Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

(STUDIU) Piaţa IT din România a depăşit 9 miliarde de euro

Publicat

in

Piaţa IT din România a depăşit valoarea de 9 miliarde de euro, iar în următorii doi ani ar putea ajunge la peste 12 miliarde de euro, potrivit rezultatelor celui mai recent studiu de piaţă realizat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), informează Agerpres.

“Observăm o continuă creştere a pieţei de software şi servicii în România, impactul sectorului IT în produsul intern brut naţional ajungând la 7%. Există speranţe foarte mari în ceea ce priveşte dezvoltarea suplimentară a acestui segment, prin intermediul marilor proiecte de digitalizare care urmează să fie implementate la nivelul economiei locale. Astfel, în următorii doi ani, valoarea pieţei IT din România ar urma să depăşească 12 miliarde de euro”, a declarat Gabriela Mechea, director executiv ANIS.

Potrivit sursei citate, piaţa IT din România este dinamică şi în continuă creştere, având în vedere că, de la un volum de 4,6 miliarde de euro în 2015, a ajuns la o valoare de 9 miliarde de euro. Dezvoltarea pieţei IT a avut loc chiar şi în anul 2020, marcat de pandemie, când s-a înregistrat o creştere a volumului cu 1,1 miliarde de euro.

Comparativ cu trendul general al creşterii economice din România, segmentul IT are o rată anuală de creştere de trei ori mai mare, procentajul fiind de 15 – 17% pe an.

În ceea ce priveşte volumul pieţei de telecomunicaţii, acesta a consemnat o creştere ceva mai moderată, ajungând de la 4,5 miliarde de euro în 2015 la 5,1 miliarde de euro în 2020.

“Şi valoarea exporturilor din domeniul IT & servicii a crescut considerabil, de 2,5 ori în ultimii 5 ani. Astfel, de la cifra de 2,5 miliarde de euro, exporturile au ajuns la un volum de 6 miliarde de euro. În plus, volumul exporturilor de servicii R&D (cercetare şi dezvoltare) s-a triplat în acelaşi interval de timp, de la 200 la 600 de milioane de euro”, se menţionează în studiul citat.

Exporturile din domeniul telecomunicaţiilor au înregistrat şi ele o creştere de 35% în acest interval de timp. Astfel, de la un volum de 566 milioane de euro, cifra a ajuns la 870 milioane de euro, iar estimările curente arată creşteri viitoare de 5% anual.

Potrivit studiului ANIS, companiile mari, cu peste 250 de angajaţi, au o pondere importantă în piaţa de software şi servicii IT, reprezentând 47% din totalul volumului de afaceri generate de industrie (4 miliarde de euro). Companiile medii (cu 50 – 250 de angajaţi) reprezintă 20% din volum (1,8 miliarde de euro), iar cele mici (cu 2 – 49 de angajaţi) reprezintă 27% din volumul total al pieţei (2,5 miliarde de euro). Întreprinderile micro (0 – 1 angajaţi) reprezintă în prezent 8% din volumul pieţei (0,7 miliarde de euro), iar în cazul acestora se înregistrează o creştere stabilă, de aproximativ 100 de milioane de euro anual.

“Aproape două treimi din volumul total al pieţei este concentrat în Bucureşti (60%), urmat de regiunea Nord-Vest, cu precădere zona judeţului Cluj (18%). Urmează regiunile Vest (7%), Nord-Est (6%), Centru (5%) şi Sud (4%). Se remarcă însă şi o scădere a ponderii Bucureştiului în total, Capitala având 64% din volumul pieţei IT în 2015. Regiunea de Vest, pe de altă parte, şi-a dublat ponderea în total între 2015 şi 2020. Sudul este singura regiune a ţării unde sunt înregistrate scăderi din ponderea totală a volumului pieţei de software şi servicii”, relevă studiul citat.

În ceea ce priveşte configuraţia capitalului, aceasta a rămas stabilă la nivel naţional, astfel că 64% dintre companiile IT au capital străin, iar 36% românesc.

“Piaţa telecomunicaţiilor este stabilă şi dominată de companii mari. Acestea deţin 84% (4,3 miliarde de euro) din capitalul total, iar restul este deţinut de companii medii, cu 4% (200 milioane euro), de companii mici, cu 10% (500 milioane de euro) şi de micro-întreprinderi, care au 2% din totalul pieţei (aproximativ 100 milioane de euro).

Piaţa telecom este puternic polarizată în Bucureşti, 93% dintre companiile prezente pe piaţă având sediile aici.

