, legea prevede, pentru abaterea invocată de ANI, o sancțiune administrativă minoră – reducerea indemnizației cu 10 la sută timp de 6 luni). Fritz a subliniat, în acest context, că nu-și va pierde mandatul de primar sau funcția din partid din această cauză. Cu toate acestea, opozanții politici și unii juriști avertizează că o decizie definitivă nefavorabilă i-ar putea periclita poziția de primar și de președinte al USR, notează mediafax.

Dacă instanța supremă va menține decizia Curții de Apel Timișoara, Fritz ar putea fi demis din funcția de primar al Timișoarei și ar putea primi interdicție de a ocupa o funcție publică timp de trei ani. Asta deoarece raportul ANI devine definitiv, iar efectele juridice ale acestuia sunt imediate.

Conform articolului 160 din Codul Administrativ, mandatul unui ales local încetează automat în momentul rămânerii definitive a unei decizii de integritate.

Mai mult, Legea nr. 176/2010 prevede că persoana față de care s-a constatat definitiv un conflict de interese administrativ este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

Citește și Primele declarații ale lui Horațiu Potra după ce a ieșit din închisoare: „Se va afla cine a anulat alegerile din România”. Unde a plecat șeful mercenarilor lui Călin Georgescu

Decathlon a anunțat că oferă acțiuni angajaților care lucrează în magazinele sale pentru a-i implice mai mult în evoluția și succesul companiei.

Decathlon oferă acțiuni angajaților. Mesajul transmis de șefi

Pentru a beneficia de pachetul de acțiuni oferit de retailerul de articole sportive, angajații trebuie să aibă o vechime de cel puțin trei luni și să lucreze în cadrul companiei cel puțin până la data de 16 iunie 2029, fără întreruperi.

Măsura a fost luată după ce la începutul lunii iunie, angajații Decathlon din Franța au protestat și au făcut greve cerând majorarea salariilor.

Cel care a anunțat noul beneficiu al salariaților a fost Javier Lopez Segovia, directorul general al companiei. Acesta a explicat că inițiativa se adresează tuturor categoriilor de angajați, indiferent de poziția ocupată, scrie ziare.com. 

Citește și Cât câștigă un vânzător la Decathlon, Sportisimo și Hervis Sports, în 2026

”Acțiunile se acordă fiecărui angajat Decathlon eligibil, în toate țările în care activăm. În magazine. În producție. În logistică. Pentru toată lumea, indiferent de funcție sau vechime”, a scris directorul general al companiei pe LinkedIn.

În România, Decathlon are 32 de magazine și este prezent în 27 de orașe. Potrivit celor mai recente date, în 2025 compania avea aproximativ 1.500 de angajați la nivel național.

Și salariații din România se numără printre cei care vor beneficia de pachetul de acțiuni oferit de companie, dacă vor îndeplini condițiile de mai sus.

Citește și Se deschide Decathlon în IKEA. Când are loc marea inaugurare și unde

O fabrică de cablaje și echipamente pentru autovehicule își propune să acopere sute de posturi în următoarele săptămâni, inclusiv pentru cetățeni din afara Uniunii Europene. Compania Kromberg & Schubert a reintrodus un bonus de angajare de 1.500 de lei, iar autoritățile locale consideră că este „prima veste bună” după o perioadă de concedieri colective care a afectat grav județul Arad.

Conform unor anunțuri distribuite în mediul online, fabrica a reintrodus de la data de 1 iunie bonusul de angajare în valoare de 1.500 de lei. Asta, pentru a atrage forța de muncă necesară. Totodată, este oferit și un bonus de recomandare de aceeași valoare.

Citește și: Un gigant german deschide fabrică la Cluj. Infineon a ajuns la peste 850 de angajați în România

Potrivit surselor din adminsitrația locală, se intenționează să se ajungă la aproximativ 3.000 de salariați, ceea ce ar însemna dublu față de numărul actual de angajați. Până la 500 de salariați ar urma să fie cetățeni din afara Uniunii Europene. Reprezentanții companiei Kromberg & Schubert au confirmat că echipa locală va fi mărită, dar nu au dorit să ofere detalii suplimentare.

Primarul orașului Chișineu-Criș, Ovidiu Guleș, a spus că angajările reprezintă o gură de oxigen pentru economia locală.

