Președintele Nicușor Dan a avut duminică, la Rovaniemi, o întâlnire cu cancelarul german Friedrich Merz, în marja summitului european privind Arctica, unul dintre subiectele discutate fiind extinderea Uniunii Europene și sprijinul acordat R. Moldova pentru aderarea la blocul comunitar.

„Am subliniat că parcursul european al Republicii Moldova rămâne o prioritate pentru România și că progresul său merită un sprijin ferm, inclusiv prin deschiderea la timp a tuturor clusterelor de negociere”, a transmis președintele Nicușor Dan, potrivit Radio Chișinău.

Președintele României a menționat că, în cadrul discuțiilor cu oficialul german, a fost subliniată necesitatea consolidării flancului estic al NATO în fața amenințărilor Rusiei, inclusiv a incursiunilor cu drone în spațiul aerian aliat.

Un alt subiect abordat a fost viitorul Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2028-2034, în privința căruia România susține un buget european ambițios, cu finanțare consistentă pentru politica de coeziune și agricultură.

Poziția României vine în contextul unor negocieri dificile privind viitorul buget european, în condițiile în care Germania, principal contributor net la bugetul UE, pledează pentru reducerea semnificativă a propunerii Comisiei Europene.

Întâlnirea dintre Nicușor Dan și Friedrich Merz a avut loc în marja summitului consacrat Arcticii, organizat la Rovaniemi în perioada 13-14 septembrie de premierul finlandez Petteri Orpo. Reuniunea este dedicată consolidării unei abordări strategice comune a UE față de o regiune cu o importanță geopolitică în creștere.

La summit participă, alături de Nicușor Dan și Friedrich Merz, premierii Danemarcei, Estoniei și Letoniei, precum și președintele Lituaniei. Franța este reprezentată de ministrul afacerilor externe și europene, Jean-Noël Barrot. La reuniune participă, de asemenea, președintele Consiliului European, António Costa, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, și comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela.

Cancerul continuă să fie una dintre cele mai grave probleme de sănătate, iar disperarea celor care primesc un astfel de diagnostic creează un teren favorabil pentru cei care promovează terapii alternative. O clinică din București în care Gigi Becali deține o participație şi a investit milioane de euro, a fost luată în vizor de reporterii Observator.

Un medic de medicină generală, fără specializare în oncologie, ar fi făcut afirmații controversate în discuțiile cu pacienții. Potrivit anchetei, acesta le-ar fi spus unor bolnavi că nu au cancer, ci „o bătătură”. În același timp, i-ar fi numit pe medicii oncologi „criminali”. În clinică ajungeau și pacienți din străinătate, care plăteau pentru protocoale ce includeau perfuzii și suplimente.

Citeşte şi: Nicușor Dan, despre salariul lui David Popovici la Dinamo. „Este un lucru pozitiv pentru România”

În fața clinicii ImunoMedica, o clădire uriaşă, cu o suprafaţă de peste 3000 de metri pătraţi, ne întâlnim cu un cuplu de români din Spania. Bărbatul e diagnosticat cu leucemie şi are metastaze. Au refuzat chimioterapia şi au ales, în locul ei, un protocol pe care mi-l arăta soţia, cu câteva zile înainte să ajungă în Bucureşti.

„Am sunat la Imunomedica şi le-am spus ce pot să fac. L-am ales pe Liviu Bălulescu. Aici este protocolul pe care îl ia, ia uitaţi-vă! Ne-am luat bilet la avion. Prima dată am făcut analizele şi l-a pus pe tratament perfuzabil. Făcea între 5-7 ore de perfuzii pe zi. Curcumină, vit C, albastru de metilen, neuroforte, foarte multe. Am făcut 13 zile consecutiv. Plăteam pe zi în jur de 1500-1700 de lei”, spune o femeie.

O femeie zboară în Turcia la chimioterapie și vine, în paralel, aici, la perfuzii: „Am fost la şase şi apoi am venit la domnul Bălulescu. Iau şi nişte suplimente”.

„Tu nu eşti în stare să produci boala, corpul nu e capabil. nu are legătură cu ce îţi spune doctorul. te duci la o proastă d-asta (n. red. – medic oncolog) şi îţi spune că ai cancer. Când tu de fapt ai făcut o bătătură”, i-a spus Liviu Bălulescu.

