UPDATE Călin Georgescu a fost ridicat de la vila din Mogoșoaia și dus la audieri la DIICOT de mascați. Procurorii au ridicat mai multe probe în dosarul în care suveranistul este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat.

Știre inițială

Călin Georgescu a fost ridicat, luni dimineață, din trafic de echipele speciale ale Poliției Române. Potrivit unor surse, acesta se îndrepta spre un bazin de înot. Anchetatorii au descins la vila sa din Mogoșoaia, dar și la ale proprietăți. Călin Georgescu a fost adus sub escorta brigăzii speciale ale Jandarmeriei la locuința sa, pentru efectuarea perchezițiilor

DIICOT a deschis un dosar penal în cazul afaceristului care l-a reclamat pe fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu că l-ar fi înșelat cu un milion de euro.

UPDATE: Anchetatorii au găsit în mașina lui Călin Georgescu două aparate de bruiaj, de modele diferite, potrivit unor surse apropiate anchetei. Stiripesurse.ro are imagini cu dispozitivele ridicate în timpul verificărilor.

Descoperirea a fost făcută în contextul amplei operațiuni DIICOT de luni, în dosarul de înșelăciune de peste 1,1 milioane de euro. În paralel, omul de afaceri Ionel Rusen, vizat în aceeași anchetă, se află la DIICOT, iar anchetatorii au făcut verificări și asupra autoturismului acestuia.

UPDATE: Procurorii DIICOT au solicitat informații din Letonia, Italia, Marea Britanie și Elveția în dosarul în care este vizat pentru înșelăciune fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, au precizat, pentru AGERPRES, surse judiciare.

Călin Georgescu a fost ridicat din trafic luni, în timp de se îndrepta spre un bazin de înot, și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii efectuează percheziții într-un dosar de înșelăciune, au declarat surse judiciare pentru AGERPRES.

El urmează să fie dus la sediul DIICOT pentru a fi audiat.

Câteva zeci de persoane s-au strâns în fața sediului central al DIICOT din Capitală, pentru a-l susține pe Călin Georgescu.

De asemenea, un intermediar care ar fi implicat în dosarul lui Călin Georgescu a ajuns luni la sediul DIICOT, unde va fi audiat în legătură cu dosarul de înșelăciune.

Este vorba de Ion Negoescu, cel care i-ar fi făcut legătura lui Georgescu cu Răzvan Leu, un om de afaceri din Buzău, păgubit în dosar. Conform unor articole din presă, Răzvan Leu ar fi depus o plângere penală la DIICOT, în care ar susține că ar fi fost păgubit de Georgescu cu suma de un milion de euro.

‘Astăzi, 21 septembrie 2026, procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din IGPR, au pus în aplicare 5 mandate de percheziție domiciliară, pe raza municipiului București și a localităților Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, în cursul lunii septembrie 2021, 3 făptuitori, doi cetățeni români (cu vârstele de 64 și 47 de ani) și un cetățean italian (în vârstă de 56 de ani) au constituit un grup infracțional organizat care a acționat în mod coordonat sub autoritatea liderului (cetățean român, în vârstă de 64 de ani), în special pe teritoriul României, dar și al Marii Britanii, în scopul obținerii de foloase patrimoniale injuste’, a transmis DIICOT, luni, într-un comunicat de presă.

Liderul le-a atribuit celorlalți doi membri rolurile clare în cadrul mecanismului infracțional pus la cale, arată anchetatorii, prezentându-i drept prosperi oameni de afaceri, administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume mari de bani pe care să le împrumute persoanelor vătămate ce intenționau să își dezvolte afacerile din România, sub condiția depunerii unor garanții bănești.

‘Astfel, potrivit rolurilor asumate, făptuitorii au acționat prin inducerea și menținerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții financiare bancare din străinătate, membrii grupării de criminalitate organizată având ca obiectiv obținerea garanțiilor bănești depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective. Probatoriul administrat până la acest moment a arătat că, începând cu luna septembrie 2021, în cadrul unor întâlniri organizate pe raza municipiului București și județului Argeș, iar ulterior pe teritoriul Marii Britanii, membrii grupului infracțional organizat au indus în eroare o persoană vătămată că ar putea obține o finanțare de 6.000.000 euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituție bancară, sub condiția depunerii unei garanții. În aceste condiții, făptuitorii au determinat victima să transfere peste 1.000.000 euro. Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare, aceștia au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 euro. Persoana vătămată a înregistrat un prejudiciu total de peste 1,1 milioane euro’, precizează DIICOT.