În prezent, piaţa IT numără nu mai puţin de 21.847 de firme, având o creştere cu 60%. Dezvoltarea cea mai accentuată a avut loc în zona micro-întreprinderilor, unde a fost înregistrată o majorare cu 78% a numărului firmelor în ultimii 5 ani.

De asemenea, în sectorul telecom, pe de altă parte, se regăsesc 1.965 de firme, observând o scădere cu 15% faţă de numărul companiilor active în 2015. Numărul companiilor mari a rămas stabil, spre deosebire de cel al companiilor mici şi mijlocii, care înregistrează scăderi.

Sectorul IT şi servicii numără 147.000 de angajaţi, majoritatea (47%) fiind ai companiilor mari de pe piaţa locală. Circa 27% dintre lucrători activează în companii medii, alţi 21% în companii de dimensiuni mici, în timp ce în microîntreprinderi lucrează doar 6.525 de angajaţi. La nivelul întregului sector, însă, este remarcată o creştere constantă a numărului de angajaţi, de aproximativ 8-9.000 pe an, se precizează în studiul realizat de ANIS.

Sectorul telecomunicaţiilor este considerabil mai mic, cu 40.000 de angajaţi, iar în acest segment s-a înregistrat un declin. În ultimii 5 ani, numărul celor care lucrează în această industrie a scăzut cu 10%, arată analiza citată.

“Capitalul uman din cele două industrii este unul valoros. În ceea ce priveşte angajaţii din segmentul de IT şi servicii, fiecare produce aproximativ 60.000 de euro anual, iar tendinţa e de creştere. Productivitatea în sectorul telecom este chiar mai mare, ajungând la 100.000 de euro pe an, dar fiind marcată mai degrabă de constanţă”, potrivit studiului.

În ceea ce priveşte numărul specialiştilor IT din economie, studiul arată o rată de creştere constantă, de aproximativ 8-9.000 de angajaţi anual, aceasta fiind corelată cu numărul de absolvenţi de facultăţi de profil. Cea mai mare parte a specialiştilor IT din România (76%) are studii universitare, iar restul de 48.000 de lucrători au doar studii preuniversitare.

“Diferenţa de gen rămâne în continuare semnificativă în piaţa IT&C din România. Doar 26% din totalul angajaţilor în această industrie sunt femei (53.000). În privinţa vârstelor, 47% (95.000) dintre angajaţi au între 16 şi 34 de ani, iar în intervalul 35 – 75 de ani se află 53% dintre aceştia (108.000)”, mai arată studiul citat.

Înfiinţată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT româneşti şi sprijină dezvoltarea industriei locale de software şi servicii, creşterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât şi a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse. Asociaţia numără peste 175 de membri, atât companii mici, cât şi multinaţionale, firme cu capital românesc sau străin, cu sedii în toate marile centre IT din ţară şi peste 47.000 de angajaţi.

ANIS are o cifră de afaceri de peste 3,87 miliarde de euro, adică peste 65% din totalul veniturilor generate de industria IT la nivel naţional.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

CS Mioveni domină în fața FK Csikszereda și obține o victorie categorică cu scorul de 3-1

Publicat

in

De

CS Mioveni a învins-o pe FK Csikszereda cu scorul de 3-1 (3-0), într-un meci disputat joi în etapa a 8-a a fazei play-off a Ligii a II-a de fotbal.

Gazdele au condus cu 3-0 după mai puţin de o jumătate de oră de joc, prin golurile marcate de Remus Guţea, în minutele 7 şi 18, şi Ştefan Blănaru (26, din penalty). Richard Jelena a redus din diferenţă în minutul 64.

Gloria Buzău este foarte aproape de promovarea directă după rezultatul de la Mioveni. Gloria, căreia i-au rămas trei meciuri de disputat în acest play-off, are un avans de cinci puncte faţă de principala sa urmăritoare, FK Csikszereda, ce mai are doar două meciuri de jucat, conform Agerpres.

Tot în etapa a 8-a din play-off, vineri va avea loc meciul CSC 1599 Şelimbăr – Gloria Buzău, iar sâmbătă este programată întâlnirea AFC Unirea 04 Slobozia – CS Corvinul 1921 Hunedoara.

Clasament
1. AFC Unirea 04 Slobozia 56 puncte
2. CS Corvinul 1921 Hunedoara 49
3. CSC 1599 Şelimbăr 46
4. Gloria Buzău 45
5. AFK Csikszereda Miercurea Ciuc 40
6. CS Mioveni 39

Primele şase clasate la finalul sezonului regulat evoluează în play-off-ul pentru promovarea în Superliga de fotbal. Primele două clasate eligibile (CSC Şelimbăr şi Corvinul Hunedoara nu au drept de promovare) la finalul play-off-ului vor promova direct în Superligă. Următoarele două clasate eligibile vor juca meciuri de baraj cu ocupantele locurilor 7 şi 8 din play-out-ul Superligii.

