Conecteaza-te cu noi

SOCIAL

Soclul statuii lui I.C. Brătianu, o bătaie de joc!

Publicat

in

Statuia a fost dezvelită în luna mai a anului 2007

Autorităţile locale au dezvelit recent, în parcul Muzeului Judeţean din Piteşti, un bust al lui Ion (Ionel) I.C. Brătianu. Toate bune şi frumoase, numai că, în apropierea bustului, în Grădina Publică (fostul parc 1907), statuia lui I.C. Brătianu, tatăl lui Ionel, a fost dată uitării de Primărie. Deşi au trecut cinci ani şi jumătate de la dezvelirea ei, soclul are şi azi basoreliefurile de la fosta statuie, cea a ţăranului român. Pe deasupra, textul de prezentare a creatorului României moderne s-a şters complet.   

Primăria nu a găsit o soluţie tehnică pentru scoaterea basoreliefurilor cu ţărani

Basoreliefuri cu ţărani pe soclul statuii lui Brătianu

Statuia lui I.C. Brătianu din Grădina Publică din Piteşti a fost dezvelită în luna mai a anului 2007, în prezenţa Ioanei Brătianu şi a seniorilor liberali Mircea Ionescu Quintus şi Radu Câmpeanu. Realizată din bronz, cu o înălţime de patru metri, operă a sculptorului craiovean Lucian Irimescu, statuia lui I.C. Brătianu a fost montată în locul statuii ţăranului român, făcută de comunişti în memoria victimelor răscoalei din 1907, dar nu pe un soclu nou, ci pe soclul acesteia din urmă. Amintim că statuia ţăranului a fost mutată în Nord, în zona bulevardului „Nicolae Bălcescu”, înspre Centru. Pentru că sunt foarte bine încrustate în soclu, basoreliefurile de pe părţile laterale, înfăţişând scene din timpul răscoalei, nu au putut fi îndepărtate până la dezvelirea statuii lui I.C. Brătianu. Pe moment, la vremea respectivă, basoreliefurile au fost acoperite cu două steaguri tricolore, câte unul pentru fiecare parte. Deşi au trecut cinci ani şi jumătate de la dezvelirea statuii creatorului României moderne, Primăria nu a fost în stare să găsească o soluţie tehnică pentru scoaterea basoreliefurilor. Azi nici măcar steagurile nu mai sunt. Prin urmare, basoreliefurile de pe soclu, care nu au nimic în comun cu statuia lui I.C. Brătianu, sunt la vedere.

Textul de prezentare a lui I.C. Brătianu, de pe placheta de marmură montată pe partea din faţă a soclului, s-a şters

Textul de prezentare s-a şters. Complet!

În plus, textul de prezentare a lui I.C. Brătianu, de pe placheta de marmură montată pe partea din faţă a soclului, s-a şters. Complet! Cauzele? Intemperiile şi, mai ales, calitatea execrabilă a materialului folosit pentru scrierea textului. Iată ce era scris pe plachetă, iar acum nu se mai vede: „Născut la Piteşti, Ion C. Brătianu, personalitate marcantă a vieţii politice din România secolului al XIX-lea, este considerat făuritorul României moderne. Participant de frunte la revoluţia din 1848 şi la Unirea Principatelor, are meritul, în calitate de prim-ministru al ţării, de a fi condus România spre dezvoltare, prosperitate şi spre obţinerea independenţei”. Anul trecut, viceprimarul Cornel Constantin Ionică declara că la Direcţia Tehnică şi de Urbanism a Primăriei se află în stadiu final un proiect pentru dislocarea basoreliefurilor. Atât de „final” încât nici până azi basoreliefurile nu au fost scoase! Cât despre scrisul şters, nu înţelegem ce mare filosofie şi ce mare efort ar implica refacerea textului!