UPDATE: Procurorii caută bani ascunși în pereții casei lui Călin Georgescu: S-ar fi găsit deja aproximativ 5.000 de euro cash. Perchezițiile continuă

UPDATE: Călin Georgescu ar fi avut rolul central în mecanismul investigat de DIICOT într-un dosar de înșelăciune cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. Procurorii au prezentat luni, 21 septembrie, la ora 11:00, noi detalii despre modul în care fostul candidat la președinție și alte două persoane ar fi acționat încă din 2021, după ce unui om de afaceri i-ar fi fost promisă o finanțare de milioane de euro în schimbul unei garanții bănești.

Potrivit anchetatorilor, Călin Georgescu ar fi coordonat grupul format din doi cetățeni români și un cetățean italian, fiecare dintre cei trei având un rol diferit în mecanismul cercetat.

„Din probatoriul administrat în acest moment, a rezultat că, începând cu luna septembrie 2021, trei persoane, doi cetățeni români în vârstă de 64 și 47 de ani și un cetățean italian în vârstă de 56 de ani, au constituit un grup infracțional organizat și au acționat coordonat, în principal pe teritoriul României, dar și în Marea Britanie, în scopul obținerii unor importante foloase patrimoniale. Rolurile celor trei au fost distincte, dar complementare”, a transmis DIICOT în conferință.

Conform celor prezentate de procurori, liderul grupului ar fi inițiat demersurile și ar fi făcut legătura între persoana vătămată și ceilalți membri implicați în obținerea pretinsei finanțări. Victimei i-ar fi fost promis inițial un credit de 6 milioane de euro, pentru care trebuia însă să depună o garanție.

„Liderul grupului a inițiat demersurile și a facilitat legătura cu persoana prezentată ca având relațiile și posibilitățile necesare pentru obținerea finanțării, în timp ce cel de-al treilea membru era indicat ca reprezentant al entității financiare și ca persoana care putea sprijini sau confirma procedura de creditare. În cauza de astăzi, unei persoane vătămate i-a fost prezentată posibilitatea obținerii unei finanțări în valoare de 6 milioane de euro, condiționată de depunerea unei garanții bănești. Pentru a câștiga încrederea persoanei vătămate, a fost creată aparența că finanțarea urma să fie acordată prin intermediul unor instituții bancare reale”, a precizat DIICOT.

Cum ar fi fost construită schema în care este cercetat Călin Georgescu
Pentru a da credibilitate operațiunii, persoanei vătămate i-ar fi fost prezentate documente, proceduri și presupuse aprobări bancare. Ancheta a scos însă la iveală un traseu internațional al banilor, diferit de cel pe care victima ar fi crezut că îl urmează.

„I-au fost prezentate documente și proceduri de creditare, i-au fost indicate conturi pentru efectuarea plăților și i-au fost comunicate pretinse aprobări ale finanțării. Au urmat mai multe întâlniri în România și în Marea Britanie, unde a fost terminat inclusiv contractul de creditare. Verificările au arătat însă că una dintre entitățile prezentate ca instituție bancară din Marea Britanie figura cu sediul în Uniunea Comorelor, iar banii au fost transferați în contul unei alte entități cu sediul în Commonwealth of Dominica, deschis la o instituție bancară din Elveția”, a arătat DIICOT.

Procurorii au prezentat și destinația despre care i s-ar fi spus victimei că urma să fie dată banilor depuși. O parte importantă ar fi trebuit să ajungă într-o afacere, iar 100.000 de euro ar fi fost destinați campaniei electorale a lui Călin Georgescu, indicat de anchetatori drept lider al grupului.

„Un alt element relevant este destinația prezentată persoanei vătămate pentru suma depusă cu titlu de garanție după obținerea finanțării și recuperarea acesteia. Un milion de euro urma să fie investit într-o afacere cu materiale prețioase, iar o sută de mii de euro urmau să fie utilizați pentru susținerea campaniei electorale a liderului grupului. Pentru această din urmă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli”, a transmis instituția.

Victimei i-ar fi fost promisă apoi o finanțare de 15 milioane de euro
Persoana vătămată a transferat peste un milion de euro, însă creditul promis nu ar fi fost acordat. Potrivit DIICOT, mecanismul în care este cercetat Georgescu ar fi continuat, iar victimei i-ar fi fost prezentată ulterior posibilitatea obținerii unei finanțări și mai mari.