Citeste mai mult

NATIONAL

Gaza: costul reconstrucției, estimat între 30 și 40 de miliarde de dolari, potrivit ONU

Publicat

in

De

Organizația Națiunilor Unite a estimat joi costul reconstrucției Fâșiei Gaza, devastată de aproape șapte luni de un război devastator între Israel și gruparea palestiniană Hamas, la o sumă cuprinsă între 30 și 40 de miliarde de dolari, din cauza amplorii fără precedent a distrugerilor, potrivit AFP.

Imagine cu distrugerea din Gaza, zona din jurul spitalului Al-Shifa Foto: Mahmoud Issa / AFP / Profimedia

„Estimările Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) pentru a reconstrui totul în Fâșia Gaza, depășesc 30 de miliarde de dolari și ar putea ajunge până la 40 de miliarde de dolari”, a declarat Abdallah al-Dardari, directorul Biroului regional al PNUD pentru statele arabe, în cadrul unei conferințe de presă la Amman.

„Amploarea distrugerilor este enormă și fără precedent (…) Este o sarcină cu care comunitatea internațională nu a mai trebuit să se confrunte de la cel de-al Doilea Război Mondial”, a adăugat Dardari, care este și subsecretar general al ONU.

El a precizat că „au avut loc discuții cu țările arabe cu privire la finanțarea (pentru reconstrucție)”, raportând „semnale extrem de pozitive”, fără a oferi mai multe detalii.

Dardari a adăugat că, dacă reconstrucția Gaza ar trebui să se desfășoare conform procesului tradițional, „ar putea dura zeci de ani, iar poporul palestinian nu își permite luxul de a aștepta” atât de mult.

„Prin urmare, este important să acționăm rapid pentru a relocaliza oamenii în locuințe decente și pentru a le restabili viața normală din punct de vedere economic, social, sanitar și educațional. Aceasta este prioritatea noastră absolută și trebuie să fie realizată în primii trei ani de la încetarea ostilităților.”, a subliniat oficialul.

De asemenea, el a estimat că s-au acumulat „37 de milioane de tone” de moloz în urma bombardamentelor și exploziilor. „Vorbim despre o cifră colosală, iar aceasta crește în fiecare zi. Cele mai recente date indică faptul că se apropie deja de 40 de milioane de tone”.

„40 de ani de eforturi și investiții s-au dus pe apa sâmbetei”

Oficialul ONU a mai precizat că „72% din clădirile rezidențiale au fost distruse complet sau parțial”.

În plus, „dezvoltarea umană în Gaza, în toate aspectele sale, inclusiv sănătatea, educația, economia și infrastructura, a fost dată înapoi cu 40 de ani. Patruzeci de ani de eforturi și investiții s-au dus pe apa sâmbetei”.

„Reconstrucția trebuie să fie planificată cu meticulozitate, eficientă și extrem de flexibilă, deoarece nu știm cum se va încheia războiul” și ce tip de guvernare va fi instituit în Fâșia Gaza, a adăugat el.

Dardari a subliniat importanța pregătirii din timp, astfel încât să se poată acționa de îndată ce ostilitățile încetează. „Trebuie să fim pregătiți să oferim locuințe temporare decente, să curățăm molozul și să ne ocupăm de miile de cadavre care zac sub dărâmături”.

Într-un raport publicat joi, PNUD a estimat că războiul va duce la o pierdere de 26,9% din PIB în 2024 pentru Teritoriile Palestiniene în ansamblu, în comparație cu proiecțiile inițiale ale Biroului Palestinian de Statistică.

Înainte de începerea războiului, la 7 octombrie, creșterea economică palestiniană era prognozată la 3,5% în 2023, dar anul s-a încheiat cu o recesiune de 5,5% – o diferență datorată aproape în întregime prăbușirii economiei din Gaza, care s-a contractat cu peste 90% în ultimele trei luni ale anului.

Cisiordania ocupată este de asemenea afectată, economia sa scăzând cu 18,8% în ultimul trimestru din 2023, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Speranța de viață în teritoriile palestiniene în ansamblu a scăzut cu patru ani și ar putea scădea chiar și cu șapte ani dacă războiul va mai dura încă trei luni.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend