După două încercări eșuate de a ajunge președintele României, Mircea Geoană (68 de ani) țintește acum succesul ca om de afaceri. Domeniul în care vrea să dea lovitura? Energia.

Mai multe companii dezvoltatoare au început procedurile de obținere a avizelor și autorizațiilor legale necesare pentru proiecte de construire a unor centrale de producție de energie electrică și, în unele cazuri, termică, pe gaze naturale.

Cel mai mare dintre aceste proiecte este al unei centrale cu putere instalată de 144,2 MW la Reșița, în județul Caraș-Severin. Unitatea de producție pe gaze ar urma să fie racordată în stația de transformare 400/220/110 kV Reșița a Transelectrica. Termenul estimat de punere în funcțiune este finalul lui 2030.

Proiectul aparține PPC Producție SRL, din grupul grec cu același nume – unul dintre cei mai mari investitori în energie din România. Avizul tehnic de racordare a fost obținut la finalul lui iunie 2026.

Un alt proiect inițiat este cel al unei centrale în ciclu combinat de 100 MW, cu amplasament în comuna Berceni-Prahova. Centrala ar urma să fie racordată la rețeaua electrică de transport în stația de transformare 220/110 kV Teleajen. Termenul estimat de punere în funcțiune este finalul lui 2028, scrie profit.ro.

Dezvoltator este firma Mandarin Rental SRL, înființată în 2023 și avînd ca obiect principal de activitate ″producția de energie electrică din resurse neregenerabile″.

Asociații acestei companii sunt George-Ovidiu Doca (40 la sută), Andreea-Mariana Gheorghe (20 la sută) și, din toamna anului trecut, Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO (20 la sută), potrivit termene.ro.

Firma a obținut aviz tehnic de racordare (ATR) tot în iunie 2026.

Citește și Bușoi, anunțuri de ultimă oră privind criza energetică. ”În zilele următoare vom avea vârfuri de consum” / ”Nu există, în acest moment, niciun motiv să punem în discuţie limitări de consum pentru marii consumatori industriali”

Un alt proiect este dezvoltat în comuna Roata de Jos din județul Giurgiu. Este vorba despre o centrală pe gaze al cărei ATR, emis tot în iunie, prevede o putere totală aprobată de peste 50 MW.

Documentația de mediu a proiectului stipulează în schimb că centrala va avea o putere electrică de 20,14 MW și una termică de 12,6 MW, asigurată de motoare Jenbacher, și va fi asociată cu un sistem de stocare a electricității produse de 72 MW.

Proiectul a fost inițiat de societatea Parc Energetic Roata de Jos SRL, înființată anul trecut și deținută de investitori români Stelian Stemate (33%), Mihai Cojocaru (25%), Gabriel Matei (25%), Laura Marinescu (8,5%) și Emanuel Marinescu (8,5%).

Punerea în funcțiune (PIF) este estimată pentru 2029.

Și Primăria Timișoarei vrea să instaleze motoare în cogenerare, de 45 MW în total, cu racord în stația de transformare 110/20/10 kV Fratelia a Rețele Electrice România și cu termen estimat de operaționalizare în 2028.

La rândul său, compania care administrează Parcul Industrial Mija din județul Dâmbovița, la care cei mai mari acționari sunt Quatron International Investment (35,2%) și Consiliul Județean (34,02%), vrea un spor de putere de peste 40 MW la centrala sa pe gaze, cu PIF estimat în primul trimestru al anului viitor.

În București există un proiect de unitate nouă în cogenerare, compusă din 2 centrale de puteri egale, cu amplasament în cartierul Militari. Este gândită să aibă o putere electrică totală de aproape 10 MW și una termică de 11,7 MW.

″Cele două centrale în cogenerare se vor racorda la sistemul centralizat de termoficare al Municipiului București, aparținând operatorului Compania Municipală Termoenergetica București SA, și la Sistemul Energetic Național (SEN).

Energia termică produsă de cele două centrale va fi livrată si vândută către Termoenergetica sub formă de agent termic primar – apă caldă cu temperatură de maxim 95° С. Energia electrică produsă va fi livrată în SEN prin intermediul stației de transformare 110/10 kV Iremoas, operată de Rețele Electrice România SA, și valorificată pe piețele de profil operate de OPCOM și BRM sau prin contracte bilaterale″, se arată în documentația proiectului.

Deocamdată a fost obținut ATR pentru una dintre cele 2 centrale, cu termen estimat de punere în funcțiune în 2027.

Dezvoltatorul este firma Energogen SRL, înființată anul trecut. Asociații sunt Constantin Bucur (50%), Alexandru Frîncu (25%) și Florin Frîncu (50%).

Constantin Bucur deține, prin compania Vest Energo, și singurul (deocamdată) CET privat din București, situat tot în Militari. Acesta a fost construit în 1965 pe platforma industrială omonimă, iar societatea operatoare a fost privatizată în 1995. Centrala Vest Energo alimentează cu energie termică cartierele Militari și Drumul Taberei și are o putere instalată de aproape 23 MW electrici și peste 53 MW termici, mai scriu cei de la profit.ro.

Citește și Cât costă un gram de aur joi, 20 august 2026. Prețul a crescut cu aproape 14 lei într-o singură zi

Începând din luna august, apare o schimbare importantă privind renovările apartamentelor, de pe data de 25 intrând în vigoare noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026.

Noul Cod abrogă Legea nr. 50/1991 și introduce, pentru anumite lucrări cu impact redus, o procedură simplificată bazată pe notificarea autorității locale.

Citește și:  Ce salariu ar trebui să câștigi dacă vrei să îți cumperi un apartament cu două camere în zona Aviației din București

Însă, simplificarea nu înseamnă că proprietarul poate lua barosul și poate modifica orice perete din apartament. Regula cea mai sigură rămâne aceeași: înainte să demolezi un perete trebuie să știi ce rol are acesta în clădire și în ce categorie juridică se încadrează lucrarea.

Lucrările obișnuite de întreținere și renovare care nu afectează structura de rezistență ori aspectul arhitectural al clădirii nu necesită, în principiu, autorizație de construire.

În această categorie, intră, de obicei:

-zugrăvelile, vopsitoriile și alte finisaje interioare;
-schimbarea parchetului, gresiei sau a altor pardoseli;
-reparațiile și înlocuirea tâmplăriei interioare;
-anumite reparații ale instalațiilor interioare;
-înlocuirea tâmplăriei exterioare în condițiile stabilite de lege, dacă nu sunt modificate golurile și aspectul clădirii.

Până la intrarea noului Cod în vigoare, aceste tipuri de excepții sunt prevăzute de Legea nr. 50/1991.

Cu alte cuvinte, pentru o renovare nu trebuie, de regulă, să fie solicitată autorizația.

Lucrurile se schimă atunci când „renovarea” începe să transforme configurația apartamentului, căci nu orice perete care nu pare de rezistență poate di demolat.

Mai întâi trebuie făcută diferența dintre elementele structurale și compartimentările nestructurale. Perețeii sau elementele structurale contribuie la rezistența și stabilitatea clădirii.

Intervenția asupra lor trebuie analizată și proiectată de specialiști și nu intră în categoria lucrărilor care pot fi făcute pur și simplu prin notificarea primăriei. Însă există și o capcană:  „nestructural” nu înseamnă automat „fără nicio formalitate”.

Astfel, din 25 august 2026 noul Cod introduce procedura simplificată pentru anumite modificări de compartimentare interioară nestructurală, demontabilă, realizată din materiale ușoare, dacă nu sunt afectate căile de evacuare, instalațiile cu rol în securitatea la incendiu ori cerințele privind rezistența și stabilitatea la foc a construcției. Aici poate intra, de exemplu, o compartimentare ușoară din gips-carton.

Una dintre noutățile noului Cod este apariția unei proceduri simplificate pentru anumite lucrări cu impact redus.

În locul procedurii clasice de autorizare, pentru lucrările expres prevăzute de Cod proprietarul poate utiliza notificarea autorității administrației publice competente, în condițiile și cu documentația stabilite de lege.

Citește și:  ANAF vinde un apartament în Oradea la preț de mașină second hand. Cât e taxa de participare la licitație

Adrian Minune a ales piesa „Dacă ploaia s-ar opri” a trupei Cargo, una dintre cele mai cunoscute din repertoriul formației. Alegerea a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât nimeni nu se aștepta ca manelistul să abordeze stilul rock. Cu toate acestea, interpretarea a i-a uimit pe cei prezenți și, ulterior, a făcut furori și pe rețelele sociale.

Citește și: Influencerița sexy care sare în apărarea lui Tavi Popescu după scandalul de la FCSB: „Un fotbalist talentat ce nu este lăsat să-și arate adevăratul potențial”

Filmarea a devnit rapid virală, iar numeroși internauți au urmărit cu surprindere prestația artistului. Mulți dintre aceștia au apreciat faptul că Adrian Minune a ieșit din zona de confort și au lăudat vocea și talentul acestuia.

Momentul a demonstrat că muzica poate doborî orice barieră și poate trece dincolo de etichete. Pentru câteva clipe, diferențele dintre rock și manele au trecut în plan secund, iar publicul pur și simplu s-a bucurat de moment.

Reacțiile din mediul online au fost pe măsura surprizei. Unii fani au spus că nu s-ar fi așteptat niciodată să îl audă pe Adrian Minune cântând o piesă de la Cargo, în timp ce alții au propus ca celebra trupă să încerce o melodie din repertoriul manelistului.

„Ok, acum Cargo «Așa sunt zilele mele» version.”, „Să fie asta sfârșitul bătăliei dintre rockeri și manelari? E-an-na cântă manele rock și Adi Minune cântă rock.”, „Mai bună decât originala.”, sunt o parte dintre comentariile internauților.

Citește și: Este una dintre cele mai bogate românce, însă puțini au auzit de ea. Unde se „ascunde” moștenitoarea imperiului Drăgan. Cum arată vila Veronicăi Gușă, e situată într-o zonă exclusivistă, înconjurată de superyachturi FOTO

Noua facilitate vine în sprijinul românilor care au nevoie de luare în spațiu și vor să parcurgă etapele birocratice direct de pe telefon sau calculator, fără a mai sta la cozi. Cu toate că digitalizarea aduce o simplificare consideerabilă a formularelor și a transmiterii documentelor, Direcția pentru Evidența Persoanelor atrage atenția că procesul nu este unul instant.

Citește și: Boc îndeamnă românii să-și facă buletin electronic. ”Haideți să avem toți, pentru a fi și noi în rândul lumii”

Reprezentanții au venit și cu un anunț: verificarea datelor și procesarea cererilor transmise în format electronic pot dura până la o săptămână. Această perioadă de așteptare este necesară pentru ca funcționarii să poată valida autenticitatea actelor de proprietate și să verifice identitatea părțilot implicate în bazele de date naționale.

„Acordul proprietarului pentru primirea în spațiu se transmite acum online! Fără drumuri la ghișeu. Prin HUB-ul de servicii al Ministerului Afacerilor Interne, poți transmite online declarația de consimțământ pentru primirea unei persoane în spațiu. Cum? Accesezi hub.mai.gov.ro, te autentifici în cont și selectezi serviciul „Exprimarea consimțământului pentru primire în spațiu”, au spus reprezentanții MAI într-un mesaj distribuit pe Facebook.

Cetățenii sunt îndrumați să completeze datele persoanei, să aleagă modalitatea de prezentare a dovezii dreptului de folosință asupra locuinței, să verifice informațiile și să transmită declarația direct către Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor.

Citește și: Noi reguli privind eliberarea cărților de identitate! Buletinele clasice vor putea fi emise doar în anumite condiții

Tribunalul Cluj a respins, joi după-amiază, contestațiile înainte de cele șapte persoane arestate preventiv pentru tulburarea și liniștii publice în dosarul deschis după ce o ambulanță a fost atacată în localitatea Recea Cristur din județul Cluj.

Printre inculpați se numără o femeie și doi fii ai acesteia. Potrivit deciziei Tribunalului Cluj, fiecare dintre contestatorii-inculpați are de plătit cheltuieli judiciare în cuantum de 500 de lei. Hotărârea este definitivă.

Citește și: Directorul ARR Cristian Anton, prins cu mita ascunsă în cutii de pantofi, trimis în judecată. STENOGRAME din dosar

Cei șapte inculpați, asistați de avocați din oficiu la Judecătoria Dej, au fost reprezentați în fața Tribunalului Cluj de apărători aleși.

Avocatul Koble Ladislau, care i-a reprezentat la Tribunalul Cluj pe trei dintre inculpați, a confirmat ipoteza vehiculată în spațiul public potrivit căreia la baza atacului asupra autosanitarei au stat informațiile de pe TikTok cu privire la o presupusă ambulanță care ar răpi copii.

Avocatul a arătat că ambulanța implicată în incident a ajuns  la Recea Cristur seara, iar în condițiile în care ambulanțierul nu găsea adresa la care trebuia să ajungă, a întrebat mai mulți copii aflați pe stradă despre adresă.

La plecarea ambulanței, un copil a devenit agitat și a început să strige că aceea este ambulanța la care fac referire mesajele de pe TikTok.