„În baza acestor susțineri și a aparenței de credibilitate create, persoana vătămată a transferat peste un milion de euro. Finanțarea promisă nu a fost obținută, însă acțiunea de menținere în eroare a continuat. Ulterior, persoanei vătămate i-a fost prezentată posibilitatea majorării finanțării de la 6 la 15 milioane de euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare”, a precizat DIICOT.

Pentru noua promisiune de finanțare, victima ar fi transferat încă 100.000 de euro. Banii nu ar fi fost recuperați, iar prejudiciul calculat de anchetatori trece de 1,1 milioane de euro.

„În aceste împrejurări, aceasta a fost determinată să transfere o nouă sumă de o sută de mii de euro. Finanțarea nu s-a concretizat, iar sumele achitate cu titlu de garanție nu au fost restituite. Prejudiciul total cauzat persoanei vătămate depășește 1,1 milioane de euro”, au mai arătat procurorii.

În aceeași conferință, DIICOT a prezentat și acțiunile desfășurate luni în dosarul în care este cercetat Călin Georgescu.

„Astăzi, 21 septembrie 2026, procurorii din Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, au pus în aplicare 5 mandate de percheziție domiciliară în municipiul București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Cele trei persoane sunt cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, iar audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală”, potrivit DIICOT.

Călin Georgescu, ridicat de procurori. Ce spune DIICOT

„Astăzi, 21 septembrie 2026, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din Inspectoratul General al Poliției Române, au pus în aplicare 5 mandate de percheziție domiciliară, pe raza municipiului București și a localităților Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, în cursul lunii septembrie 2021, 3 făptuitori, doi cetățeni români (cu vârstele de 64 și 47 de ani) și un cetățean italian (în vârstă de 56 de ani) au constituit un grup infracțional organizat care a acționat în mod coordonat sub autoritatea liderului (cetățean român, în vârstă de 64 de ani), în special pe teritoriul României, dar și al Marii Britanii, în scopul obținerii de foloase patrimoniale injuste.
Liderul le-a atribuit celorlalți doi membri rolurile clare în cadrul mecanismului infracţional pus la cale, prezentându-i drept prosperi oameni de afaceri, administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume mari de bani pe care să le împrumute persoanelor vătămate ce intenționau să își dezvolte afacerile din România, sub condiția depunerii unor garanții bănești.
Astfel, potrivit rolurilor asumate, făptuitorii au acționat prin inducerea și menținerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții financiare bancare din străinătate, membrii grupării de criminalitate organizată având ca obiectiv obținerea garanțiilor bănești depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective.
Probatoriul administrat până la acest moment a arătat că, începând cu luna septembrie 2021, în cadrul unor întâlniri organizate pe raza municipiului București și județului Argeș, iar ulterior pe teritoriul Marii Britanii, membrii grupului infracțional organizat au indus în eroare o persoană vătămată că ar putea obține o finanțare de 6.000.000 euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituție bancară, sub condiția depunerii unei garanții. În aceste condiții, făptuitorii au determinat victima să transfere peste 1.000.000 euro.
Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare, aceștia au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 euro.
Persoana vătămată a înregistrat un prejudiciu total de peste1,1 milioane euro.
Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.
Acțiunea beneficiază de sprijinul  jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, se precizează în comunicatul DIICOT.

Acuzația s-a transformat și într-o plângere penală care a ajuns încă din ianuarie 2024 pe masa procurorilor. Din documentul citat reiese că Georgescu i-ar fi propus în anul 2021 afaceristului buzoian să facă tranzacții cu metale prețioase.

Astfel, potrivit sursei citate, omul de afaceri ar fi cumpărat un apartament în Dubai, unde firma urma să fie înființată.

Aceeași sursă arată că omul de afaceri s-ar fi întâlnit cu Georgescu și alte două persoane în Câmpulung Muscel și Constanța pe parcursul anului 2021, întâlniri în care aceștia i-ar fi expus detaliile afacerii și modul în care puteau să o pună pe picioare.

Șeful AEP, reacționează la acuzațiile de pasivitate privind campania ”zero lei” a lui Călin Georgescu. ”Nu controlează decât post-alegeri modul în care au fost finanţate cheltuielile electorale”

Concret, omul de afaceri trebuia să plătească o garanție pentru a primi un credit de șase milioane de euro de la o bancă din Elveția.

