Doi medici militari chirurgi de la Spitalul Militar de Urgență „Dr. Alexandru Gafencu” Constanța au fost puși sub acuzare de procurorii DNA pentru luare de mită în formă continuată, după ce anchetatorii susțin că aceștia ar fi primit bani și bunuri de la pacienți sau de la aparținătorii acestora în schimbul unor intervenții chirurgicale și consultații.

Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Direcția Națională Anticorupție, procurorii militari au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de colonelul Constantin Ghiță, medic militar chirurg și șef al Secției Chirurgie din cadrul Spitalului Militar Constanța, pentru luare de mită în formă continuată, fiind reținute 35 de acte materiale.

În cazul acestuia a fost dispusă măsura controlului judiciar pe cauțiune pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 2 septembrie 2026. Ghiță trebuie să depună, în termen de șapte zile, o cauțiune de 500.000 de lei, suma urmând să fie consemnată la dispoziția DNA.

DNA: Ar fi primit mită aproape zilnic

Conform procurorilor, în perioada 27 iulie – 1 septembrie 2026, Constantin Ghiță ar fi primit, „aproape zilnic”, bani sau alte bunuri de la 35 de persoane, pacienți ori aparținători.

Sumele de bani ar fi fost cuprinse între 100 și 1.000 de lei și ar fi fost primite în legătură cu exercitarea atribuțiilor sale de medic chirurg, respectiv pentru intervenții chirurgicale și consultații.

„În perioada 27 iulie – 01 septembrie 2026, în calitate de medic militar chirurg, inculpatul Ghiță Constantin ar fi primit, aproape zilnic, cu titlu de mită, sume de bani cuprinse între 100 lei și 1.000 lei, precum și alte bunuri, de la 35 de persoane (pacienți/aparținători), în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu în calitate de medic chirurg, respectiv intervenții chirurgicale și consultații pacienți”, arată DNA.

Un al doilea colonel, acuzat că ar fi primit bani și alimente

Procurorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și față de Laurențiu Marian Minea, medic militar chirurg cu grad de colonel în cadrul aceluiași spital.

Acesta este acuzat de luare de mită în formă continuată, procurorii reținând opt acte materiale.

Potrivit DNA, în perioada 13 august – 1 septembrie 2026, Minea ar fi primit bani și produse alimentare de la opt pacienți sau aparținători, tot în legătură cu efectuarea unor intervenții chirurgicale și consultații.

Față de acesta a fost dispus controlul judiciar pentru 60 de zile, începând cu 2 septembrie.

Sume de bani nejustificate, găsite la percheziții

Ancheta DNA a inclus și percheziții efectuate în 1 septembrie la domiciliile celor doi medici și la Spitalul Militar de Urgență „Dr. Alexandru Gafencu” Constanța.

Procurorii susțin că, în timpul perchezițiilor, asupra celor doi medici au fost găsite diferite sume de bani pe care aceștia nu le-ar fi putut justifica.

Perchezițiile au fost făcute în baza unor autorizații emise de instanța competentă.

Medicii nu mai pot profesa chirurgia în spital pe perioada controlului judiciar

Pe durata controlului judiciar, cei doi inculpați sunt obligați să respecte mai multe restricții.

Printre acestea se numără interdicția de a comunica direct sau indirect cu persoanele indicate de procurori, interdicția de a părăsi România fără acordul organelor judiciare și interdicția de a exercita profesia de medic chirurg în cadrul Spitalului Militar de Urgență „Dr. Alexandru Gafencu” Constanța.

Celor doi li s-a atras atenția că, dacă încalcă cu rea-credință obligațiile impuse, controlul judiciar poate fi înlocuit cu arestul la domiciliu sau cu arestarea preventivă.

Ancheta vizează și alte persoane

DNA precizează că urmărirea penală în acest dosar nu se limitează la cei doi medici.

„În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane”, arată Direcția Națională Anticorupție, fără a oferi, deocamdată, alte detalii privind identitatea acestora sau faptele cercetate.

Cu chiu, cu vai și numai după intervenția Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Argeș a trimis un răspuns solicitării formulate de ziarul nostru privind situația dezastruoasă de pe DJ 703H. Modul în care instituția a ales să gestioneze această cerere de interes public este însă de-a dreptul halucinant: deși a întârziat nepermis de mult, IPJ Argeș pare că nici măcar nu a citit cu atenție întrebările adresate. Practic, noi am cerut mere, iar poliția ne-a dat banane.

Date din 2025 pentru o solicitare din 2026

Redacția noastră a solicitat în mod detaliat situația sancțiunilor aplicate administratorului drumului județean DJ 703H – supranumit pe bună dreptate „drumul groazei” – pentru ultimele șase luni, adică pentru intervalul 20 februarie 2026 – 20 iulie 2026.

