Consilierul USR Dănuț Dincă a fost săltat în Vaslui și adus la audieri în București. Dincă estee unul dintre instigatorii care au fost arestați preventiv în urma violențelor de la protestul fermierilor din Piața Victoriei.

Primarul USR al comunei Bogdănești a sărit în apărarea sa și a declarat că acesta este un tânăr serios și muncitor, care se ocupă de cele 400 de oi pe care le are. „Nu cred că a avut manifestări violente”, a transmis Andreea Vasluianu, potrivit vremeanoua.ro.

Stoica Valentin și Andone Auraș sunt doi dintre indivizii care au fost arestați preventiv pentru instigare la violențe la protestul ciobanilor. Stoica Valentin este unul dintre indivizii care au agresat echipa Realitatea PLUS în timp ce transmitea în direct de la fața locului.

Stoica Valentin este chiar fiul fostului șef al jandarmeriei din Călărași si fost prefect al județului, Marian Stoica.

Un alt agresor al echipei Realitatea PLUS a plecat din țară imediat după protest și se fac demersuri pentru aducerea sa în țară.

Andone Auraș a aruncat cu garduri în jandarmi și a încercat, alături de mai mulți instigatori, să răstoarne mașina jandarmeriei.

Mirela Retegan este activă pe rețelele de socializare, împărtășind cu fanii bucuria experienței Asia Express. Recent, fondatoarea Gașca Zurli a vorbit și despre impresiile pe care i le-a lăsat Valerie Lungu, în contextul criticilor pe care creatoarea de conținut le primește de la internauți.

Aflată în competiție alături de fiica sa, Maya, Mirela Retegan a mărturisit că nu o cunoștea pe Valerie înainte de emisiune, dar că un moment de pauză după o probă solicitantă i-a dat ocazia să stea mai mult de vorbă cu creatoarea de conținut.

Citește și: Mărturisire dureroasă la Asia Express! Ce a declarat Cheloo despre moartea mamei sale: „A fost decizia ei”

Mirela a explicat că a observat încă de la început determinarea dusă la extrem a influenceriței și a vrut să înțeleagă ce anume o motivează atât de mult.

„O vedeam ca pe un boxer la categoria muscă, veșnic în ring, cu pumnii strânși, luptându-se cu un adversar. Eram sigură că a fost un copil la care nu a ajuns iubirea. Poate adulții din viața ei au încercat să i-o dea, dar sigur la ea nu a ajuns. Prea vrea ea să demonstreze”, a scris Mirela Retegan în mediul online.

Mirela Retegan, despre Valerie Lungu: „Am aflat despre luptele ei de a fi acceptată, iubită, dorită”

Discuția purtată cu influencerița a făcut-o pe Mirela Retegan să își dea seama de greutățile prin care a trecut Valerie Lungu pe parcursul anilor, dar și motivele pentru care își dorește victoria cu orice preț.

„Așa am aflat despre luptele ei de a fi acceptată, iubită, dorită, despre nevoia de a aparține, despre disperarea care se naște când știi că singurul om pe care poți să te bazezi ești tu. Despre responsabilități prea mari puse pe umeri atât de mici. Despre lipsa oamenilor ancoră din viața ei.

Când copiii te resping pentru neajunsuri fizice, când adulții din viața ta nu te văd, nu te aud, începi să țipi. Și să lovești. Și nu precupețești niciun efort ca să reușești. Cele mai fericite momente din viața ta sunt când ești primul”, a spus aceasta.

În ciuda faptului că nu este de acord cu unele decizii luate de Valerie în timpul probelor și nici cu atitudinea pe care a avut-o în anumite momente, Mirela pune accent pe empatie și îndeamnă publicul să privească dincolo de aparențe.

„Nu e ușor de dus Valerie. Au fost multe momente în care nu mi-a plăcut felul ei de a rezolva o situație. Nu susțin și nu promovez modul în care alege, de multe ori, să acționeze. Dar pot să înțeleg. Pot să-i înțeleg lupta, nevoia, frica. Ea vrea să câștige. Orice și de fiecare dată. Să fie prima. Și-a antrenat abilitățile și a făcut din determinarea și încrâncenarea ei, cele mai puternice arme.

Știu că, dacă noi, oamenii, am încerca să înțelegem din ce frică acționează cel din fața noastră, am avea o perspectivă mai sănătoasă și poate lumea ar fi mai bună.

Sper să nu se supere pe mine că am împărtășit acel moment, dar mie mi-a rămas în suflet. Dacă nu înveți de mic să râzi atunci când pierzi, dacă nu ai cu cine să râzi când pierzi, îți dorești să câștigi cu orice preț, ca să-ți râdă și ție sufletul”, a mai spus aceasta.

Citește și:  Mirela Retegan, dezvăluiri despre accidentul care i-a schimbat viața: „Mi-a zburat dinții din față și mi-a deplasat maxilarul”

Mihaela Bilic a fost obligată de regimul comunist  să termine un liceu cu profil tehnic, primind diploma de „prelucrător prin așchiere”, însă căderea dictaturii în 1989 i-a deschis porțile către adevărata sa vocație.

În 1990 a intrat la Medicină, iar în anul 4 de facultate a avut o revelație și anume să îmbine pasiunea pentru mâncare cu știința medicală, alegând drumul nutriției. Nutriționista spune că sutele de discuții purtate de-a lungul anilor nu au fost simple consultații, ci confesiuni prin care a încercat să înțeleagă dedesubturile psihologice, luptele și traumele din spatele comportamentului alimentar al românilor.

Citește și: Desertul de toamnă recomandat de Mihaela Bilic: ”Chiar dacă pare dulce, nu îngrașă și este ideal pentru cei cu diabet”

Mihaela Bilic: „Mai important decât visul în sine a fost drumul”

„Au trecut 30 de ani! De când eram mică și mă jucam cu păpușile, știam că vreau să mă fac doctoriță. Mama era biolog la capitală și îmi aducea din laborator câte o seringă de sticlă în cutie de inox, învelită în tifon, ca pe un lucru de preț.

Eu copilăream la țară la bunica și făceam injecții cui nimeream, de la păpuși până la pisicile și găinile din ogradă. Școlăriță am fost la București și, chiar dacă eram bună la fizică și matematică, tot la doctoreală visam! Am terminat liceul cu diplomă de “prelucrător prin așchiere”, așa era înainte de revoluție, strungăria era brățară de aur.

Noroc că dictatura a căzut la timp cât să-mi deschidă orizontul: în ‘90 am intrat la medicină, mă uitam la seriale cu doctori și citeam reviste despre mâncare și rețete culinare. Prin anul 4 am decis să combin utilul cu plăcutul, adică medicina cu mâncarea și așa am ajuns medic nutriționist!

Traseul a fost complicat și imprevizibil, percepția mea despre nutriție nu-și găsea răspuns în medicină- nu mă interesau genele obezității și nici dieta pentru insuficiența hepatică. Am început să studiez orice avea legătură directă sau tangentă cu mâncarea: am citit psihologie și sociologie, tehnici alimentare și biochimie, am vizionat emisiuni culinare și documentare despre mâncare indiferent de context, am învățat nutriția din perspectiva școlii americane, britanice și mai ales a celei franceze, am stat de vorbă cu sute de oameni- nu sub forma unei consultații clasice, ci încercând să aflu, din experiența lor de viață, relația și lupta pe care o au cu mâncarea.

Privind în urmă, zâmbesc amuzată: e diferență mare între ce credeam că înseamnă o doctoriță și ce sunt eu astăzi. Am diplomă de medic, însă sunt și terapeut și duhovnic și scriitoare și povestitoare… dar mai presus de toate sunt un om curios și dornic să afle ce ne face fericiți, ce ne hrănește sufletul și cum putem să alinăm durerea celor de lângă noi.

Pentru că ceea ce nu am știut pe vremea când eram școlăriță cu seringa în mănă, dar știu acum, după o viață de căutări, e că visul meu a fost să-i ajut pe oameni să nu mai sufere! Calea am găsit-o cu ajutorul celorlalți și pot să recunosc că, mai important decât visul în sine, a fost drumul, experiența acumulată, viața trăită alături de oameni. Fără ei n-aș fi reușit să fiu ceea ce sunt azi: un om împlinit și mulțumit că a reușit să împace românii cu mâncarea!„, a scris Mihaela Bilic pe rețelele sociale.

Congresul Internațional de Longevitate a început astăzi la București, iar primele prezentări intră direct în unele dintre cele mai importante direcții ale cercetării actuale despre îmbătrânire.

Pe scena congresului au urcat Patrick Paine (foto), cercetător la Harvard Medical School, și Dr. Ravi Kumar Chaudhary, Senior Scientist la Government Institute of Medical Sciences din India. Tema care leagă primele intervenții este una cu implicații majore: dacă îmbătrânirea are mecanisme biologice care pot fi măsurate și influențate, cât de departe poate merge medicina în încercarea de a le modifica?

Putem afla cât de repede îmbătrânește organismul nostru? Răspunsurile cercetătorilor mondiali, la București, la Congresul Internațional de Longevitate

Patrick Paine formulează direct ipoteza aflată în centrul cercetărilor de reprogramare celulară: „îmbătrânirea este o stare celulară reversibilă”. El a prezintat reprogramarea celulară printre strategiile cercetate pentru bolile asociate vârstei, alături de intervenții asupra celulelor senescente, metabolismului, telomerilor sau sistemului imunitar.