Astfel, la finalul lui 2021, omul de afaceri ar fi transferat un milion de euro acestei bănci, drept garanția cerută. Afaceristul, după mai multe întâlniri cu persoanele pe care i le-a prezentat Georgescu și mai multe schimburi de mailuri cu banca elvețiană, a început să ceară banii înapoi, mai arată documentul citat.

Georgescu și apropiații lui i-au promis în anul 2022 că îi vor restitui banii printr-o altă companie elvețiană. Acest lucru nu s-a întâmplat, după cum arată sursa citată.

Citește și Călin Georgescu ar fi făcut parte din Direcția de Informații Externe înainte de 1989 și ulterior din Serviciul de Informații Externe. Acuzațiile făcute de deputatul Robert Sighiartău (PNL): „Eu vă spun ce aud aici, pe holurile Parlamentului”

Un an mai târziu, în 2023, Călin Georgescu i-ar mai fi promis afaceristului român că îi va da banii înapoi după ce îi vor intra fondurile colectate pentru campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2024.

„Nu avem informații cu privire la acest subiect, dar dacă aveți o sursă pe care s-o putem verifica și noi vă rugăm să ne-o puneți la dispoziție pentru a vă putea răspunde la întrebări”, a fost reacția echipei de campanie a lui Călin Georgescu, pentru Digi24.ro, din toamna anului trecut.

Liderul AUR Petrișor Peiu nu crede că Guvernul Mureșan va avea voturile tuturor liberalilor dacă va ajunge în Parlament.

”Nu cred că toţi parlamentarii PNL vor vota guvernul Mureşan, dacă va ajunge la vot. Din discuţiile pe care le aud şi eu de la colegii liberali, nu toţi vor vota acest guvern”, a declarat Petrişor Peiu, la Digi24.

El a menţionat că cei de la AUR sunt obişnuiţi, pentru că Siegfried Mureşan le adresează de mult tot felul de epitete pe care îi este şi greu să le comenteze.

”Ar fi fost chiar de neaşteptat ca dânsul să vină şi să bată la uşa noastră”, a mai afirmat Petrişor Peiu.

”Cred că este destul de evident pentru toată lumea că nu va avea niciun vot din partea noastră, dar cred că este un fel de campionat pe care dânsul l-a declanşat, de a nu lua voturi de la alte partide în afară de cele care l-au propus”, a mai spus Peiu.

Potrivit prim-vicepreşedintelui AUR, ”preşedintele Nicuşor Dan îşi coordonează mişcările cu PSD”.

”Această nominalizare este făcută cu scopul evident de a nu avea niciun fel de şanse şi cred că se încearcă inducerea unei situaţii în care, un fel de ultimă şansă pentru parlamentarii care ştiu sigur că nu vor mai prinde un loc în viitorul Parlament, este să voteze un guvern, indiferent care va fi acela”, a mai comentat senatorul AUR.

Petrişor Peiu a dat asigurări că AUR nu va vota guvernul Mureşan.

”Noi am spus foarte clar, am votat în unanimitate, deci nu are cine să se ducă să voteze, că nu vom vota un guvern din care nu facem parte şi care nu preia chestiunile esenţiale din programul nostru de ieşire din criză. În plus faţă de aceste două chestiuni, persoana domnului Mureşan, care este persoana, dacă vreţi, cea mai puţin îndreptăţită să aibă vreun vot de la AUR,(..) persoana domniei sale face ca acest guvern să nu fie votat de absolut niciun parlamentar AUR. Nu există aşa ceva”, a arătat liderul senatorilor AUR.

Asupra lui Călin Georgescu a fost descoperit, luni, 21 septembrie, o falsă „carte de identitate diplomatică”, aparent emisă de Ordinul Cavalerilor de Malta.

În realitate, documentul a fost emis de o organizație care nu are nicio legătură cu ordinul, ci doar folosește însemne și elemente grafice asociate Ordinului de Malta.

Pe legitimație apare denumirea „Order of Malta / SOVEREIGN ORDER HOSPITALLIERS OF SAINT JOHN OF JERUSALEM O.S.J.”. Titularul este indicat ca „SENATOR GEORGESCU CALIN” și este menționată funcția „PRIOR OF UNITED STATES OF AMERICA”.

Citește și : VIDEO Călin Georgescu a fost ridicat de mascați de la vila din Mogoșoaia și dus la sediul DIICOT. Acuzații de grup infracțional organizat

Documentul poartă numărul „L 120052”, emis în mai 2025.