În loc de date concrete pe această perioadă, IPJ Argeș ne-a expediat la pachet cifre din perioada iulie 2025 – iulie 2026, fără alte detalii sau clarificări. Conform adresei primite, în intervalul „iulie 2025 – prezent”, polițiștii Biroului Rutier Curtea de Argeș ar fi transmis administratorului drumului două informări privind starea de viabilitate și ar fi aplicat două sancțiuni contravenționale (un avertisment și o amendă în valoare de 16.218,75 lei). Motivele invocate chiar de poliție: carosabilul prezintă gropi, denivelări, iar marcajele rutiere sunt în mare parte șterse, afectând grav siguranța traficului rutier.

Rămâne însă întrebarea: ce s-a măsurat și ce s-a sancționat efectiv în ultimele 6 luni din acest an? IPJ Argeș a ales să tacă și să amestece datele din anii trecuți.

Traseul birocratic: Cereri respinse, înregistrări întârziate și intervenții la București

Până și cronologia acestui răspuns arată un comportament instituțional voit lipsit de transparență:

• 20 iulie: Prima solicitare a fost făcută telefonic, în calitate de jurnaliști acreditați, însă a fost respinsă direct de reprezentantul IPJ Argeș.
• 22 iulie: Am redactat și depus solicitarea în scris. Atenție însă: deși depusă pe 22 iulie, cererea a fost înregistrată oficial în registrele IPJ abia pe 27 iulie.
• După 20 de zile: Răspunsul a sosit abia după trei săptămâni de la prima solicitare și doar după ce redacția noastră a sesizat conducerea IGPR de la București.

În ciuda insistării pe respectarea dreptului la informare al cetățenilor care își distrug mașinile zilnic pe DJ 703H, IPJ Argeș oferă răspunsuri incomplete și date nereale, pasând responsabilitatea și evitant transparența. Redacția noastră va continua să solicite permanent infiormații, până când autoritățile vor oferi explicațiile pe care cetățenii din Argeș le merită.

Citeste DREPT LA REPLICĂ IPJ ARGEȘ

Marcel Bogos, ciobanul care a descoperit drona prăbușită pe un câmp din comuna Viișoara, județul Vaslui, spune că nu și-a dat seama că aparatul putea reprezenta un pericol atunci când s-a apropiat de el.

Bărbatul povestește că a observat un obiect negru pe câmp, după ce a coborât din zona în care se afla cu oile. Când s-a apropiat, și-a dat seama că era o dronă. „Țiuia, se aprindeau becuri”, își amintește ciobanul.

Pentru că nu știa ce este aparatul și pentru că zgomotul continua, bărbatul a decis să intervină. „Am scos ceva rotund și firele și s-a oprit. Și gata, asta a fost!”, povestește el.

Ciobanul spune că nu s-a gândit că drona ar putea avea o încărcătură explozivă. „Nu mi-am dat seama ce se poate întâmpla”, spune bărbatul, referindu-se la momentul în care a umblat la firele aparatului.

Dronă plină cu explozibil, prăbușită în județul Vaslui. Ciobanul care a găsit drona: „Țiuia și se aprindea! I-am scos firele și s-a oprit”

Ulterior, după ce autoritățile au ajuns la fața locului și i-au spus să nu se mai apropie, situația a căpătat o altă semnificație pentru el. „Atunci a venit frica!”, povestește ciobanul, care spune că abia după ce polițiștii i-au atras atenția asupra pericolului a realizat că se apropiase de un obiect care putea să îi pună viața în pericol.

Întrebat ce ar face dacă ar găsi din nou o dronă, reacția lui este surprinzătoare. Deși tocmai aflase că aparatul de care se apropiase avea explozibil, bărbatul spune că nu exclude să se apropie din nou. „Dacă mă apropii și nu licărește cred că mă duc. Știu acum de unde să scot”, spune ciobanul.

Întrebat dacă ar mai scoate firele, răspunsul lui este, practic, afirmativ. „Cred că dacă ajung lângă ea, pot să-i scot din nou”,spune el.

Declarația vine după ce bărbatul a aflat că obiectul asupra căruia intervenise avea o încărcătură explozivă.

Ciobanul spune că, înainte de a ajunge la dronă, a observat o mașină albă în apropierea zonei. Potrivit relatării sale, în autoturism se aflau două persoane, însă nu a putut stabili dacă erau bărbați sau femei.

Bărbatul spune că mașina a rămas în zonă aproximativ o oră și că cele două persoane au plecat înainte ca el să ajungă la locul unde se afla drona.

Un detaliu pe care ciobanul îl menționează este că persoanele respective ar fi plecat în momentul în care l-au văzut coborând cu turma de oi.

El nu poate spune însă dacă oamenii respectivi aveau vreo legătură cu drona. „Nu știu poate oamenii au răsărit acolo, nu știu”, spune el.

