Mircea Sandu, fost președinte al FRF, ginerele său, Asher-Ziv Tetelman, și asociatul acestuia, Bogdan Petculescu, au fost achitați pentru acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare și spălare de bani. Hotărârea a fost pronunțată pe 28 august 2026 și nu este definitivă. Procurorii pot contesta decizia la Curtea de Apel București.

Potrivit motivării Tribunalului București, prezentată de Libertatea, acuzațiile DIICOT s-au bazat în mare parte pe presupuneri, iar prejudiciul de peste 2,3 milioane de lei ar fi fost calculat printr-o metodă care nu demonstra existența unor lucrări supraevaluate. Instanța a mai constatat că nu există probe care să arate că banii despre care procurorii susțineau că reprezintă prejudiciul au ajuns la Mircea Sandu sau la ginerele acestuia. Achitarea celor trei inculpați s-a întemeiat pe dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală – „fapta nu există”.

Nu a fost demonstrată existența unui grup infracțional

Mircea Sandu a fost trimis în judecată în 2020, după ce urmărirea penală în dosar fusese începută în 2017. Acuzația procurorilor era că fostul șef al FRF și-ar fi ajutat ginerele să obțină un contract cu Federația și să supraevalueze lucrările efectuate la Centrul de fotbal Buftea.

În motivarea achitării, judecătorul subliniază că pentru existența unui grup infracțional organizat trebuie demonstrate atât structura și rolurile membrilor, cât și caracterul stabil și durabil al grupării:

„Un grup infracţional organizat presupune existenţa unei structuri organizate, care acţionează coordonat, după reguli bine stabilite, iniţiată sau constituită de inculpaţi. Pentru existenţa unui grup infracţional organizat, este necesar să se stabilească: modul în care s-a constituit grupul (structura piramidală), existenţa unor persoane care deţin anumite roluri în cadrul acestuia, atragerea de membri în cadrul grupului, atribuţii, durata în timp a actelor ilicite desfăşurate de natură a imprima stabilitate şi durabilitate grupării infracţionale.

Materialul probator administrat în cauză nu a dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil că pretinsul grup ar fi avut o structură clară. Reţinerea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat s-a făcut, exclusiv, prin prisma împrejurării că inculpatul (Tetelman Ziv Asher – n.r.) avea calitatea de soț al fiicei inculpatului (Sandu Mircea – n.r.), iar coinculpatul (Petculescu Bogdan – n.r.) era partener cu (Tetelman Ziv Asher – n.r.).

De asemenea, nu a fost dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil că grupul ar fi avut stabilitate şi durabilitate. Nu se poate reține existența unui grup infracțional organizat preconstituit pe realizarea de către FRF a investiţiei la bazele sportive (Buftea I – n.r.) şi (Buftea II – n.r.). Chiar dacă ar fi admisă ca ipoteză de lucru susținerea acuzării, nu se va putea reține existența unui grup infracţional organizat, nefiind îndeplinită condiţia de stabilitate şi durabilitate.

Chiar admiţând ca ipoteză de lucru aspectele relative la semnarea contractelor şi la aprobarea plăţilor, pretinsul grup s-ar fi format exclusiv în legătură cu o singură investiţie concretă şi delimitată în timp, fără nicio dovadă a unei intenţii de continuare a activităţii dincolo de aceasta. Or, grupul format ocazional pentru comiterea imediată a uneia sau mai multor infracţiuni concrete şi fără continuitate, nu poate constitui un grup infracţional organizat, putând fi reținută existența unei pluralităţi ocazionale, iar nu a unui grup infracţional organizat în sensul art. 367 C. pen”.

Citeşte şi: Alexandru Țiriac, mesaj şocant pentru fanii de pe Instagram: „Mi-e teamă că nu am trăit suficient”

Magistratul consideră că nici presupusul obiectiv al grupării, respectiv obținerea unor sume importante din patrimoniul FRF, nu a fost demonstrat:

„Obiectivul grupului infracțional organizat, respectiv obţinerea de sume semnificative prin însuşirea acestora din patrimoniul FRF, nu a fost demonstrat dincolo de orice dubiu rezonabil.

Actele imputate inculpatului (Sandu Mircea – n.r.), aprobarea plăţilor şi semnarea contractelor, sunt acte juridice ale FRF, îndeplinite în exercitarea atribuţiilor instituţionale ale preşedintelui. Transformarea unor acte instituţionale în acte de participare la un grup infracţional organizat ar fi impus dovada unei înţelegeri neechivoce de constituire a grupului şi identificarea unui rol determinat în cadrul acestuia.

Or, contrar celor susținute în rechizitoriu, materialul probator administrat în cauză nu a demonstrat un asemenea aspect, neexistând nicio probă că inculpatul (Sandu Mircea – n.r.) ar fi participat la constituirea vreunui grup infracţional, la vreo întâlnire de organizare sau la vreo înţelegere prealabilă cu caracter infracţional. Existența unor relații anterioare de familie sau de afinitate nu poate prezuma o asemenea situației de fapt”.

De unde provenea diferența de 2,3 milioane de lei

Un punct important în motivarea instanței îl reprezintă modul în care DIICOT a calculat prejudiciul. La momentul trimiterii în judecată, procurorii au indicat un prejudiciu de 3.895.590,34 de lei. Pe parcursul procesului, suma a fost redusă la 2.324.377,76 de lei. Judecătorul a constatat însă că această din urmă valoare rezulta din diferența dintre valoarea contabilă a investiției și valoarea lucrărilor de construcție executate de una dintre societățile implicate.

Potrivit instanței, în calcul nu au fost incluse toate cheltuielile necesare pentru finalizarea și operaționalizarea Centrului de fotbal Buftea:

„Contrar susținerilor din rechizitoriu, prejudiciul reţinut nu reprezintă valoarea unor lucrări supraevaluate. Suma reţinută cu titlu de prejudiciu, respectiv 2.324.377,76 lei, reprezintă rezultatul adiţionării de către d-na expert (…), a două sume: suma de 2.056.877,48 lei (în legătură cu Buftea I) şi suma de 267.500,28 lei (în legătură cu Buftea II). Or, dincolo de susținerea acuzării, d-na expert a calculat cele două sume ca reprezentând diferența între valoarea de inventar a investiției declarată de FRF la finalizarea investiției și suma reprezentând exclusiv valoarea lucrărilor de construire executate de SC (…) SRL”.

Citeşte şi: Radu Banciu l-a criticat dur pe Gigi Becali: „A tras doar pentru el, pentru oile lui”. Ce l-a scos din minţi

Instanța arată că diferența de bani nu dovedește automat o supraevaluare a lucrărilor: „Modul de stabilire al prejudiciului în rechizitoriu presupune un calcul al valorii întregii investiţii doar prin raportare la valoarea construcției, nefiind avute în vedere toate sumele plătite pentru finalizarea integrală a investiției”.

Judecătorul concluzionează că nu există probe suficiente care să demonstreze că lucrările au fost supraevaluate: „Nicio probă administrată în cauză nu a stabilit că lucrările efectuate de SC (…) SRL ar fi fost supraevaluate, astfel încât în cauză nu se poate reține dincolo de orice dubiu rezonabil existența unui prejudiciu”.

Banii nu au ajuns la Mircea Sandu sau la ginerele său

Un alt argument important în decizia de achitare este legat de presupusa însușire a banilor. Potrivit judecătorului, suma considerată de procurori prejudiciu nu a fost achitată către societatea controlată de ginerele lui Mircea Sandu și nici către acesta sau către soția sa: „Cu privire la acțiunea imputată de însușire a acestei sume (condiție de tipicitate obiectivă impusă de lege pentru reținerea infracțiunii de delapidare), din probe rezultă că suma nu a fost achitată către SC (…) SRL sau către (Tetelman Ziv Asher – n.r.) sau către (Tetelman Raluca, fostă Sandu – n.r), suma a fost evidenţiată în contabilitatea FRF şi reprezintă plăţi pentru lucrări şi servicii prestate de alte entităţi. În aceste condiţii, este evident că acuzaţia constând în însuşirea acestei sume din patrimoniul FRF în interesul lui (Tetelman Ziv Asher – n.r.) nu poate fi dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil. Această sumă se pare că a fost plătită pentru lucrări executate de alte entităţi pentru realizarea întregii investiţii”.

Judecătorul explică și condițiile care trebuie îndeplinite pentru existența infracțiunii de delapidare și subliniază că nu a fost demonstrat faptul că Mircea Sandu și-ar fi însușit suma indicată de procurori.