„S-a creat o reacţie în lanţ, un iureş în comunitate, a fost o reacţie nefirească, provocată de influenţa reţelei de socializare, cauzată şi de lipsa de instruire… A fost un cumul de factori acolo”, a afirmat avocatul Koble Ladislau.

Citește și: ÎCCJ ar urma să se pronunțe joi în procesul în care tot ea a dat Guvernul în judecată pentru 5 miliarde de lei, drepturi salariale restante ale magistraților

Potrivit avocatului, clienții săi „niciodată nu au avut percepţia că maşina pe care au încercat să o oprească este o maşină a unei instituţii”, ei încetând atacul în momentul în care şoferul a pornit girofarul autospecialei.

Apărătorul a precizat că inculpaţii pe care îi reprezintă nu au antecedente penale şi nici măcar amenzi contravenţionale nu au au primit.

Medicii chemaţi să acorde îngrijiri unui pacient în Recea-Cristur, judeţul Cluj, au fost atacaţi cu bâte, topoare şi pietre, pe fondul unor zvonuri propagate pe TikTok despre o presupusă „ambulanţă care fură copii”.

Şoferul autosanitarei a fost rănit la ochi de cioburile geamului spart şi a fost operat.

Liderii partidelor din fosta coaliție au fost chemați din nou, joi, la Palatul Cotroceni, pentru discuții referitoare la noua lege a salarizării. Aceasta este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și are o miză uriașă: 770 de milioane de euro.

După întâlnire, au făcut declarații consilierul prezidențial pe probleme economice Radu Burnete și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

Burnete a precizat că liderii partidelor din fosta coaliție au primit cu acest prilej noua versiune a proiectului de act normativ și că vor fi nou la discuții cu președintele Nicușor Dan, săptămâna viitoare.

”Astăzi (joi – n.r.), liderii au primit o versiune a proiectului care îndeplinește toate obligațiile asumate de România și satisface constrângerile fiscale. În următoarele zile, partidele vor fi rugate să analizeze. Vom mai avea câteva runde de discuții tehnice, probabil în weekend, urmând ca săptămâna viitoare liderii să se așeze cu președintele din nou la masă. (…)

Vă readuc aminte cele câteva chestiuni principale din acordul politic (privind Legea salarizării – n.r.). Una foarte relevantă, şi anume că dacă nu există consens, cele patru partide îşi asumă ca niciunul dintre ele să nu depună un proiect. (…)

În clipa de faţă, acest proiect este la partide, el nu este asumat de nimeni, este o variantă în discuţii. Vom vedea în zilele următoare dacă cele patru partide vor reuşi să ajungă la un consens sau nu”, a spus Burnete.

Tot Radu Burnete a confirmat că au fost discuții privind proiectul, înaintea întâlnirii de joi, cu reprezentanții Comisiei Europene (CE) și că ”nu e nimic în neregulă cu asta”.

Citește și Nazare, avertisment privind măririle de lefuri care ar transfera ”nota de plată în viitor”. ”O lege a salarizării publice echitabilă trebuie să fie și sustenabilă”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a ținut să sublinieze că în noua variantă a legii salarizării sunt fundamentate ”mai bine (…) anumite elemente tehnice care să servească partidelor pentru un bun proiect final”.

”Față de versiunea de pe 17 iulie, am fundamentat mai bine, semnificativ anumite elemente tehnice care să servească partidelor pentru un bun proiect final. (…)

Trebuie să înțelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de prudențialitate și că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne permite plapuma”, a spus Pîslaru.

Ministrul a dat amănunte și despre discuțiile purtate miercuri cu reprezentanții CE, subliniind că aceștia nu agreează ca impactul bugetar al viitoarei legi să depășească 12 miliarde de lei.

”Comisia Europeană nu sugerează o sumă. Nu face bugetul. A trimis o serie de observații cu privire la faptul ca orice valoare ce depășește opt miliarde trebuie justificată prin măsuri compensatorii. Ca să nu fiu evaziv, o creștere peste 12 miliarde nu a fost acceptată”, a spus Pîslaru.

Presiunea timpul este uriașă în privința noii legi a salarizării. Termenul-limită este 31 august, dată până la la care actul normativ trebuie adoptat de parlament, promulgat și publicat în Monitorul Oficial.

Citește și Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, după ce Comisia Europeană a respins proiectul privind Legea salarizării: „Ni s-a atras atenția că ne poate afecta ratingul de țară, un rating pe care l-am obținut «la mustață»”