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

ACTUAL

DE INTERES! S-a scumpit carnea de miel. Iată prețurile cu o săptămână înainte de Paște

Publicat

in

De

Carnea de miel, tot mai scumpă cu o săptămână înainte de Paște 2024

La o săptămână de Paște, românii care doresc să pună pe masa de sărbătoare miel se lovesc de prețuri mai mari comparativ cu anul precedent. Prețul variază semnificativ de la o regiune la alta a țării, dar în medie, un kilogram de carne de miel ajunge la 50 de lei.

Creșteri semnificative de preț

Anul acesta, fermierii au decis să majoreze prețurile la carnea de miel, argumentând creșterea costurilor de producție, inclusiv furaje, utilități și transport.

Astfel, prețul minim pornește de la 24 de lei pe kilogramul de miel în viu, la fermă. Totuși, odată ajunsa în piețe sau supermarketuri, carnea ajunge să coste semnificativ mai mult. De exemplu, în piețele din Argeș și Brașov, un kilogram de carne de miel se vinde cu 50-55 de lei, în timp ce la București, prețul poate ajunge chiar și la 60 de lei. Există totuși și modalități de a obține carne de miel la un preț mai mic. Cumpărarea unui miel întreg de la fermă poate fi o opțiune mai avantajoasă, prețul pe kilogram putând ajunge la 45 de lei.

Diferențe semnificative între regiuni

Prețul final al cărnii de miel este influențat de o serie de factori, printre care regiunea de proveniență, rasa mielului, greutatea și modul de vânzare (în viu, tranșat, la bucată).Astfel, se pot observa diferențe semnificative de preț între diverse județe. De exemplu, în zonele montane, unde creșterea ovinelor este mai costisitoare, prețul este mai ridicat comparativ cu regiunile din sud sau est.

Cât costă un kilogram de miel, în funcție de județ

Bucureşti:

45-50 de lei la raft

25 de lei în viu

Argeș

50-55 de lei la raft

  • 23-25 de lei în viu

Mureş:

  • 55 de lei la raft
  • 23 de lei în viu

Timişoara:

  • 50 de lei la raft
  • 25 de lei în viu

Mehedinți:

  • 40 de lei la raft
  • 25 de lei în viu

Arad:

  • 60-70 de lei la raft
  • 25 de lei în viu

Constanța:

  • 50-60 de lei la raft
  • 25 de lei în viu

Sibiu:

  • 50-55 de lei la raft
  • 23-25 de lei în viu

Craiova:

  • 40-50 de lei la raft
  • 20-25 de lei in viu

Alba:

  • 45-50 de lei raft
  • 23-25 de lei in viu.

Recomandări pentru cumpărători

Pentru a obține carne de miel de calitate la un preț decent, este recomandat ca românii să compare ofertele din mai multe magazine sau piețe. De asemenea, este importantă verificarea prospețimii cărnii și alegerea unui furnizor de încredere.

Deși prețul cărnii de miel a crescut semnificativ în acest an, românii nu renunță la tradiția de a consuma acest produs de Paște. Mulți dintre ei consideră că este o investiție necesară pentru a avea o masă de sărbătoare bogată și gustoasă.

Citeste mai mult

ACTUAL

Sfântul Gheorghe. Adevărata poveste a sfântului sărbătorit azi, 23 aprilie, în calendarul ortodox

Publicat

in

De

Biserica ortodoxă îl prăznuiește la 23 aprilie pe Sfântul Gheorghe, un brav soldat de origine greacă, torturat și ucis pentru credința lui creștină. Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai iubiți și grabnic ajutători sfinți din calendarul ortodox.

Sfântul Gheorghe, numit adesea Marele Mucenic Gheorghe, s-a născut în Capadocia, din părinți creștini de origine greacă. El a fost îndrumat de mic în spiritul creștin și a crescut apărând credința ortodoxă și învățăturile lui Iisus.