Ciobanul crede că drona ar fi putut cădea în timpul nopții

Marcel Bogos spune că nu a văzut momentul în care drona s-a prăbușit și nici nu a auzit aparatul în timpul nopții. El crede că este posibil ca drona să fi căzut peste noapte, întrucât zona în care se afla cu oile este la distanță de locul unde a fost găsită.

Forţele ruse au atacat masiv Ucraina, foarte aproape de graniţa cu România. Infrastructura, mai multe clădiri şi maşini, avariate / Medvedev ameninţă că aruncă-n aer trenul cu oficialii UE

Câmpul pe care a fost descoperit aparatul este, potrivit relatării sale, unul întins și izolat, de aproximativ 20 de hectare. După descoperirea dronei, un nepot al ciobanului a fost cel care a sunat pentru a anunța autoritățile, spune Marcel Bogos.

Bărbatul estimează că a trecut aproximativ o oră până la sosirea polițiștilor. Când aceștia au ajuns, ciobanul le-a arătat locul unde se afla drona. Abia atunci, spune el, polițiștii i-au atras atenția să nu se apropie.

„Nu te apropia, domnule, nu te apropia”, își amintește bărbatul că i s-ar fi spus. Ulterior, zona a fost securizată, iar încărcătura explozivă a fost detonată controlat de echipa pirotehnică.

Un alt sătean a fost cel care a sunat la 112 şi a anunţat despre existenţa aparatului de zbor, la o jumătate de oră după ce acesta a fost găsit, a mai spus Marcel Bogos.

O dronă prăbuşită a fost găsită, marţi, pe un câmp din comuna Viişoara, judeţul Vaslui. Perimetrul a fost izolat şi un echipaj pirotehnic al Serviciului Român de Informaţii (SRI) a ajuns în zonă pentru verificări. Surse din anchetă au precizat că ulterior încărcătura explozivă a fost detonată controlat.

Cu precizrea ca pana si în dreptul la replica IPJ Arges prezintă date nereale

– solicitarea fost facuta prima data în data de 20 iulie telefonic, ca jurnalisti acreditati si respinsa de reprezentantul IPJ

-solicitarea scrisa a fost facuta si depusa în data de 22 iulie si, atentie, inregistrata abia la data de 27 iulie.

– raspunsul primit abia dupa 20 zile si dupa interventia la IGPR Bucuresti de cand am cerut informatia este halucinant: noi am cerut datele pentru ultimele 6 luni, adică 20 februarie 2026- 20 iulie 2026 , IPJ ne-a transmis fara alte detalii, din perioada iulie 2025- iulie 2026.

iată, integral, dreptul la replică transmis de IPJ Argeș.

„Ca urmare a materialelor publicate de jurnalistul Uță Iulian în data de 5 august 2026 și ulterior pe site-ul Ziarul Profit, prin care se afirmă că Inspectoratul de Poliție Județean Argeș nu ar fi răspuns solicitării formulate în baza Legii nr. 544/2001 și că nu ar fi aplicat sancțiuni administratorului DJ 703H, solicităm publicarea prezentului drept la replică și revenirea asupra afirmațiilor care nu corespund situației de fapt.

Precizăm că solicitarea a fost înregistrată la I.P.J. Argeș sub nr. 75.126/27.07.2026, iar în aceeași zi solicitantul a fost informat cu privire la înregistrare și la prelungirea termenului de soluționare, conform prevederilor Legii nr. 544/2001, aspect transmis prin email la adresa redacței.

Răspunsul final a fost întocmit la 11.08.2026 și transmis redacției în aceeași zi, tot prin email la adresa redacției, la ora 11:31.

În răspunsul oficial s-a comunicat explicit de către responsabilul cu aplicarea Legii 544/2001, că, în perioada iulie 2025 – prezent, polițiștii Biroului Rutier Curtea de Argeș au transmis administratorului DJ 703H două informări privind starea de viabilitate a drumului și au aplicat două sancțiuni contravenționale – un avertisment și o amendă în cuantum de 16.218,75 lei.

În aceste condiții, afirmația potrivit căreia I.P.J. Argeș „nu a aplicat nicio sancțiune”, precum și susținerea că instituția nu ar fi răspuns solicitării până la data de 24 august 2026 sunt contrazise chiar prin documentele oficiale, care au fost transmise redacției.

Critica jurnalistică poate fi legitimă și este necesară într-o societate democratică. La fel de legitim este însă dreptul unei instituții publice de a corecta informațiile factuale prezentate eronat sau incomplet.

În consecință, solicităm revenirea asupra afirmațiilor inexacte și publicarea prezentului drept la replică în aceleași condiții de vizibilitate cu materialele care au generat acest demers.