„Am distribuit și noi anunțurile companiei, pentru economia locală înseamnă foarte mult acest val de angajări. În buget vor ajunge mai multe taxe și impozite, iar oamenii din zonă care vor obține un loc de muncă vor avea putere de cumpărare mai mare și, implicit, va exista dezvoltare locală”, a spus edilul.

Totodată, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Arad, Alexandru Molnar, a precizat că o parte din forța de muncă disponibilizată din alte fabrici de automotive ar putea să își găsească un nou loc de muncă aici. „Știm că această companie face angajări și este îmbucurător că o parte dintre oamenii care au fost disponibilizați din alte fabrici de automotive au o șansă în plus de a se reintegra pe piața muncii”, a menționat el.

În ultimul an, județul a fost grav afectat de închiderea unor fabrici importante:

– Astra Rail Industries (fosta Greenbrier) – închisă în iunie 2025, 699 de salariați disponibilizați;

– Aptiv Ineu – aproximativ 900 de oameni au rămas fără loc de muncă;

– Leoni Arad – a anunțat disponibilizarea a până la 465 de angajați, în perioada martie – august 2026.

Ca urmare, rata șomajului în județ a crescut la 2,32%, cel mai mare nivel din ultimii 10 ani, față de 1,2% în urmă cu doi ani.

Citește și: Concedierile lovesc una dintre cele mai cunoscute televiziuni. Cea mai amplă restructurare din ultimii ani, până la 2.000 de angajați concediați

UPDATE: Ucraina loveşte o rafinărie importantă de petrol din Moscova pentru a doua oară într-o săptămână

Ucraina a lovit o rafinărie importantă de petrol din Moscova joi dimineaţă devreme, pentru a doua oară în această săptămână, au declarat oficialii ruşi, pe măsură ce Kievul vizează din ce în ce mai mult infrastructura energetică rusă prin atacuri cu rază lungă de acţiune, relatează CNN.

Mai multe drone au lovit rafinăria de petrol din Moscova, situată în districtul Kapotnia din sud-estul oraşului, a declarat Serghei Sobianin, primarul capitalei ruse, potrivit Reuters. Peste 60 de drone care se îndreptau spre Moscova au fost doborâte, a spus el. „Forţele de apărare aeriană continuă să respingă un atac masiv”, a adăugat edilul.

O înregistrare video geolocalizată de CNN a arătat momentul unei explozii la rafinărie. În înregistrare, se poate observa un fum negru şi dens care se ridică dintr-o secţiune a instalaţiei, înainte ca o explozie puternică să zguduie o altă parte a complexului, aruncând în aer acoperişul unui rezervor mare de combustibil.

Atacul de joi de la Moscova vine după ce un atac cu drone „a avariat o instalaţie din incinta” aceleiaşi rafinării marţi, a declarat Sobianin la momentul respectiv. Atacul a oprit operaţiunile la rafinărie.

🔥🔥 Refinería rusa en Kapotnia , Moscú , el llamas https://t.co/iZfnzId1wV pic.twitter.com/4pOxublnGy

— Tte.Dan 🪖 (@kozako01) June 18, 2026

O clădire de apartamente din Ţukovski, în afara Moscovei, a fost, de asemenea, lovită de o dronă, potrivit agenţiei de presă de stat ruse TASS, care îl citează pe guvernatorul regiunii Moscovei, Andrei Vorobiov. Atacul a avariat clădirea şi câteva balcoane, dar nu au existat victime, a spus acesta.

Resturi de drone au căzut şi în mai multe alte locuri din afara capitalei, avariind un centru de fitness, o instalaţie industrială, un centru comercial (unde a izbucnit un incendiu) şi o locuinţă privată, a precizat acesta.

Mai la sud, în regiunea Rostov din Rusia, un alt atac cu drone a ucis, joi, un civil şi a rănit alţi doi, a avariat o locomotivă şi a provocat incendii la două obiective comerciale, a declarat guvernatorul regional Iuri Sliusar, potrivit TASS.

O STRATEGIE PENTRU PACE

După atacul de marţi asupra rafinăriei din Moscova, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase că armata ţării sale a folosit arme cu rază lungă de acţiune pentru a lovi instalaţii aflate la „500 de kilometri distanţă” şi a prezentat atacurile intensificate ale Kievului întreprinse adânc în teritoriul rus ca o strategie-cheie pentru a forţa Moscova să pună capăt războiului.