„Prin acţiunea «însuşire» în sensul reglementat de art. 295 Cod penal se înţelege mai întâi un act de scoatere a unui bun din posesia sau detenţia unei persoane şi ulterior, subsecvent, trecerea lui în stăpânirea altei persoane. Or, probatoriul administrat în cauză nu a demonstrat dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul (Sandu Mircea – n.r.) și-a însuşit suma de bani imputată de acuzare”, a transmis judecătorul.

De ce a căzut și acuzația de spălare de bani

În ceea ce privește acuzația de spălare de bani, instanța a reținut că aceasta era legată de presupusa delapidare. Judecătorul arată că, în condițiile în care nu a fost demonstrată existența infracțiunii principale, nu poate fi reținută nici infracțiunea de spălare a banilor: „Aşadar, neexistând infracţiunea predicat nu se poate reţine nici infracţiunea de spălare de bani şi implicit nici cea de complicitate la spălare de bani. După cum s-a menționat anterior, în cauză nu există probe care să demonstreze că suma reţinută cu titlu de prejudiciu ar fi ajuns în posesia lui Tetelman Ziv Asher. Neajungând în posesia sa, inculpatul nu putea dispune de ea prin vreunul din mecanismele prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019”.

Instanța face referire și la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a stabilit că infracțiunea de spălare a banilor este autonomă, dar presupune existența unei infracțiuni predicat din care provin bunurile.

„Astfel, concluzia ce se desprinde este că infracţiunea de spălare de bani poate să existe doar după ce infracţiunea predicat s-a consumat, neputând ca aceste două infracţiuni să fie concomitente. Cum în cauză nu există mijloace de probă care să demonstreze existența infracțiunii predicat, nu poate fi reținută nici infracțiunea de spălare a banilor”, se mai arată în Hotărârea nr. 1125/2026.

Citeşte şi: Violențe după Corvinul – Dinamo, la Arad. Un angajat al Senatului, membru AUR, implicat în scandal

Ce susțineau procurorii DIICOT

Mircea Sandu și ginerele său, Ziv-Asher Tetelman, au fost trimiși în judecată de DIICOT pe 5 octombrie 2020, alături de Bogdan Petculescu, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare și spălare de bani. Procurorii susțineau că, în perioada 2009-2010, cei trei ar fi format un grup infracțional care urmărea însușirea din patrimoniul unei instituții cu profil sportiv a sumei de 3.895.590,34 de lei, în legătură cu lucrările pentru construirea Centrului de fotbal de la Buftea.

„În cauză s-a reținut faptul că în perioada 2009-2010, cei trei inculpați au constituit un grup infracţional organizat care a avut ca scop însuşirea din patrimoniul unei instituții cu profil sportiv a sumei de 3.895.590,34 lei, provenită din încheierea unui contract de execuţie lucrări având ca obiect construcţia unui centru de fotbal pe raza localităţii Buftea, judeţul Ilfov. În vederea atingerii scopului infracţional, a fost creat un circuit fictiv prin intermediul căruia au fost încheiate succesiv contracte de antrepriză şi subantrepriză între mai multe societăţi comerciale controlate de către membrii grupului infracţional, prin intermediul cărora au fost transferate sumele de bani provenite din contractele încheiate cu instituția cu profil sportiv. O parte din aceste sume au revenit ulterior membrilor grupării infracţionale disimulate sub forma «restituire împrumut asociat», «dividende» etc.”, se arăta în comunicatul DIICOT.

Decizia Tribunalului București nu este definitivă și poate fi atacată de procurori la Curtea de Apel București.

Recent, Codruța Filip a fost invitată în cadrul emisiunii Online Story cu Cornelia Ionescu, unde a vorbit despre separarea de Valentin Sanfira, dar și despre viitoare locuință pe care vrea să și-o cumpere, având în vedere că între cei doi nu a existat un partaj.

„A fost foarte greu. Da, recunosc că a fost un moment dificil peste care am trecut și acum sunt bine și profit de perioada asta.

Adică e o perioadă în care mă regăsesc, mă redescopăr, nu neapărat o iau de la capăt, continui să fac ceea ce am făcut întotdeauna, dar cumva am început să lucrez cu mine un pic, să-mi dau seama de niște lucruri. Am conștientizat faptul că e important să rămâi omul care ești cu adevărat și să nu te schimbe anumiți factori din jurul tău sau situațiile prin care ai trecut.

Dar da, la început nu mi-a fost ușor. M-am lovit de niște ziduri reci, și la propriu, și la figurat. Dar toate astea trec. Te obișnuiești.”

Citește și: Codruța Filip a izbucnit în lacrimi, după ce a vorbit cu o doamnă pe stradă: „Nu mă pot opri din plâns”

Codruța Filip: „Am înțeles că viața e imprevizibilă”

Vedeta a mărturisit că experiența divorțului a făcut-o să privească viața din altă perspectivă: „Nu este nimic sigur și asta pot să ți-o spun cu mâna pe inimă. Nu e nimic garantat în viață. Și, în general, știu că spunea la un moment dat cineva că toată treaba asta cu căsnicia, de fapt, e o loterie, că n-ai de unde să știi. 

Și n-o înțelegeam, pentru că eu aveam cumva o altfel de concepție. Pentru mine, asta reprezintă o garanție pentru toată viața. Hai să trecem un pic dincolo de semnatul actelor, dar vizavi de faptul că ajungi în fața altarului și că te cununi în fața lui Dumnezeu și că ai făcut un legământ și o promisiune, pentru mine astea sunt lucruri foarte importante la care eu am ținut dintotdeauna, pentru că așa am crescut.

Astea sunt valorile pe care mi le-au insuflat bunicii mei încă de mică, părinții mei. Și atunci, cumva, trăiam într-o bulă a mea și mi se părea ireal să se întâmple ceva și să nu ajungi cu persoana pe care tu o iubești și căreia ți-ai încredințat sufletul până la adânci bătrâneți. Nu concepeam. Dar acum am înțeles că viața e imprevizibilă și că, de multe ori, lucrurile nu ies așa cum le dorim și că nu e suficient ca tu să fii ok și să oferi tot ca să și primești.”

Vedeta a ales să plece din casa în care locuia cu Valentin Sanfira, dorind să nu mai aibă niciun fel de contact cu fostul soț. Astfel, artista a decis să nu ajungă la partaj și să se mute temporar într-un apartament în chirie.

Întrebată dacă nu vrea să își ia o casă, vedeta a spus că „Ba da. Acesta este targetul următor. Se va întâmpla cât de curând. Sunt în căutare. Când o să-mi găsesc ceva care să-mi placă și care să mă facă să mă simt bine, să mă simt acasă… „.

Cu toate că a trecut prin clipe grele, Codruța Filip nu și-a pierdut speranța și își dorește să își întemeieze o familie, chiar dacă experiența divorțului a făcut-o să fie mult mai precaută.

„O perioadă am gândit și eu așa și nu pot să mint acum și să-ți spun că nu am rețineri, că sunt gata să mă arunc cu capul înainte fără să-mi pese de nimic sau „ce-o fi, o fi”. Nu. Îți dai seama că am multe rezerve, am multe semne de întrebare. Voi avea multe semne de întrebare la un moment dat, poate vizavi de o persoană, și sunt lucruri firești, pentru că după ce treci printr-o situație de genul acesta e normal să sufli și în iaurt. Și probabil asta voi face și eu.”, a mai adăugat vedeta.

Citește și: Decizia radicală luată de Codruța Filip. De ce a refuzat partajul și unde locuiește acum: „A fost alegerea mea”

DNA avansează cu ancheta și îi schimbă încadrarea omului de afaceri Fănel Bogos. În dosarul de corupție, implicați mai mulți lideri PNL.

Omul de afaceri vasluian Fănel Bogos a fost chemat, miercuri, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Iaşi, unde a fost informat că procurorii au decis schimbarea încadrării juridice în dosarul în care este anchetat pentru cumpărare de influenţă.

Fănel Bogos: „Exact cum s-a întâmplat cu Moș Ion Roată care s-a dus la Alexandru Ioan Cuza, așa am fost și eu”

„Exact cum s-a întâmplat cu Moș Ion Roată care s-a dus la Alexandru Ioan Cuza, așa am fost și eu după drepturile mele. Nu am fost după altceva. Am avut o discuție principială foarte scurtă în care probabil dumnealui, necunoscându-mă și fiind insistent, m-a primit printre timp și probabil nici nu a avut când să se documenteze despre ce s-a întâmplat în cazul meu. Lucrurile sunt plecate de aici de jos”, a declarat Bogos la intrarea în sediul DNA Iași.

La ieşire, Fănel Bogos a făcut iar declaraţii. „A fost foarte bine. S-a făcut disjungere la dosar, o schimbare de încadrare. (…) Am dat doar declaraţii şi doar ni s-a adus la cunoştinţă. Trebuie să studieze dumnealor de aici încolo. După mine este o chestie mai uşoară. E mai uşor de dovedit nevinovăţia”, a declarat Fănel Bogos la ieşirea de la DNA Iaşi.

Fănel Bogos, audiat la DNA. Schimbare de încadrare juridică în dosarul afaceristului care susține că nu a discutat cu Bolojan „despre niciun bănuţ”

El a evitat să declare jurnaliştilor în ce constă schimbarea juridică şi care sunt disjungerile din dosar, însă a ţinut să sublinieze că acum procurorii anticorupţie au fost „mult mai înţelegători”.

„Cred că au luat o decizie corectă atunci când au disjuns, pentru că lucrurile s-au împărţit. Greutatea acelui dosar probabil s-a împărţit pentru a fi mai clare lucrurile. Modul în care pun problema şi poliţiştii şi domnul procuror, cu mine cel puţin, sunt tratat altfel: mult mai bine, mult mai prieteneşte, mult mai înţelegători. Nu se compară atitudinea de atunci cu atitudinea de acum. (..) Cel puţin mie mi se pare că empatizează foarte bine”, a declarat jurnaliştilor Fănel Bogos.

Bogos a negat că a făcut denunțuri în timpul arestului preventiv pentru a obține o măsură preventivă mai ușoară, respectiv controlul judiciar.

„Toți mă întreabă de ce-l apăr pe Bolojan. Eu nu-l apăr pe Bolojan, spun adevărul. Problemele pe care le au toți românii cu taxele impuse de domnul Bolojan le am și eu. Dar asta nu înseamnă că trebuie să spun că domnul Bolojan, principial, nu a fost corect cu mine. Nu s-a discutat despre niciun bănuț”, a mai declarat Fănel Bogos.

Omul de afaceri a susținut că în spatele dosarului său se află directorul DSVSA Vaslui, Mihai Ponea, pe care îl acuză că și-a obținut protecția la DNA, formulând denunțul.

Omul de afaceri Fănel Bogos, administratorul Vanbet SRL, cercetat penal de DNA Iași din noiembrie anul trecut pentru cumpărare de influență, este în prezent anchetat pentru instigare la art 13, din legea 78/2000, ceea ce înseamnă determinarea cu intenție a unei persoane să comită o infracțiune asimilată celor de corupție.

Omul de afaceri Fănel Bogos este administratorul unei societăţi din judeţul Vaslui din domeniul creşterii păsărilor. Acesta a fost reţinut în luna noiembrie 2025 de procurorii DNA – Serviciul Teritorial Iaşi, iar ulterior arestat. Din luna martie, Bogos este plasat sub control judiciar. El este acuzat de fapte de corupţie pentru că ar fi apelat la persoane din cercuri de influenţă, inclusiv la nivelul administraţiei centrale, pentru a-l schimba din funcţie de şeful DSVSA Vaslui, Mihai Ponea, instituţie care amendase în repetate rânduri societatea sa.

În acelaşi dosar, alte trei persoane au fost reţinute trafic de influenţă, dare de mită şi şantaj, iar două persoane au fost plasate sub control judiciar pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă şi şantaj, respectiv complicitate la trafic de influenţă.

Printre acestea se află şi fostul preşedinte al PNL Vaslui, Mihai Barbu. El este acuzat că i-ar fi intermediat afaceristului întâlniri cu persoane din administraţia centrală. În prezent, acesta se află sub control judiciar.

Vezi și Ilie Bolojan: „Din punctul meu de vedere, Cristina Trăilă este nevinovată”. Secretara generală adjunctă a Guvernului este suspectă în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos

De asemenea, pe 25 august, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus urmărirea penală faţă de Cristina Trăilă, fost deputat PNL şi fost secretar general adjunct al Guvernului, pentru complicitate la folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Conform unui comunicat al DNA transmis presei în noiembrie 2025, Fănel Bogos ar fi încercat să obţină despăgubiri de aproximativ 13 milioane de lei, după ce în anul 2024, la una din fermele sale din judeţul Vaslui ar fi fost confirmat un focar de salmoneloză. Întrucât DSVSA Vaslui ar fi dispus neutralizarea a 230.000 de păsări şi i-a refuzat plata despăgubirilor, omul de afaceri ar fi apelat la mai multe persoane pentru a-l schimba din funcţie pe directorul institituţiei şi pentru a determina conducerea ANSVSA să îi favorizeze firma.

Foarte zeloși la privit peste gard în curtea altor partide, USR-iștii sunt cât se poate de indulgenți atunci când vine vorba despre un om al lor care a călcat pe bec. O demonstrează cazul Clotilde Armand, vicepreședinte USR, condamnată în dosarul în care a fost acuzată că s-a numit manager într-un proiect cu fonduri europene.

În teorie, lucrurile sunt cât se poate de clare la USR, inclusiv la o condamnare în primă instanță: ”Calitatea de membru al partidului se suspendă de drept până la soluționarea definitivă a cauzei”.

În practică însă, intervine ”flexibilitatea”, care înseamnă, în cazul Clotilde Armand, că aceasta scapă de suspendarea din partid.

Citește și PSD numește USR „partidul penalilor și condamnaților” după ce Clotilde Armand a fost condamnată la un an de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei, în primă instanță

Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a explicat că Armand ”nu ocupă niciun fel de funcție publică” și că decizia este în primă instanță, astfel că fosta primăriță a Sectorului 1 nu va fi suspendată din partid. Seidler a admis însă că statutul partidului prevede suspendarea.

”Clotilde Armand nu ocupă niciun fel de funcție publică în momentul de față. Este o decizie în primă instanță, este o decizie cu amânarea executării pedepsei. Diferența față de suspendarea executării pedepsei este că după termenul de 2 ani, nici măcar nu rămâne în cazier înscrisă această chestiune.

Așadar, instanța a considerat că gradul de pericol social, dacă îmi permiteți să folosesc termenii de specialitate, este atât de redus, încât acest lucru nu va rămâne în cazierul dânsei după trecerea unei perioade de doi ani. Înțeleg că, așa cum a anunțat public, doamna Clotilde Armand va ataca cu apel decizia acestei prime instanțe și după cum știți, orice persoană este considerată vinovată doar dacă există o decizie definitivă în acest sens. (…)

(condamnarea – n.r.) Nu este cu executare și nici cu suspendare. Sunt trei categorii juridice: cu executare, cu amânare sau cu suspendare. Decizia primei instanțe în cazul doamnei Clotilde Armand este aceea de a amâna executarea pedepsei, tocmai pentru că gradul de pericol social este considerat chiar mai mic decât atunci când se dă o decizie cu suspendarea executării. Fapta există atunci când decizia instanței este definitivă. Deocamdată, este o decizie în primă instanță”, a spus purtătorul de cuvânt al USR, citat de libertatea.

Deputatul USR Alexandru Dimitriu este de părere că fosta primăriță ”trebuie să facă un pas în spate”.

”Nu trebuie să mai facă politică, trebuie să facă un pas în spate indiferent ce se întâmplă, până o să aibă o hotărâre definitivă și, dacă e exonerată, poate să-și reia activitatea. În acest moment, nu e oportun să mai facă politică”, a spus Dimitriu.

În 31 august, Clotilde Armand a fost condamnată la un an de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, în primă instanță, în dosarul în care a fost acuzată că s-a numit manager într-un proiect cu fonduri europene. Armand poate face apel în termen de 10 zile.

Citește și Amendamentul ”Fritz” face ravagii în rândul aleșilor locali. Alți nouă primari își vor pierde mandatul, din pricina noii legi a integrității

Cu chiu, cu vai și numai după intervenția Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Argeș a trimis un răspuns solicitării formulate de ziarul nostru privind situația dezastruoasă de pe DJ 703H. Modul în care instituția a ales să gestioneze această cerere de interes public este însă de-a dreptul halucinant: deși a întârziat nepermis de mult, IPJ Argeș pare că nici măcar nu a citit cu atenție întrebările adresate. Practic, noi am cerut mere, iar poliția ne-a dat banane.

Date din 2025 pentru o solicitare din 2026

Redacția noastră a solicitat în mod detaliat situația sancțiunilor aplicate administratorului drumului județean DJ 703H – supranumit pe bună dreptate „drumul groazei” – pentru ultimele șase luni, adică pentru intervalul 20 februarie 2026 – 20 iulie 2026.

În loc de date concrete pe această perioadă, IPJ Argeș ne-a expediat la pachet cifre din perioada iulie 2025 – iulie 2026, fără alte detalii sau clarificări. Conform adresei primite, în intervalul „iulie 2025 – prezent”, polițiștii Biroului Rutier Curtea de Argeș ar fi transmis administratorului drumului două informări privind starea de viabilitate și ar fi aplicat două sancțiuni contravenționale (un avertisment și o amendă în valoare de 16.218,75 lei). Motivele invocate chiar de poliție: carosabilul prezintă gropi, denivelări, iar marcajele rutiere sunt în mare parte șterse, afectând grav siguranța traficului rutier.

Rămâne însă întrebarea: ce s-a măsurat și ce s-a sancționat efectiv în ultimele 6 luni din acest an? IPJ Argeș a ales să tacă și să amestece datele din anii trecuți.

Traseul birocratic: Cereri respinse, înregistrări întârziate și intervenții la București

Până și cronologia acestui răspuns arată un comportament instituțional voit lipsit de transparență:

• 20 iulie: Prima solicitare a fost făcută telefonic, în calitate de jurnaliști acreditați, însă a fost respinsă direct de reprezentantul IPJ Argeș.
• 22 iulie: Am redactat și depus solicitarea în scris. Atenție însă: deși depusă pe 22 iulie, cererea a fost înregistrată oficial în registrele IPJ abia pe 27 iulie.
• După 20 de zile: Răspunsul a sosit abia după trei săptămâni de la prima solicitare și doar după ce redacția noastră a sesizat conducerea IGPR de la București.

În ciuda insistării pe respectarea dreptului la informare al cetățenilor care își distrug mașinile zilnic pe DJ 703H, IPJ Argeș oferă răspunsuri incomplete și date nereale, pasând responsabilitatea și evitant transparența. Redacția noastră va continua să solicite permanent infiormații, până când autoritățile vor oferi explicațiile pe care cetățenii din Argeș le merită.

Citeste DREPT LA REPLICĂ IPJ ARGEȘ

Loredana Groza și Cătălin Botezatu au atras toate privirile la malul unui lac din Târgoviște, unde artista a fost filmată într-o ținută îndrăzneață în timp ce se săruta pe buze cu celebrul designer.

Momentul face parte din culisele unui nou videoclip pe care cântăreața îl filmează. Deși au confirmat că pregătesc o surpriză pentru public, cei doi au ales să păstreze misterul și nu au oferit alte detalii despre proiect.

Citește și: Loredana Groza nu se uită la bani. Apariție wow într-o rochie îndrăzneață, care costă o mică avere. Trena uriașă și accesoriile completează ținuta scumpă VIDEO

Cum arată vila de lux din nordul Capitalei în care locuiește Loredana Groza

Loredana Groza este o prezență aparte pe scena muzicală din România. Vedeta este foarte activă în mediul online, acolo unde împărtășește cu fanii tot felul de episoade din viața sa. Nu de puține ori, vedeta i-a invitat pe fanii săi în propria casă prin intermediul imaginilor pe care le publică din locuință.

Vila pe care o deține Loredana Groza atrage atenția atât prin eleganță, cât și prin simplitate. Casa este parcă desprinsă dintr-un film italian: pereți în nuanțe calde de bej, arcade elegante și un acoperiș brun care dă un aer aparte întegului imobil.

Privită din stradă, locuința vedetei emană foarte mult rafinament. Ferestrele arcuite și micuțul balcon cu balustradă lucrată manual completează imaginea unei vile discrete, dar cu parfum de eleganță. În spatele gardului, se zărește o curte cochetă, cu multă verdeață, semn că artista preferă linișintea și intimitatea.

Interiorul, în schimb, este o explozie de energie și culoare. În fotografiile postate de ea pe rețelele sociale, se văd cadre din dormitor și living, camere luminoase, cu design modern și accente artistice. (Vezi AICI imagini)