Citeşte şi: Concediul medical în 2026. Cât timp trebuie să fii asigurat pentru a primi indemnizația și care sunt excepțiile

Investigația a prezentat și situația financiară a companiei care administrează clinica. ImunoMedica Provita SRL, compania care administrează clinica, a avut în 2025 o cifră de afaceri de peste 31,3 milioane de lei. ANAF a vrut să o execute silit în 2019. Pe hârtie, la un moment dat, gaura ajunsese la vreo 9 milioane de euro. Şi-a revenit. În 2021, acţionarul Gigi Becali făcea o infuzie de capital de aproximativ 8 milioane de euro. Numele întreg al clinicii, pe care i l-a dat chiar Gigi Becali, e Centrul Sfântul Ioan Botezătorul.

Conducerea clinicii promite măsuri după dezvăluiri

Ancheta a provocat reacții în interiorul clinicii. Conducerea unității medicale a anunțat declanșarea unei anchete interne, după ce membrii comitetului director s-au autosesizat în cazul medicului prezentat în investigație.

„Așteptăm să discutăm cu domnul dr. Bălulescu. O să înaintăm punctul nostru de vedere, domnului Becali, probabil că ne îndreptăm către o soluție radicală”, a spus directorul medical Codruț Munteanu.

În paralel, Observator a cerut explicații instituțiilor care ar trebui să verifice activitatea medicală și practicile alternative. Colegiul Medicilor, DSP, Casa de Asigurări și Ministerul Sănătății au fost întrebate despre controale, autorizări, decontări și eventualele măsuri luate în astfel de situații. O altă problemă scoasă la iveală de anchetă este cadrul legislativ. Deși există o lege privind medicina alternativă, adoptată în 2007, normele de aplicare nu au fost aprobate nici după aproape 20 de ani. Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că Ministerul Sănătății nu și-a îndeplinit obligația de a elabora aceste norme.

Ancheta integrală AICI.

Comisia de constituţionalitate a Senatului a decis, marţi, să-l invite la audieri pe judecătorul CCR Cristian Deliorga în cadrul anchetei privind împrejurările în care acesta a călătorit spre Mykonos, cu un zbor privat, împreună cu mai mulţi politicieni.

„Astăzi s-a aprobat în comisie să demarăm procedurile de anchetă. Pentru termenul viitor (22 septembrie – n.r.) va fi invitat, la propunerea membrilor comisiei, domnul judecător Deliorga, la ora 11:00, şi se vor emite câteva adrese către Aeroportul Băneasa. (…) Având în vedere că hotărârea plenului Senatului nu e foarte clară cu privire la obiectul anchetei, vom face noi nişte verificări. O să solicităm Aeroportului Băneasa să ne comunice numele companiei care a operat acest zbor privat şi, mai departe, vedem persoanele care au luat parte la acel zbor şi, în funcţie de acest lucru, rămâne să stabilim, săptămâna viitoare, ce persoane invităm la audieri”, a declarat preşedintele comisiei, Nadia Cerva.

Întrebată în legătură cu solicitarea USR şi PNL de anchetă pe aceeaşi temă şi la Camera Deputaţilor, Cerva a spus că ea consideră că „nici această extindere de la Senat a anchetei nu este pe competenţă”.

„Dar, pentru că majoritatea membrilor comisiei au votat şi au zis că demarăm procedurile, trebuie s-o facem. La Cameră, pentru că este vorba de deputaţi, este dreptul lor să ancheteze partea de colegi deputaţi, dacă în acel avion au fost deputaţi. Hotărârea Senatului nu conţine decât un singur nume: judecătorul CCR Deliorga, atât, niciun nume de senator, niciun nume de deputat, niciun nume de alt oficial. Atunci, pe cercetarea judecătorilor Curţii Constituţionale competenţa revine Curţii, nu revine Senatului. De asta, eu am spus că Senatul ar trebui să-şi extindă puţin obiectul în hotărâre. Dar, facem anchetă pe ce avem. Nu avem cum să facem comisie comună de anchetă cu Camera Deputaţilor. (…) Nu e normal să fac eu o anchetă pentru colegii deputaţi la Senat”, a explicat Nadia Cerva.