În cazul publicației tipărite, principiul aplicabil dreptului la replică impune, în esență, o publicitate echivalentă celei acordate materialului inițial: publicarea în aceeași publicație și, pe cât posibil, în aceeași pagină sau într-un spațiu comparabil ca vizibilitate, cu un corp de literă cel puțin echivalent și o întindere care să permită o prezentare efectivă a replicii, astfel încât dreptul la replică să nu fie golit de conținut printr-o publicare marginală sau cu o vizibilitate net inferioară.

În cazul ediției online, solicităm ca dreptul la replică să fie publicat pe ziarulprofit.ro, într-un spațiu și cu o vizibilitate rezonabil comparabile cu materialul contestat, precum și să fie indicată în mod clar existența replicii în proximitatea articolului inițial.

Solicităm, astfel, ca cititorii să poată cunoaște nu doar acuzațiile formulate la adresa I.P.J. Argeș, ci și faptele și punctul de vedere oficial care le contrazic.”

BIROUL DE PRESĂ

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis mai multe alerte nowcasting de vreme rea, care vizează mai multe județe din România. Vom avea parte de averse torențiale, descărcări electrice și vijelii.

Știripesurse.ro vă ține la curent cu evoluția vremii în țară

Cod galben de furtuni în județele Buzău, Prahova și Dâmbovița

ANM a emis Cod galben de furtuni pentru județele Buzău, Prahova și Dâmbovița, valabil până la ora 15.30.

Zona de munte a județului Buzău , respectiv zona de munte a localităților: Nehoiu, Lopătari, Gura Teghii, Chiojdu, Siriu, Mânzălești, Bisoca, Brăești, Colți, Bozioru, Chiliile;
Zona de munte a județului Prahova , respectiv zona de munte a localităților: Sinaia, Comarnic, Bușteni, Măneciu, Valea Doftanei, Cerașu, Azuga, Șotrile, Bertea, Secăria;
Zona de munte a județului Dâmboviţa , respectiv zona de munte a localităților: Moroeni;

Se vor semnala local averse torențiale care vor acumula 15…25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului cu rafale de 45…55 km/h, izolat grindină de dimensiuni mici (1….2 cm).

Cod galben de furtuni în județul Bacău

ANM a emis avertizare Cod galben de furtuni în mai multe localități din județul Bacău, valabil până la ora 15.00.

Localitățile din județul Bacău, vizate de avertizarea meteo: Onești, Târgu Ocna, Dărmănești, Dofteana, Oituz, Helegiu, Slănic-Moldova, Livezi, Târgu Trotuș, Bârsănești, Pârgărești, Cașin, Buciumi, Bogdănești;

Se vor semnala averse torențiale care vor acumula 15…25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului cu rafale de 45…55 km/h, grindină de dimensiuni mici (1….2 cm).

Facturile uriașe la electricitate primite de o școală din localitatea Vlădeni, județul Iași, în timpul vacanței de vară au fost cele care au ridicat mari semne de întrebare.

Facturi de peste 48.000 de lei la un liceu din Vlădeni. Un magazin din apropiere ar fi fost alimentat de la rețeaua școlii

Potrivit informațiilor publicate de presa locală, deși este vacanță, consumul de energie înregistrat la căminul Liceului Tehnologic din Vlădeni a fost mai mare decât în perioada în care elevii se află la școală.

Prima factură achitată de unitatea de învățământ a fost de aproximativ 18.000 de lei. Ulterior, școala a primit o nouă factură, de peste 30.000 de lei, sumă considerată neobișnuit de mare pentru perioada respectivă.

Valoarea facturii a determinat autoritățile să verifice instalația electrică. În timpul verificărilor, alimentarea cu energie a căminului a fost întreruptă. Odată cu deconectarea acestuia, s-a oprit și iluminatul din magazinul aflat în vecinătate, ceea ce a ridicat suspiciunea că spațiul comercial ar fi fost alimentat de la rețeaua electrică a liceului.

Citește și Hidroelectrica face o investiție care ar putea micșora facturile clienților. Proiectul strategic va crește producția de energie regenerabilă a companiei

Acum, autoritățile locale încearcă să stabilească cine a consumat energia și, mai ales, cine este responsabil pentru plata facturilor.

Magazinul  îi aparține unui consilier local din comună. Acesta susține însă că eventualele costuri nu ar trebui să îi revină lui, ci chiriașului.

Consilierul local a declarat că nu știe exact ce s-a întâmplat și că situația „probabil se va lămuri”. El a precizat că „am auzit discuții, dar nu mă pot pronunța”.

În ultima declarație de avere a consilierului local nu apare niciun spațiu comercial sau de producție pe numele său, dar nici indemnizația de ales local, scrie ziare.com. 

Citește și Cât scoate Mihai Trăistariu din buzunar pentru facturile la energie electrică la garsonierele din Mamaia: „Fac economie drastică”