Paine a prezentat și exemple din natură care îi ajută pe cercetători să înțeleagă de ce unele organisme îmbătrânesc diferit: balena de Groenlanda, scoica quahog, liliacul lui Brandt sau așa-numita meduză „nemuritoare”. A făcut referire la mecanisme precum repararea ADN-ului, stabilitatea proteinelor, controlul inflamației și capacitatea de a reveni la un stadiu anterior de dezvoltare.

Dr. Ravi Kumar Chaudhary a dus discuția mai aproape de problema măsurării vârstei biologice. „Vârsta cronologică este calendarul. Vârsta biologică este starea”. Două persoane de 50 de ani pot avea celule, țesuturi și riscuri de boală foarte diferite.

Una dintre formulările centrale ale prezentării sale este și mai directă: „Pentru a reseta vârsta trebuie mai întâi să o măsori”. Cercetătorul a prezentat ceasurile epigenetice și alte tipuri de măsurători moleculare, dar a atras atenția că o schimbare a unui biomarker nu este suficientă. O intervenție credibilă trebuie să demonstreze că păstrează identitatea celulei, îmbunătățește funcția țesutului și este sigură.

România devine centrul mondial al cercetării. Congresul Internațional de Longevitate se ține la București

Cercetătorul a amintit că există și o limită esențială a cercetării actuale: nu este suficient să „întinerești” cât mai mult o celulă. Ținta este o resetare suficientă pentru a recupera funcții asociate tinereții, fără ca celula să își piardă identitatea.

Mesajul cu care cercetarea încearcă astăzi să treacă din laborator spre medicină este prudent: mai întâi trebuie demonstrată siguranța, apoi beneficiul funcțional și abia după aceea posibilitatea aplicării pe scară mai largă.

Congresul continuă până seara cu intervențiile tuturor cercetătorilor invitați. Evenimentul este organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României și reunește cercetători și medici din nouă țări.

Agenția Națională pentru Sport are datorii de 170 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 32 de milioane de euro, către sportivii români și antrenorii lor. La solicitarea Libertatea, ANS a transmis redacției că nu mai are bani şi că „la acest moment, nu poate fi indicată o dată certă pentru efectuarea acestora”.

Președintele ANS, Bogdan Matei, a declarat că agenția a făcut ultimul demers la Secretariatul General al Guvernului pentru a primi banii pentru prime acum șase luni şi a precizat că cele 170 de milioane de lei datorie s-ar fi acumulat din 2024.

Reacţia lui David Popovici

Unele dintre cele mai mari restanțe ar fi către sportivii și specialiștii afiliați Federației Române de Natație și Pentatlon Modern, suma ajungând la 200.000 de lei. De altfel, multiplul campion european, mondial și olimpic la înot David Popovici atrăgea atenția încă din august că statul nu a achitat nici acum primele în bani sportivilor care au câștigat în ultimii ani primele locuri la marile competiții sportive.

„Mi se pare o responsabilitate care trebuie luată în serios de statul român. Eu sunt suficient de norocos și le sunt recunoscător sponsorilor de ani și ani buni care mi-au susținut acest parcurs. Cunosc sportivi de talie din România care nu au aceleași condiții pe care le am eu acum”, spunea David Popovici.

Președinta federației, Camelia Potec, a spus că nu doar sportivii nu au primit primele oferite de obicei de stat pentru obținerea de medalii și locurile patru, cinci și șase la alte competiții în afară de Jocurile Olimpice, dar nici antrenorii și alți membri ai echipelor de pregătire: „Eu sunt de părere că toți ar trebui să primească banii – sportivul, antrenorii, cei din staff. Unii specialiști au plecat de la locul de muncă poate luni întregi, în cantonament, cu sportivul. Sunt specialiști care vin din altă țară”.

Aceasta a adăugat că instituția pe care o conduce a reușit să achite totuși către sportivi primele pentru recorduri naționale: „Noi am plătit prime numai la competiții de obiectiv, am dat bani din bugetul Federației, din bani primiți de la ANS”.

Citeşte şi: Ce facultate a făcut Florin Prunea: „A durat 9 ani, într-adevăr, dar am terminat-o!”. Ce şpagă a dat ca să ia 10 la licenţă: „Noi-nouţe, de la Piteşti!” VIDEO

Restanțe și mai vechi la gimnastică aerobică

Leonard Manta este sportivul care a cucerit cea mai recentă medalie mondială pentru România, un bronz la Campionatele Mondiale de Gimnastică Aerobică de la Pamplona, Spania. Gimnastul nu și-a mai primit nici măcar salariile de la clubul la care era legitimat în ultimii ani.

„În 2025, după Campionatele Europene, unde am obținut două medalii de aur și două de argint, când am aflat că nu suntem eligibili pentru premiere, am fost foarte supărat”, a spus Leonard Manta. Ce-i drept, legislația prevede premierea sportivilor cu bani doar dacă la competiția la care au participat au concurat măcar 20 de țări, în timp ce la Campionatele Europene participaseră doar 18.

Citeşte şi: Cum a slăbit Leonard Doroftei 15 kilograme cu un singur aliment. „Atât. Și un pahar de apă pe zi”

Ce prevede legislația

Normele financiare pentru activitatea sportivă aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1447 din 2007 prevăd că instituțiile de stat pot acorda prime în bani, așadar, ele nu sunt obligatorii. La articolul 25 din aceste norme se arată că, „pentru performanțele deosebite obținute în competiții sportive, Agenția Națională pentru Sport, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, federațiile sportive naționale, Federația Sportului Școlar și Universitar, ministerele și alte instituții centrale care au în subordine structuri sportive pot acorda sportivilor, în funcție de valoarea performanței, de importanța și amploarea competiției, de contribuția personală și în limita bugetului aprobat, premii/recompense în lei și/sau în obiecte, în limita bugetului aprobat, până la valoarea sumelor prevăzute”. Sumele ce pot fi acordate ca prime variază între 975 de lei pentru locul VI la campionate europene obținut de cadeți de peste 14 ani și 100.000 de lei pentru locul I la un campionat mondial.

Trei taximetrişti de la Aeroportul „Henri Coandă” aveau montate pe maşini celebrele „maimuţe”, dispozitive care măreau artificial valoarea curselor. Acestea erau activate din telecomenzile aflate în posesia taximetriştilor. Trei poliţişti din cadrul Serviciului de Poliție Transporturi Aeriene „Henri Coandă” au participat la această acţiune. La verificarea ulterioară a vehiculelor, în una dintre maşini au fost găsite patru doze ce conțineau substanțe cu efect psihoactiv, cunoscute sub denumirea de „droguri legale”.

Citeşte şi: Cât de ușor poate fi compromisă o mașină modernă. Un hacker i-a încuiat ușile, i-a pornit ștergătoarele şi i-a stins farurile în mers, apoi a ascultat conversațiile pasagerilor

Acţiunea poliţiştilor a fost prezentată de Sindicatul Europol, pe contul oficial de Facebook.

„Maimuța a coborât din copac și s-a urcat în taxi, doar că, de data asta, n-a fost vorba despre o întâmplare din incinta unei grădini zoologice, ci despre o „maimuță” montată pe aparatul de taxat, menită să facă prețul cursei să crească… din telecomandă, dar pe banii clientului.

În ultima săptămână, colegii noștri din cadrul Serviciului de Poliție Transporturi Aeriene Henri Coandă, respectiv agent de poliție Barbalau Răzvan, agent de poliție Răducu Andrei și agent de poliție Curceanu Vlăduț au demonstrat încă o dată că flerul, experiența și atenția polițistului fac diferența de fiecare dată.

Colegii noștri au descoperit trei taximetriști care încercau să obțină sume de bani nejustificate prin inducerea în eroare a clienților, folosind dispozitive de modificare a aparatului de taxat, cunoscute în limbajul străzii drept „maimuțe”.

Pe scurt: cursa putea avea un traseu normal, dar nota de plată avea „ambiții”.

Și pentru că uneori controlul unui taxi scoate la iveală mai mult decât o instalație ilegală, asupra unuia dintre cei trei au fost găsite și 4 doze ce conțineau substanțe cu efect psihoactiv, cunoscute sub denumirea de „droguri legale”.

Aici nu mai e loc de glume, dispozitivele frauduloase nu sunt „șmecherii”, ci mijloace folosite pentru a induce în eroare oamenii și pentru a obține bani în mod nejustificat.

Iar substanțele psihoactive descoperite într-un autoturism nu sunt accesorii de serviciu și nici „pastile pentru drum”. Sunt un element care trebuie tratat cu maximă seriozitate, în condițiile legii.

Felicitări, băieți! Pentru profesionalism, atenție și implicare!

P.S: Pentru unii, „maimuța” poate fi doar o improvizație montată pe un aparat, însă pentru polițiști orice indiciu poate fi piesa care duce la adevăr”, este mesajul postat de Sindicatul Europol.

Citeşte şi: Black Friday 2026. Când încep cele mai mari reduceri din an în România