Extinderea în străinătate este un element ce caracterizează majoritatea companiilor de succes, în special pe cele de pe piețe precum Grecia, care au anumite limite. Companiile grecești se orientează spre a activa în afara granițelor, iar destinațiile principale sunt Cipru și România.  Companiile grecești activează pe aceste două piețe, în principal, din două motive. În primul rând pentru că există într-adevăr în ADN-ul lor dorința de a-și extinde domeniul de activitate. Cu alte cuvinte, companiile respective cred cu adevărat în perspectivele pe care le oferă activarea lor în afara Greciei, deoarece își imaginează o poziție de jucător internațional. Prin urmare, de cele mai multe ori, acțiunile lor se bazează pe un plan clar, atent pregătit și implementat în timp. O altă situație este cea în care companiile după ce – mai ales – în perioada crizei economice din Grecia s-au confruntat cu dificultăți semnificative, au decis să caute „pământul făgăduinței” în altă parte, în special pe piețele din apropiere.

Două piețe care s-au remarcat în preferințele companiilor grecești sunt, fără îndoială, Cipru și România. Două țări cu caracteristici diferite, dar având numitorul comun că nu au fost doar „paradisuri sigure” în vremuri dificile pentru mediul de afaceri grecesc, ci și un teren propice pentru dezvoltarea companiilor care au avut încredere în aceste piețe.

Caracteristicile României

La polul opus, piața românească este diferită în primul rând ca mărime, fiind de două ori mai mare decât cea grecească. Fie și numai această caracteristică arată că și provocările cu care se confruntă o companie elenă care dorește să activeze în această țară sunt mai mari. În plus, deși s-a angajat să adopte pe deplin euro, moneda sa oficială este leul (cu un curs de la 1 euro la 5 lei).

În ciuda diferențelor specifice, România rămâne la fel de atractivă, întrucât în ​​ultimii ani s-a transformat într-o destinație de investiții plină de oportunități, și mai ales la un preț accesibil. De asemenea, ca țară înregistrează o dezvoltare semnificativă, dispunând de toate elementele necesare pentru a primi investiții valoroase, oferind în același timp și o impozitare mai scăzută.

Prin urmare, în ultimii ani mediul de afaceri grecesc și-a „întins aripile” spre România, inițial într-o încercare de a scăpa de criza economică din Grecia și apoi ca o deschidere către o piață de două ori mai mare, ca populație, decât cea a Greciei și cu perspective excelente.

Relevant, dar și o dovadă a relațiilor strânse dintre cele două țări balcanice este faptul că România se numără printre cele mai importante 10 destinații de export pentru produsele grecești. 2022 a fost chiar un an record pentru exporturile grecești, care au stabilit un nou maxim istoric, ajungând la 1,8 miliarde de euro. Principalele categorii de exporturi grecești includ: produse pentru industria construcțiilor, produse petroliere, produse pentru industria chimică, produse pentru industria de mase plastice, calculatoare, jucării pentru copii, fructe proaspete și măsline preparate.

Investițiile grecești și-au făcut simțită prezența în România și este de semnalat faptul că  până în decembrie 2022 la Registrul Național al Comerțului din România erau înregistrate aproximativ 8.400 de companii grecești. Totuși trebuie remarcat că acest număr nu este suficient în sine pentru a trage concluzii complete, deoarece, pe de o parte, atunci când o companie își încetează activitatea, aceasta nu este radiată din registru, iar pe de altă parte, există multe companii grecești care își declară sediul în Cipru și Luxemburg. Cu toate acestea, pe baza datelor pe care le avem la dispoziție, Grecia ocupă poziția a 8-a în lista principalelor țări investitoare, înregistrând o creștere atât a capitalului investit, cât și a numărului de companii înființate.

Poate cel mai important reprezentant al mediului de afaceri grecesc în România este PPC, care a achiziționat ENEL România, printr-o mișcare care face parte din alegerea sa strategică de a deveni un jucător regional în domeniul energiei. În plus, magazinele Jumbo sunt lider pe piața din țară, unde activează prin Jumbo EC.R. S.R.L, o societate cu raspundere limitata cu sediul în București, România. Șeful companiei Jumbo, Apostolos Vakakis, caracterizase în urmă cu câțiva ani această țară din sud-estul Europei drept „noua Grecie”. În prezent, în România funcționează 16 magazine Jumbo, ale căror venituri reprezintă peste 20% din cifra de afaceri a grupului. În 2022 cifra de afaceri a fost de 200 de milioane de euro, iar compania intenționează să opereze încă 9 magazine până în 2026, astfel încât să dispună de o rețea de 25 de magazine fizice. 2023 a fost un an foarte important, deoarece a început să funcționeze și magazinul electronic.

