Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a estimat luni că orice proiect democratic este ”prin natura sa, muritor”, drept reacţie la discursul preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a afirmat săptămâna trecută că UE ar putea “muri”, relatează AFP.

“Orice proiect democratic, orice model democratic este, prin natura sa, muritor”, a declarat Michel cu prilejul unui eveniment de marcare a 20 de ani de la extinderea din 2004, când zece state au aderat la UE.

Totuşi, a subliniat el, această constatare nu este menită să dea “o impresie pesimistă” privind starea UE.

“Sunt optimist”, a spus el. “Cred că avem forţele necesare, instrumentele necesare şi că suntem lucizi”, a adăugat preşedintele Consiliului European.

Într-un discurs cu o tentă alarmistă susţinut joi la Sorbona, la Paris, Emmanuel Macron a insistat asupra pericolelor care ameninţă UE.

“Trebuie să fim lucizi astăzi asupra faptului că Europa noastră este muritoare, ea poate muri. Asta depinde numai de alegerile noastre dar aceste alegeri trebuie făcute acum” pentru că “în orizontul următorului deceniu, (…) riscul este imens de a fi fragilizaţi, chiar retrogradaţi”, a adăugat el.

Întrebat despre creşterea familiei europene spre Est, Charles Michel a reafirmat că UE ar trebui să fie “pregătită” să integreze noi membri “până în 2030”.

“Care este alternativa? Dacă ideea este de a întârzia timp de decenii, asta ar trimite un mesaj Chinei, Rusiei, spunându-le că există un teren de joc pentru ei în imediata noastră vecinătate”, a subliniat el.

“Da, este o provocare, dar a nu alege această cale ar fi o eroare teribilă şi iresponsabilă din partea UE”, a avertizat el.

Cei 27 au decis în decembrie 2023 să înceapă negocieri de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova şi i-au acordat Georgiei statutul de ţară candidată. Bosnia a obţinut în decembrie 2022 acest statut, care marchează începutul unui proces lung şi complex.

Alte patru ţări din Balcanii de Vest sunt oficial candidate, dar sunt blocate de ani de zile în anticamera UE: Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia şi Albania.

Ministerul Afacerilor Externe tadjik a anunţat că l-a convocat luni pe ambasadorul rus în Tadjikistan pentru a-i aduce la cunoştinţă „preocuparea” față de „încălcări ale drepturilor” cu care se confruntă în prezent cetăţenii tadjici în Rusia, informează AFP și Agerpres.

Presedintele tadjik Emomali Rahmon (dreapta) la o reuniune a Comunitatii Statelor Independente (CSI)Foto: Alexei Danichev / Sputnik / Profimedia

Această convocare intervine în condiţiile în care sute de cetăţeni tadjici s-au trezit blocaţi la sfârşitul săptămânii trecute pe mai multe aeroporturi din Moscova, poliţiştii de frontieră interzicându-le intrarea pe teritoriul rus. Potrivit ministerului tadjik, aproape 1.000 de cetăţeni din Tadjikistan au fost reţinuţi sâmbătă pe aeroportul internaţional Vnukovo, principala poartă de intrare pentru zborurile ce provin din această ţară săracă a Asiei Centrale.

În final, circa 322 de tadjici au putut intra pe teritoriul rus, însă 306 au fost înscrişi de autorităţile ruse pe o listă de persoane care trebuie expulzate, a afirmat duminică ministerul tadjik într-un comunicat. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse a justificat sâmbătă aceste reţineri prin necesitatea de a face verificări aprofundate, în cadrul unor „măsuri anti-teroriste preventive”.

„Aceste măsuri sunt temporare şi fără legătură cu naţionalitatea cetăţenilor care sosesc în Rusia”, a dat asigurări Maria Zaharova. După atentatul sângeros de la Crocus City Hall, pe 22 martie, revendicat de gruparea Stat Islamic şi în urma căruia 12 persoane, dintre care cel puţin şapte tadici, au fost arestaţi, un număr tot mai mare de cetăţeni ai acestei ţări, care muncesc sau studiază cu milioanele în Rusia, se află în colimatorul autorităţilor ruse.

Transferurile de fonduri ale migranţilor tadjici spre ţara lor de origine reprezintă peste o treime din Produsul Intern Brut al acestei cele mai sărace foste republici sovietice din Asia Centrală, potrivit Băncii Mondiale. Tadjikistanul a protestat deja în trecut împotriva arestărilor unor cetăţeni ai săi, calificate de autorităţi drept arbitrare.

Atentatul de la Crocus City Hall, o sală de concerte de la periferia vestică a Moscovei, s-a soldat cu cel puţin 144 de morţi şi 360 de răniţi. Douăsprezece persoane în total au fost arestate de atunci.

După ce încercase inițial să acuze Ucraina că se află în spatele atentatului, Kremlinul a admis că acesta a fost comis de „islamişti radicali”, însă continuă să susțină că atacul a fost planificat cu susținere din Ucraina și Occident.