În ultimele luni, Ucraina a lansat atacuri ample cu drone împotriva rafinăriilor şi instalaţiilor militare ruseşti, ţintele incluzând baze navale, depozite de petrol şi terminale. Unele atacuri au avut loc în regiunea Leningrad, unde Sankt Petersburg a găzduit recent forumul său economic global.

Bugetul de stat al Rusiei se bazează pe veniturile din petrol pentru cel puţin o treime din veniturile sale, potrivit analiştilor. De la începutul războiului din Ucraina, cercul cumpărătorilor de petrol rusesc s-a redus, datorită sancţiunilor mai stricte impuse de Uniunea Europeană şi de Washington – deşi războiul din Iran s-a dovedit a fi o mană cerească, Moscova beneficiind de creşterea preţurilor globale la combustibil şi de relaxarea sancţiunilor.

Totuşi, atacurile aproape zilnice ale Ucrainei asupra infrastructurii petroliere şi-au lăsat amprenta. Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, s-a confruntat cu penurie de petrol şi raţionalizarea benzinei la începutul acestei luni, după ce atacurile ucrainene au restricţionat aprovizionarea rutieră în întreaga regiune.

Atacul de joi are loc, de asemenea, în contextul în care liderii mondiali s-au reunit la summitul G7 din Franţa, unde Zelenski a discutat marţi cu Trump. După prima serie de întâlniri, Zelenski a declarat că „toată lumea” a fost de acord să ajute Ucraina să-şi asigure mai multe capacităţi de apărare aeriană, iar Trump a primit sugestiile sale cu bunăvoinţă.

Marţi dimineaţă, Trump a încurajat Rusia să accepte un acord care să pună capăt războiului, aflat acum în al cincilea an. „Rusia a pierdut un număr imens de oameni, la fel şi Ucraina”, a spus el.

Iar în declaraţiile sale de la încheierea summitului, preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat că Trump şi alţi lideri prezenţi au recunoscut că Rusia nu caută pacea, descriind o „schimbare profundă de abordare” din partea SUA în ceea ce priveşte războiul.

Rusia, al treilea producător mondial de petrol şi un important exportator de petrol şi combustibili, urmează să importe combustibil pe cale maritimă în această lună, în încercarea de a gestiona o penurie de benzină apărută în urma atacurilor masive cu drone ucrainene asupra rafinăriilor sale, potrivit unor surse din industrie citate de Reuters.

Război în Ucraina. Potrivit HUR, imaginile prezintă acțiunile unității speciale „Prymary” („Fantomele”), desfășurate în lunile aprilie și mai 2026. Agenția ucraineană susține că atacurile au avut ca țintă principalele rute de transport și aprovizionare folosite de armata rusă pentru susținerea operațiunilor de pe front.

Conform informațiilor furnizate de serviciul de informații ucrainean, loviturile ar fi dus la distrugerea unor stocuri de combustibil, muniții și echipamente militare înainte ca acestea să ajungă la unitățile combatante. De asemenea, Kievul afirmă că operațiunile au perturbat lanțurile de aprovizionare, au încetinit mobilizarea rezervelor și au afectat capacitatea operațională a forțelor ruse, conform Kyiv Post.

„Inamicul poate schimba rutele, își poate dispersa resursele și poate încerca să-și ascundă mișcările, dar Prymary continuă să identifice punctele critice și să lanseze lovituri precise”, au transmis reprezentanții HUR.

Totuși, agenția ucraineană HUR nu a precizat locațiile exacte ale atacurilor și nici nu a prezentat evaluări independente care să confirme amploarea pagubelor indicate în materialul video.

Ucraina, noi atacuri cu drone asupra infrastructurii petroliere din Rusia

Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice și petroliere din Rusia, o strategie pe care Kievul o descrie drept o formă de „sancțiuni pe termen lung”, menită să reducă resursele financiare utilizate de Moscova pentru continuarea războiului.

Marți, drone ucrainene cu rază lungă de acțiune ar fi lovit un depozit de petrol din regiunea rusă Krasnodar și ar fi vizat cea mai mare rafinărie de petrol din zona Moscovei. Autoritățile regionale din Krasnodar au anunțat că resturile unei drone doborâte au provocat un incendiu la un depozit de petrol din localitatea Poltavskaya, situată în raionul Krasnoarmeysky.

În aceeași zi, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat 35 de drone care se îndreptau spre capitala Rusiei, într-un interval de aproximativ două ore.

De asemenea, presa ucraineană a relatat că vineri au fost vizate rafinăriile Taneco și TAIF-NK din Nizhnekamsk, două dintre cele mai importante obiective ale industriei petroliere ruse.

Buenos días Moscú!

Mueve Rusia, bombardea una catedral en Kiev.

Mueve Ucrania, bombardea una refinería en Moscú (Exilenova) que suministra aproximadamente el 35 % del mercado de combustible de Moscú, suministrando el 40 % de la gasolina y el 50 % del diésel de la región, además… pic.twitter.com/X0x3atdNJL

— FONSEJ 🇪🇸🫶🇺🇦 (@FONSEJ1) June 16, 2026

Pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice și logistice, au apărut informații privind o penurie de combustibil în Crimeea ocupată de Rusia, situație pe care autoritățile ucrainene o pun pe seama operațiunilor menite să perturbe aprovizionarea peninsulei.

Andrii Kovalenko, directorul Centrului ucrainean pentru combaterea dezinformării, a susținut că responsabilitatea pentru efectele economice și logistice ale războiului revine atât conducerii de la Kremlin, cât și societății ruse, pe care o acuză că l-a menținut la putere pe președintele rus Vladimir Putin.

Rusia a atacat Kievul cu rachete balistice, au anunţat în noaptea de miercuri spre joi autorităţile locale, îndemnând locuitorii să se adăpostească, atacul având loc la câteva ore după ce preşedintele Volodimir Zelenski a purtat discuţii cu preşedintele SUA, Donald Trump, şi cu lideri europeni despre cum s-ar putea pune capăt războiului declanşat de Moscova în urmă cu mai bine de patru ani.

Un martor Reuters a auzit explozii în Kiev şi Poltava (centrul Ucrainei), în timp ce autorităţile din oraşul Sumî, din nord-estul Ucrainei, au declarat că o persoană a fost ucisă într-un atac cu drone, pe fondul emiterii de alerte de atac aerian pentru cea mai mare parte a teritoriului Ucrainei.
Război în Ucraina. Bombardamente masive, Rusia a intensificat atacurile înainte de summit-ul G7 VIDEO

„Inamicul atacă capitala cu rachete balistice. Rămâneţi în locuri sigure până când alerta de raid aerian se va termina!”, a transmis Timur Tkacenko, şeful administraţiei militare din Kiev, într-o postare pe Telegram joi dimineaţă. Ulterior, a urmat şi un atac cu drone, potrivit presei ucrainene.

Atacul asupra Kievului este al doilea atac aerian al Rusiei din această săptămână. O mănăstire veche de 1.000 de ani, care simbolizează moştenirea spirituală şi culturală a Ucrainei, a fost grav avariată luni în urma unui atac de amploare al Rusiei, care a provocat moartea a 10 persoane şi a atras condamnarea liderilor europeni.

În oraşul ucrainean Enerhodar, unde locuieşte majoritatea personalului centralei nucleare Zaporojie, controlată de ruşi, primarul numit de Rusia, Maksim Phov, a declarat pe Telegram că atacurile ucrainene au ucis o persoană şi au rănit patru. De asemenea, în regiunea de frontieră rusă Belgorod, oficialii locali au declarat că un atac cu drone ucrainene a ucis un bărbat aflat în maşina sa.

Miercuri, Moscova a acuzat Ucraina că a atacat un autobuz care transporta elevi din Belarus, o acuzaţie pe care Kievul a calificat-o drept „falsă” la reuniunea Grupului celor Şapte. El a descris discuţia ca fiind una de „coordonare”, menită să pună capăt războiului rus împotriva Ucrainei. Zelenski ar urma să se întâlnească joi cu liderii europeni, care se reunesc pentru summitul lor periodic.

Război în Ucraina. Atac cu rachete, au sunat sirenele de război la Kiev

Trump a declarat miercuri că Rusia pierde mai mulţi soldaţi decât Ucraina, după ce a sugerat că atât preşedintele rus Vladimir Putin, cât şi Zelenski par dispuşi să ia măsuri în legătură cu războiul. El a spus că amândoi ar dori să pună capăt războiului, dar „nu ştiu cum”.

Putin nu a discutat posibilitatea unei întâlniri cu Zelenski în timpul ultimei sale convorbiri telefonice cu Trump, a declarat Kremlinul săptămâna aceasta. Rusia a susţinut în repetate rânduri că Ucraina este cea care pierde.

Zelenski, într-o postare pe Telegram făcută miercuri, a declarat că a discutat despre rezultatele summitului de la Evian şi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Bruxelles. „Cel mai important lucru este să lucrăm la consolidarea apărării noastre şi să obţinem licenţe din partea SUA pentru producerea sistemelor de apărare aeriană”, a scris Zelenski. El i-a mulţumit lui Rutte pentru sprijinul acordat dorind ca summitul NATO de luna viitoare de la Ankara să fie „eficient pentru apărarea Ucrainei”.

Zelenski a subliniat importanţa reuniunii de joi a grupului „Ramstein”, o alianţă formată din peste 50 de ţări care oferă ajutor financiar şi militar Kievului. De asemenea, liderii UE urmează să se întâlnească joi.

Ministrul ucrainean al apărării, Mihail Fedorov, a declarat miercuri că Kievul solicită aliaţilor săi o finanţare militară suplimentară de 20 de miliarde de dolari. O sursă din cadrul Ministerului Apărării ucrainean a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că Ucraina va formula această solicitare în cadrul reuniunii grupului Ramstein.

Pentru a putea fi învestit prim-ministru, Adrian Veștea are nevoie de 233 de voturi ”pentru” din totalul celor 465 pe care le pot da senatorii și deputații. Despre susținere din partea UDMR nu poate fi vorba, mai ales că parlamentarii acestei formațiuni, după cum a anunțat miercuri liderul Kelemen Hunor, nici măcar nu vor fi în sală la momentul votului.

Tot Kelemen a ținut, pe de altă parte, să demonteze speculațiile conform cărora s-ar fi făcut intervenții de la Budapesta, chiar de către premierul Peter Magyar, pentru ca UDMR să nu acorde suport cabinetului Veștea.

Președintele UDMR cataloghează scenariile de acest fel drept ”fabulații și invenții, lipsite și de orice logică”.

Citește și Ilie Bolojan anunță revoluție în PNL. Congres extraordinar al PNL pe 21 iunie: „Este o condiție de bază pentru a putea fi un partid pe care te poți baza, un partid al modernizării României”

În unul dintre scenarii a fost invocat și premierul demis Ilie Bolojan, pe ideea că acesta s-ar fi înțeles cu Peter Magyar ”pentru gazele din Marea Neagră”!

”Văd că unii susțin, fără nicio dovadă și fără un pic de rușine, că noi, UDMR, am fi luat decizia de a nu vota Guvernul Veștea după ce am fost sunat de premierul Ungariei, Magyar Peter.
Alții, merg chiar mai departe și au reușit să dezvolte o conspirație întreagă: Ilie Bolojan a făcut o înțelegere cu Magyar pentru gazele din Marea Neagră, apoi l-a rugat pe Magyar să mă sune pe mine și să mă roage să nu-l votăm pe domnul Veștea.
Alții delirează și spun că europarlamentarul Siegfried Mureșan l-a pus pe președintele PPE, Manfred Weber, să-l sune pe premierul Magyar, ca să mă sune, apoi, pe mine pentru a nu vota investirea Guvernului Veștea.
Toate aceste povești sunt fabulații și invenții, lipsite și de orice logică.
Dacă Magyar Peter ar fi făcut vreo înțelegere pentru a cumpăra gaze din România, trebuia să se înțeleagă cu președintele Nicușor Dan și cu viitorul premier, nu cu cel care pleacă.
Stați liniștiți oameni buni, n-am vorbit cu premierul Ungariei din data de 23 aprilie. Deciziile pe care noi le luăm în politica românească sunt deciziile noastre și nu sunt influențate de nimeni. N-au fost și nu vor fi. Suntem în stare să gândim cu capul nostru și suntem în stare să evaluăm situația politică și perspectivele politice, iar deciziile noastre țin cont doar de ceea ce credem că este bine pentru comunitatea noastră și pentru România.
N-am vorbit nici cu Manfred Weber. Săptămâna trecută, când a fost în București, am aflat de la televizor.
Ar fi foarte frumos să nu mai manipulați și dezinformați opinia publică.
Scenarita și teoriile conspiraționiste nu ne fac o societate nici mai bună, nici mai rezilientă. Și nu îl vor ajuta nici pe domnul Veștea să obțină mai ușor voturile necesare pentru învestire”, a scris, pe Facebook, președintele UDMR.

Citește și EXCLUSIV Victor Ponta, despre șansele Guvernului Veștea: „Noi suntem în faliment. Votez orice fel de guvern în care nu se află useriști. Domnul Veștea mi-a promis”