În sfârșit, o prezență semnificativă are și Hellenic Dairies (Olympus), întrucât compania fraților Sarantis este prezentă în România de mulți ani, și anume a început în 1999, odată cu achiziția societății Tyrom și înființarea primei fabrici în această țară. Un alt pas mare a fost făcut în 2011, când la Brașov a început să funcționeze o nouă fabrică de lapte. Acțiunile întreprinse până atunci, dar și cele care au urmat dovedesc că piața românească este o alegere strategică pentru Olympus, întrucât în ​​ultimul deceniu a realizat investiții de peste 150 de milioane de euro. De altfel, aceste investiții nu se opresc aici, întrucât, până la sfârșitul anului 2024, urmează să devină pe deplin operațional noul centru logistic al grupului de la Brașov, investiția ajungând la 40 de milioane de euro.

Caracteristicile Ciprului

Ciprul este o piață mică, dar familiară, întrucât prezintă în mare măsură caracteristici comune cu cea din Grecia, cele două țări fiind legate, pe lângă legăturile istorice puternice, și prin relații excelente îndelungate la nivel instituțional, administrativ și economic.

În plus, în multe cazuri companiile grecești erau deja cunoscute, așa că nu au avut nevoie să se „prezinte” publicului consumator. Nu întâmplător, în 2022, de exemplu, exporturile grecești în Cipru au depășit 2,5 miliarde de euro. În plus, faptul că limba este comună, a permis companiilor grecești să nu schimbe aproape nimic.

De asemenea, nu trebuie să uităm că timp de mulți ani Ciprul a fost extrem de atractiv atât pentru avantajele sale fiscale, cât și pentru stabilitatea care l-a caracterizat, cum ar fi creșterea economică, creșterea consumului privat, cadrul fiscal și mai puțină birocrație.

În timpul crizei economice, exodul către insula Afroditei a fost masiv, întrucât Ciprul, în ciuda dificultăților prin care a trecut la rândul lui, avea o economie într-o stare mult mai bună decât a Greciei. În acest moment există peste 1.500 de companii din Grecia care activează în Cipru. Însă, în afară de perioada crizei, Ciprul, datorită caracteristicilor prezentate mai sus, este de multe ori mai degrabă o piață „de probă” pentru companiile grecești care doresc să facă primul pas dincolo de granițele Greciei. Adică, în esență, este o mișcare cu risc scăzut, care permite contactul cu toate acele elemente care includ o acțiune similară pe altă piețe. Prin urmare, dacă proiectul are succes, se dă „undă verde” investițiilor și în alte țări.

În acest moment, mediul de afaceri grecesc este lider pe piața cipriotă, prin prezența unor nume importante din sectoare precum alimentație, îmbrăcăminte și încălțăminte, comerț cu amănuntul, comerț general, companii petroliere, sectorul financiar și al asigurărilor.

Este tot mai evident că atât piața cipriotă, cât și cea românească sunt destinații populare pentru afacerile grecești, chiar și astăzi când economia greacă și-a revenit și se află pe o traiectorie de creștere semnificativă, ceea ce, desigur, favorizează și activitățile de afaceri.

Sursa: Revista Presei Rador Radio România

Jurnalistul Marius Buga a fost condamnat la doi ani şi opt luni de închisoare pentru sex cu doi minori instituţionalizaţi, conform deciziei luată marţi de Judecătoria Târgovişte.

Decizia nu este una definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile. Instanţa l-a condamnat la doi ani de închisoare pentru fiecare dintre cei doi minori şi a contopit pedeapsa la doi ani şi 8 luni.

“Condamnă pe inculpatul Buga Marius-Ionuţ, (…) ocupaţie – reporter, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor (…) Condamnă pe inculpatul Buga Marius-Ionuţ, (…) ocupaţie – reporter, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor (…) Constată că faptele deduse judecăţii sunt concurente. (…) aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani închisoare la care se adaugă sporul de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită (24 luni /3 = 8 luni) urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni închisoare, ce se va executa în regim de detenţie”, se arată în decizia instanţei.

De asemenea, instanţa a decis şi pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de doi ani a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

La data când au fost comise faptele, Buga era corespondent ProTV

Buga este obligat de instanţă să plătească celor doi minori daune morale de câte 10.000 de lei.

Instanţa a mai dispus înscrierea inculpatului Buga Marius Ionuţ în Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

La data când au fost comise faptele, Buga era corespondent ProTV. Reprezentanţii televiziunii au anunţat imediat după ce jurnalistul a fost reţinut că au aflat cu surprindere despre investigaţie.

“Condamnăm cu tărie orice acţiune imorală (…). Protecţia minorilor este extrem de importantă pentru fiecare dintre noi!”, se menţionează într-un comunicat transmis de postul tv la acel moment.