Ambasadorul Ordinului în România, E.S. Roberto Musneci a declarat, pentru G4Media, că ordinul nu emite astfel de legitimații și mai mult, Călin Georgescu nu e membru al ordinului.

„Eu vă confirm că Ordinul de Malta nu emite astfel de documente. Persoana în cauză nu este membră a Ordinului de Malta”, a declarat, pentru G4Media, ambasadorul Ordinului de Malta în România, E.S. Roberto Musneci.

Excelența Sa a declarat că nu este prima dată când astfel de documente sunt folosite în mod ilegal de diferite persoane.

„Din păcate, în România, dar nu numai în România, și în alte țări din Europa, există acești mimic orders, aceste ordine false, de fapt, care, din când în când, pentru motivele lor, abuzează de simbolurile noastre”, explică ambasadorul.

„Sunt grupări de persoane care folosesc simbolurile Ordinului de Malta, dar nu au nicio recunoaștere din partea guvernului al Ordinului și folosesc simbolurile noastre fără niciun fel de drept”, adaugă el.

Pe pagina oficială a ordinului există o atenționare privind acest tip de „mimic orders”, care sunt folosite de anumiți oameni pentru a pretinde că au o influență pe care, de fapt, nu o au.

„Ordinul Suveran Militar Ospitalier al Sfântului Ioan de Ierusalim, de Rodos și de Malta dorește să sublinieze proliferarea în întreaga lume a organismelor și asociațiilor care, folosind simboluri și denumiri similare cu cele ale Ordinului de Malta, încearcă în orice mod să se prezinte ca ordine legitime și recunoscute ale Sfântului Ioan.

Aceste organizații nu au nicio legătură cu Ordinul Suveran Militar Ospitalier al Sfântului Ioan de Ierusalim, de Rodos și de Malta, al cărui sediu instituțional se află la Roma, pe Via Condotti 68, și care menține relații diplomatice bilaterale cu peste 100 de state și cu Uniunea Europeană și are statut de observator permanent la Organizația Națiunilor Unite.

Ordinul Suveran de Malta nu recunoaște nicio legitimitate istorică sau juridică organizațiilor și asociațiilor care profită de numele și emblemele Ordinului de Malta utilizându-le în scopuri financiare.

Citește și : Cine sunt oamenii din dosarul în care DIICOT l-a săltat din trafic pe Călin Georgescu. „Bancherul” italian, constănțeanul „de încredere” și afaceristul care a plătit 1,1 milioane de euro. Și Cristela Georgescu va fi dusă la audieri

Se recomandă prudență atunci când se iau în considerare propuneri sau apeluri din partea organizațiilor care pretind a fi Ordinul de Malta sau un ordin al Sfântului Ioan. Vă rugăm să solicitați confirmarea autenticității acestora de către una dintre Marile Priorate, Asociațiile Naționale sau Ambasadele Ordinului Suveran de Malta acreditate în țările respective. Pentru o listă completă a entităților Ordinului și datele lor de contact, vă rugăm să vizitați secțiunea „Contacte” a acestui site web”, scrie în comunicatul oficial.

PNL insistă cu rocada guvernamentală și solicită PSD să susțină Guvernul Mureșan.

„PSD are de luat o decizie importantă pentru România: continuă alături de AUR blocajul din Parlament sau susţine stabilitatea şi un Guvern pro-european?”, a scris purtătorul de cuvânt al PNL, pe Facebook.

Ionel Bogdan anunţă că premierul desemnat, Siegfried Mureşan şi PNL, USR, UDMR vor merge cu programul de guvernare şi echipa guvernamentală în Parlament. „Am pus pe masă inclusiv soluţia alternanţei la guvernare, care poate asigura stabilitate politică până la alegerile din 2028. De aici înainte, PSD trebuie să decidă ce vrea. România are nevoie de un Guvern cu puteri depline, de reforme, de rectificare bugetară şi de predictibilitate. PSD trebuie să aleagă dacă vrea să contribuie la această stabilitate sau dacă preferă să voteze alături de AUR şi să prelungească actuala criză politică”, mai afirmă deputatul PNL.

Citește și: „M-a sunat Ilie”, dezvăluie Sorin Grindeanu. Când ar putea avea loc întâlnirea care decide soarta viitorului Guvern

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat că PSD nu va vota guvernul Siegfried Mureşan, arătând că partidul votează doar un guvern din care face parte.

”PSD a spus şi la Sinaia în urmă cu trei săptămâni, votează doar un guvern din care face parte. PSD spune astfel stop continuării politicilor de sărăcire a românilor şi economiei româneşti. Românii nu mai suportă taxe crescute, preţuri mari şi concidieri pe bandă rulantă”, a declarat Grindeanu.

Citește și: Sorin Grindeanu, avertisment şi pentru Nicuşor Dan după nominalizarea lui Mureşan: „Când o să ținem cont și de ce vor românii?”

PSD a decis, în unanimitate, să nu susțină prin vot un guvern condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, a anunțat luni Sorin Grindeanu după ședința conducerii partidului. Liderul social-democrat a spus că PSD va vota numai un Executiv din care face parte, fie într-o formulă minoritară, fie într-o coaliție, și a lansat un atac dur atât la adresa lui Mureșan, cât și la politicile promovate în mandatul lui Ilie Bolojan. Decizia de luni este, potrivit lui Grindeanu, o recomandare adoptată în unanimitate, care urmează să fie înaintată forului statutar al partidului.

Deputatul USR Claudiu Năsui și-a înaintat luni, 21 septembrie 2026, demisia din Parlamentul României, invocând starea de incompatibilitate. Acesta a fost numit la finalul lunii august ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării în Guvernul Republicii Moldova. Ca urmare a renunțării la demnitate de deputat, Năsui va fi înlocuit de Mihai Badea.

Claudiu Năsui este oficial noul ministru al Economiei din Republica Moldova. Maia Sandu a semnat decretul de numire

„Vă înaintez prezenta demisie din calitatea de deputat în Parlamentul României. Prezenta decizie reprezintă exercitarea opțiunii mele legale de renunțare la mandatul parlamentar în urma notificării transmise Biroului Permanent cu privire la starea de incompatibilitate intervenită ca urmare a numirii mele în funcția de ministru al dezvoltării economice și digitalizării în cadrul Guvernului Republicii Moldova”, se arată în scrisoarea trimisă de Năsui, conducerii Camerei Deputaților din Parlament.

Tot luni, conducerea Uniunii Salvați România, printr-o adresă, a înștiințat oficial Secretariatul General al Camerei Deputaților cu privire la cine îl va înlocui pe Năsui în funcția de deputat.

„Următoarea persoană pe lista de candidați al USR (Uniunea Salvați România) pentru Camera Deputaților din Parlamentul României, în circumscripția electorală nr. 42 București din data de 1 decembrie 2024 și care este membru al Partidului Uniunea Salvați România, este domnul Badea Mihai-Alexandru”, a transmis USR.

Rusia critică extrem de dur numirea lui Claudiu Năsui în Guvernul Republicii Moldova: „Predau întregul sistem economic al țării pe mâna persoanelor din București”

Mihai-Alexandru Badea este avocat în Baroul București și a mai fost deputat USR de București în legislatura 2020-2024.

El s-a înscris în USR Sector 1 în 2016 și a fost implicat în campania „Fără Penali în Funcții Publice”, fiind președintele comitetului de inițiativă și coordonator juridic al proiectului. USR Sector 1 îl prezintă în prezent drept vicepreședinte al filialei locale.

În legislatura precedentă, Badea a activat inclusiv în domeniul juridic și a fost implicat în redactarea unor inițiative legislative și sesizări adresate Curții Constituționale.

Un conflict izbucnit într-o locuință din Curtea de Argeș s-a încheiat tragic în această dimineață. O femeie în vârstă de 36 de ani a ajuns de urgență la spital, după ce a fost înțepată cu un obiect tăietor-înțepător chiar de către socrul său, un bărbat de 69 de ani.

Din primele verificări efectuate de polițiști, scandalul a izbucnit inițial între bărbatul de 69 de ani și soția acestuia. Nora a intervenit prompt pentru a aplanea disputa dintre cei doi soți, moment în care bărbatul, într-un acces de furie, a atacat-o pe tânăra femeie, provocându-i o leziune prin înjunghiere.

La fața locului a intervenit rapid un echipaj medical. Victima era conștientă în momentul preluării și a fost transportată la spital pentru acordarea îngrijirilor de specialitate.

Atacatorul a fost depistat la scurt timp de către oamenii legii și a fost condus la sediul Poliției Municipiului Curtea de Argeș pentru audieri. Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate toate împrejurările în care s-a produs incidentul și pentru dispunerea măsurilor legale care se impun.