Plenul Senatului a decis pe 8 septembrie extinderea obiectului de activitate al comisiei de anchetă privind întâlnirea premierului interimar Ilie Bolojan cu preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, şi cu zborul cu un avion privat în Mykonos efectuat de judecătorul CCR Cristian Deliorga, alături de mai mulţi politicieni.

USR şi PNL au solicitat, luni, conducerii Camerei Deputaţilor înfiinţarea comisiei parlamentare de anchetă „Mykonos-Nordis”, care să cerceteze zborurile Nordis şi zborurile recente către Mykonos şi Nisa ale unor politicieni, oameni din justiţie şi din mediul de afaceri.

Casa scoasă la vânzare pe Rightmove pare desprinsă din cele mai întunecate coșmaruri. Tapetul care atârnă de pe pereți, podelele deteriorate și mobila veche creează o atmosferă atât de sumbră, încât mulți utilizatori au fost de acord că imobilul ar putea fi platoul perfect pentru un film de groază.

Citește și: Casă de vânzare pentru 10.000 de euro într-o localitate din România. Bonus: terenul are 284 de metri pătrați

Casă din filmele horror se vinde cu 88.000 de euro

O păpușă de cârpă cu aspect înfricoșător, lăsată într-un colț din living, face ca imaginile să fie de-a dreptul șocante. Nici bucătăria nu arată mai primitor, având ferestre acoperite cu scânduri, finisaje insalubre și vopsea scorojită pe pereți.

Baia lasă impresia că a fost părăsită în urmă cu zeci de ani, având cada și chiuveta pline de rugină, o perdea zdrențuită și pereți cu igrasie. Nici cealaltă încăpere nu oferă o imagine mai primitoare: șemineul este baricadat cu scânduri, tapetul verde-lămâie atârnă în bucăți, iar perdelele vechi și prăfuite completează peisajul dezolant.

Deși pare o ruină, proprietatea este de fapt un monument istoric viu, cu o vechime de aproape 200 de ani, pe care comunitatea locală încearcă din răsputeri să îl salveze de la demolare. Cunoscută ca Station House și construită în 1849, casa a aparținut paznicului care dirija traficul feroviar. Într-o epocă fără automatizări, siguranța vehiculelor și a pietonilor depindea exclusiv de acest om, care manevra manual porțile masive de la trecerea de cale ferată la fiecare trecere a trenului.

Deși necesită investiții masive, prețul de 75.000 de lire sterline (aproape 88.000 de euro) reprezintă un chilipir pentru zona respectivă. Valoarea medie a proprietăților din Bleasby se ridică la 638.965 de lire sterline (746.100 de euro), ceea ce explică interesul uriaș și viralizarea rapidă a anunțului.

Cazul a ajuns pe masa Poliției și a Parchetului, după ce una dintre femeile care se declară victimă spune că au fost depuse sesizări oficiale la cele două instituții. Acuzațiile sunt extrem de grave. Șapte femei susțin că ar fi fost hărțuite sexual și profesional de Ionuț Coș, director în cadrul AMEPIP.

Una dintre angajate vorbește despre un adevărat calvar și susține că directorul le-ar fi vorbit obscen și le-ar fi abuzat constant chiar pe holurile instituției. Femeile reclamă atât comportamente cu tentă sexuală, cât și presiuni și hărțuire la locul de muncă.

Iar existența sesizărilor interne este confirmată chiar de AMEPIP. Agenția anunță că a primit reclamații privind posibile situații de hărțuire pe criteriul de sex și hărțuire morală. Comisia internă și-a finalizat deja cercetarea și a trimis raportul conducerii, iar separat este în desfășurare și o procedură disciplinară.

1.„Pe parcursul activității profesionale din ultimele 3 luni, am fost supusă în repetate rânduri unor atitudini și comportamente care au afectat grav climatul de lucru, demnitatea mea profesională și starea mea psihică. (…) situațiile de hărțuire, denigrare și umilire la care am fost supusă nu au avut la bază lipsa de profesionalism sau neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, ci s-au manifestat în pofida implicării și contribuției mele constante în activitatea direcției.

În mod frecvent, domnul director a manifestat o atitudine agresivă în cadrul ședințelor și al discuțiilor profesionale, adresându-mi-se pe un ton ridicat, reproșându-mi diverse aspecte într-o manieră nepotrivită și încercând să mă discrediteze sau să mă umilească în fața colegilor. Aceste comportamente au depășit limitele unei comunicări profesionale normale și au creat în mod repetat situații de disconfort și presiune psihică. (…)

Totodată, pe lângă comportamentul abuziv manifestat în plan profesional, domnul director a avut în repetate rânduri un comportament neadecvat față de mine, utilizând expresii și remarci cu tentă sexuală, incompatibile cu relațiile profesionale.

De asemenea, acesta mi-a făcut în mod repetat propuneri privind inițierea unei relații personale cu dumnealui, deși nu i-am încurajat niciodată astfel de abordări și am considerat aceste manifestări ca fiind nedorite și nepotrivite.

Menționez că unele dintre aceste remarci și propuneri cu tentă sexuală au fost făcute în prezența colegilor mei de birou, care au asistat direct la respectivele situații și pot confirma existența acestora. Aceste comportamente mi-au creat o stare permanentă de disconfort, umilință și presiune psihică, afectându-mi atât activitatea profesională, cât li demnitatea personală„, scrie în plângere una dintre victime.

Citeste si AMEPIP reacționează în cazul plângerilor de hărțuire. Raportul comisiei a fost finalizat

2. „Domnul Ionuț-Cristian-Daniel Coș, în calitate de director, mi-a comunicat explicit că are la dispoziție situația completă a accesarilor mele și ale tuturor colegilor din ultimele trei luni, precizând, spre șocul și surprinderea mea, inclusiv ce site-uri am vizitat.

Printre altele acesta a menționat că a observat faptul că am accesat un site care conținea informații despre teste de sarcină, insinuând astfel aspecte strict private care țin de viața mea personală. Consider că această informație – formulată într-un mod cu tentă insidioasă – reprezintă o intruziune gravă în viața mea intimă și o încercare de intimidare, complet nejustificată în raport cu atribuțiile funcționale ale dânsului.

Menționez faptul ca aceste discuții au avut loc în biroul și în fața șefului de serviciu, doamna Irina Zamfir, afirmând faptul că și ea accesează site-ul horoscop zilnic. (…)

Conduita domnului Coș depășește cu mult limitele unui control profesional legitim și denotă o intenție clară de supraveghere abuzivă și intimidare psihologică. În acest context, mă simt amenințată, vulnerabilizată profesional și personal, iar în lipsa unor măsuri urgente, consider ca siguranța mea la locul de muncă este pusă în pericol. (…)

(…) În prezența șefului de serviciu, domnul Coș a afirmat explicit că a observat ca am accesat un site care conținea informații referitoare la un test de sarcină. Divulgarea acestei informații, care aparține strict sferei mele intime și medicale, constituie o intruziune de o gravitate extremă în viața mea privată, fiind utilizată cu scopul evident de a mă timora. (…)

În cadrul aceluiași comportament abuziv și lipsit de orice fundament legal, domnul director Ionuț-Cristian-Daniel-Coș mi-a confiscat prin forță telefonul personal direct din mână. Acesta a manifestat o conduită violentă, țipând în mod continuu și agresiv să îi predau aparatul telefonic colegei mele. (…)

Domnul Coș a pretins în mod complet nejustificat și arbitrar că purtam o conversație privată sau că înregistram discuția, încercând astfel să își preconstituie un pretext pentru un act flagrant de agresiune psihologică. Acest gest de o agresivitate extremă, desfășurat în prezența martorilor menționați, a îmbrăcat forma unei constrângeri fizice și psihice, generându-mi o stare profundă de vulnerabilitate, umilință și teroare la locul de muncă.

Totodată, acesta îmi impune în mod imperativ cerința de a-l privi direct în ochi în timpul conversațiilor, o conduită care excedează total raporturile profesionale normali și care demonstrează o nevoie manifestă de control, dominare și umilire a personalului din subordine„, scrie o altă victimă a lui Ionuț Coș în plângere.

3. „Pe parcursul activității profesionale, domnul Ionuț Coș a manifestat în mod repetat un comportament agresiv și intimidant, constând în ridicarea tonului, țipete și folosirea unor expresii incompatibile cu relațiile profesionale formale.

Totodată, frecvent, atunci când nu răspund imediat la apelurile telefonice primite în afara programului de lucru, la ore total nepotrivite, inclusiv după ora 21:00 sau după miezul nopții, în ziua următoare sunt certată și apostrofată, reproșându-mi-se că nu mă aliniez nevoilor direcției. În aceste situații, mi se solicită să fiu la dispoziția domnului Ionuț Coș la orice oră din zi și din noapte, iar orice argument sau justificare din partea mea este întâmpinat cu ridicarea tonului comunicându-mi-se că, dacă nu mă adaptez modului său de lucru, trebuie să îmi caut un alt loc de muncă. (…)

Domnul Ionuț Coș îmi adresează următoarea afirmație: „Avem amândoi curea și data viitoare scot cureaua, te pun pe masă și te bat la fundul gol.” Menționez ca această afirmație nu reprezintă un incident izolat, referiri similare privind faptul că mă va „bate la fundul gol” fiindu-mi adresate în aproximativ trei ocazii diferite. (…) În cadrul altei discuții purtate cu domnul Ionuț Coș, la care a fost prezent și colegul meu, Vlad Ciupercă, mi s-a comunicat că „trebuie să învăț să fiu om politic, șireată ca o vulpe, puternică ca un leu”.

I-am răspuns că, dacă mi-aș fi dorit să fac politică, aș fi ales un alt parcurs profesional și nu aș fi ocupat funcția pe care o dețin în prezent. Ca reacție la această afirmație, domnul Ionuț Coș mi-a transmis ca ar trebui să îmi caut un alt loc de muncă. Acest episod se înscrie în seria situațiilor în care mi s-a sugerat sau comunicat că ar trebui să părăsesc instituția dacă nu mă conformez modului său de lucru„, a scris o altă victimă a loui Coș în plângere.

4. „Fiind chiar amenințată pe un ton ridicat și agresiv de către domnul director ca, în situația în care nu voi reuși să gestionez volumul de muncă atribuit, să îmi prezint demisia, menționând că aceasta ar fi și așteptarea conducerii guvernamentale, respectiv a domnului Prim-ministru Ilie Bolojan. Am perceput aceste afirmații ca pe o formă de presiune exercitată asupra mea, menită să mă determine să renunțe la funcție. (…)

De asemenea, domnul director a subliniat relația foarte apropiată dintre dânsul și domnul Prim-ministru Ilie Bolojan (având chiar aceeași zi de naștere) și a amplificat percepția că se încearcă influențarea deciziilor mele profesionale prin invocarea unei autorități externe cu mare influență statală”, notează o a patra victimă a directrorului AMEPIP.

Dorin Ioniță a murit vineri, 11 septembrie, la vârsta de 61 de ani. Generalul-locotenent în rezervă a fost găsit mort în una dintre locuințele sale, din comuna Păulești, județul Prahova. Primele informații din anchetă au indicat ipoteza unei sinucideri, însă circumstanțele exacte ale morții sunt cercetate de autorități.

Dorin Ioniță a fost înmormântat în uniforma de general, însă nu a avut parte de onoruri militare, date fiind circumstanțele în care acesta a murit.

Citește și: Ce avere avea generalul Dorin Ioniță. A început războiul între amantă și soție

Totul a pornit în seara de 10 septembrie, în jurul orei 20:17, când polițiști din cadrul Poliției orașului Voluntari, județul Ilfov, au fost sesizați, prin apel 112, de către o femeie, cu privire la faptul că ar fi fost agresată fizic de către un bărbat. Polițiștii s-au deplasat de îndată la fața locului și au făcut verificări, iar în urma completării formularului de evaluare a riscului a fost stabilit un risc iminent pentru victimă, respectiv o femeie de 46 de ani, cu care generalul avea o relație extraconjugală.

După ce a bătut-o pe amanta sa cu pomnii și picioarele, generalul s-a ales cu ordin de protecție provizoriu pe o perioadă de 5 zile.

Citește și: Noi dezvăluiri despre generalul Dorin Ioniță înainte de înmormântare. Ce spune unul dintre colegii săi de muncă

Câteva ore mai târziu, în jurul orei 01:24, soția generalului a sunat la 112 și a cerut ajutor pentru că soțul său ar fi plecat de la domiciliu având asupra sa un pistol. Polițistii l-au găsit câteva ore mai târziu împușcat în cap.