Un brav soldat al creștinismului

Tânărul Gheorghe, pe numele său grec Gyorgos, a luat calea armelor și s-a înrolat în armată unde s-a făcut foarte repede remarcat pentru curaj și pentru faptele sale eroice.
Poveștile vechi păstrează o relatare mai mult sau mai puțin reală despre lupta tânărului soldat Gheorghe cu un balaur care amenința cetatea Silena din Libia de azi. Legenda spune că balaurul a fost o vreme potolit de localnici care îi dădeau oi și vite să își astâmpere foamea. Dar când nu au mai avut animale, balaurul ar fi cerut-o chiar pe fata comandantului cetății. Atunci, a apărut un tânăr viteaz care le-a promis oamenilor că îi scapă de năpastă.
Sfântul Gheorghe s-a luptat cu balaurul, l-a ucis cu sulița și a salvat-o pe fata comandantului. De atunci, pe multe steaguri bisericești, Sfântul Gheorghe este pictat cu mantie roșie de soldat, luptându-se cu un balaur uriaș, simbol al diavolului care îi ispitea pe oameni să renunțe la credința lor și să se închine idolilor.

Lupta și martiriul Sfântului Gheorghe

Sfântul Gheorghe era deja comandantul unei trupe de soldați greci, când a venit la putere Dioclețian și acesta a ordonat, în anul 303, distrugerea lăcașurilor de cult creștine și asuprirea tuturor celor care se închinau lui Dumnezeu. Sfântul Gheorghe s-a opus prigoanei creștinești, a luptat împotriva soldaților păgâni care distrugeau bisericile și îi torturau pe preoți. A fost prins și el, încarcerat și supus unor torturi de neimaginat pentru a renunța la credința creștină și pentru a se închina idolilor în care credea Dioclețian. Tânărul Gheorghe a fost împuns cu sulița, a fost tras pe roată, a fost îngropat într-o groapă cu var acid și torturat cu pietre, dar niciuna dintre aceste schingiuri nu l-a înfrânt. Credința i-a dat putere să îndure totul, de fiecare dată el se ridica nevătămat și tot mai încrâncenat împotriva asupritorilor săi.

O poveste din acele vremuri spune că, pentru a demonstra tăria credinței sale, Sfântul Gheorghe ar fi înfăptuit un miracol nemaiîntâlnit. El l-ar fi înviat din morți pe un tânăr frate de suferință. Soția împăratului Dioclețian, auzind despre miracolele tânărului comandant creștin a cerut și ea să treacă la creștinism. Cum era de așteptat, Dioclețian nu putea accepta ca împărăteasa Alexandra să îmbrățișeze o religie pe care el vroia să o stârpească pentru totdeauna din imperiu. În acel moment, Dioclețian a dispus uciderea Sf. Gheorghe prin decapitare, la data de 23 aprilie 304.

Sfântul Gheorghe, ocrotitorul soldaților și al armatei

Un soldat atât de curajos, cunoscut și pentru faptele sale eroice din Țara Sfântă și pentru tăria cu care i-a apărat pe creștini, a rămas adânc întipărit în conștiința credincioșilor. Sfântul Gheorghe este considerat ocrotitorul creștinilor și al tuturor soldaților. Imaginea acestui mucenic viteaz a fost pusă pe steagul de luptă al lui Ștefan cel Mare și apoi chipul său a fost folosit pentru pecetea Mitropoliei Moldovei și a Bucovinei.

Sfântul Gheorghe doborând balaurul este reprezentat pe steagul Moldovei dăruit de Ștefan cel Mare mănăstirii Zografu de pe muntele Athos. Sfântul Gheorghe în amintirea creștinilor În 1222, regele Angliei, Richard Inimă de Leu, l-a ales pe Sfântul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale și al întregii țări. Regele Edward al III-lea a înființat „Ordinul St. George”, iar Crucea Sfântului Gheorghe a devenit steagul Angliei, „Union Jack”. Marele Mucenic Gheorghe este considerat și ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei și Serbiei.

În România, numele Sf. Gheorghe este unul dintre cele mai populare, mai ales sub formele de Gheorghe, George, Georgeta și Geta. Numele său a fost folosit pentru mai multe localități din țară precum Sf. Gheorghe și Sângiorz, dar și pentru unul din brațele Dunării care formează Delta.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend