Fostul reprezentant al României în Comisia de la Veneția, Sebastian Rădulețu face precizări la articolul publicat pe HotNews.ro „De ce a fost înlocuit un reprezentant al României din Comisia de la Veneția / Cel mai scurt mandat.”

CEDOFoto: DreamsTime

HotNews.ro a scris în data de 3 noiembrie, anul curent că Sebastian Rădulețu, reprezentant al României în Comisia de la Veneția, a fost înlocuit la trei luni de la numirea sa în funcție de către guvern pentru o nouă funcție, aceea de judecător CEDO. Propus de ministerul Justiției pentru funcția de supleant în Comisia de la Veneția, Rădulețu a demisionat. De menționat că Sebastoan Radulețu se află în plin proces de selecție pentru funcția de judecător la CEDO.

Drept la replică pentru Sebastian Radulețu:

• „Ca urmare a informațiilor greșite, incomplete, inexacte sau tendențioase conținute de articolul «De ce a fost înlocuit un reprezentant al României din Comisia de la Veneția / Cel mai scurt mandat», publicat la data de 3 noiembrie 2022 și semnat de dna Luminița Pârvu, subsemnatul Sebastian Rădulețu arăt că nu mi s-a cerut un punct de vedere anterior apariției acestui articol, astfel încât nu am fost în măsură să-mi apăr reputația profesională, onoarea și dreptul la propria imagine și nici nu am avut posibilitatea să contribui la corecta informare a opiniei publice cu privire la subiectul abordat. Prin urmare, în replică la articolul menționat, doresc să arăt următoarele:
• 1. Nu este adevărat că aș fi fost înlocuit din funcția de membru supleant din partea României în cadrul Comisiei de la Veneția pentru a fi propus în schimb pentru funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Pe de o parte, procedura publică de selecție a judecătorului CEDO a început în luna octombrie 2021. La 9 decembrie 2021, subsemnatul am fost selectat pe locul întâi dintr-o listă de trei candidați admiși pentru această funcție (https://www.just.ro/wp-content/uploads/2021/12/Anunt.pdf). Procedura se desfășoară și în prezent, subsemnatul fiind în continuare pe primul loc pe lista de candidați declarați admiși. Pe de altă parte, am fost numit în funcția de membru supleant în cadrul Comisiei de la Veneția în luna mai 2022 iar ulterior, din considerente personale, am demisionat, mandatul meu încetând în luna octombrie 2022. Prin urmare, din moment ce am candidat și am fost selectat pe locul întâi pentru funcția de judecător CEDO încă din luna decembrie 2021, nu se poate susține că, 10 luni mai târziu, în luna octombrie 2022, aș fi demisionat din funcția de membru supleant în Comisia de la Veneția pentru a candida pentru funcția de judecător CEDO, așa cum greșit se afirmă în articol.
• 2. În altă ordine de idei, mandatul meu ca membru supleant în Comisia de la Veneția a încetat prin demisie după 5 luni, nu după 3 luni, cum eronat se menționează.
• 3. În articol nu se precizează că în procedura publică de selecție pentru funcția de judecător CEDO, procedură foarte strictă, desfășurată conform Ordonanței Guvernului nr.94/1999, ca urmare a analizei dosarelor de candidatură și a susținerii interviului, subsemnatul am fost desemnat de către comisia de selecție pe primul loc pe lista de candidați admiși. De asemenea, nu se menționează că, în urma audierii publice din 15 februarie 2022, în fața Comisiilor juridice și pentru Drepturile Omului ale Senatului și Camerei Deputaților, subsemnatul am obținut cel mai mare număr de voturi (http://www.cdep.ro/comisii/juridica/pdf/2022/rd_0216;1.pdf).
• 4. În articol sunt omise informații publice, ușor accesibile (spre exemplu, https://profesionisti.juridice.ro/sebastian-raduletu), privind specializarea mea în domeniul drepturilor omului, informații foarte relevante pentru corecta informare a opiniei publice cu privire la candidatura mea pentru funcția de judecător CEDO.
• În acest sens, deși se amintește că, din anul 2015, sunt profesor universitar, nu se precizează că predau chiar disciplina Libertăți Fundamentale (Drepturile Omului) și că, din anul 2014, sunt abilitat să conduc doctorate tot în domeniul Drepturilor Omului.
• Nu se menționează, spre exemplu, că am obținut la Universitatea din Oxford o diplomă de Master of Studies in International Human Rights Law, beneficiind și de o bursă integrală de studii Clarendon, finanțată de editura Oxford University Press, sau că am urmat programe de studii postuniversitare în același domeniu la Universitatea Paris X Nanterre și la Universitatea din Nantes ori că sunt autorul a numeroase articole științifice, apărute în țară și în străinătate, referitoare la drepturile omului, unul dintre acestea fiind citat chiar de prestigioasa revistă Yale Journal of International Law.
• Privitor la experiența mea practică relevantă, în articolul respectiv nu se spune că am lucrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ca jurist, nici că am reprezentat, în calitate de avocat, numeroase persoane în fața acestei instanțe internaționale și nici că am dreptul să pledez în fața Curții Penale Internaționale, fiind unul dintre cei cinci avocați români admiși pe lista acestui tribunal (https://www.icc-cpi.int/sites/default/files/2022-10/list-of-counsel-eng.pdf)
• În schimb, în articol se face referire la presupuse activități, legitime de altfel, din urmă cu cca 10-12 ani, activități care nu au nicio legătură cu subiectul abordat, fiind menționate doar în scop tendențios. De pildă, se afirmă că, în calitate de avocat, aș fi apărat o persoană publică, fost primar, care a fost acuzat pentru fapte de corupție și ulterior condamnat. Doresc să subliniez că apărarea drepturilor părților în procesele penale constituie principala activitate a avocaților care activează în acest domeniu iar dreptul efectiv la apărare reprezintă un aspect fundamental al echității procedurii.
• O astfel de activitate profesională nu poate nicidecum să fie invocată pentru a sugera că avocatul respectiv ar fi nepotrivit sau nedemn să ocupe un post într-un organism internațional. În acest sens, fac trimitere la decizia Comisiei Permanente a Uniunii Naționale a Barourilor din România și la comunicatul din 24 octombrie 2022 din care rezultă că aceasta a votat în unanimitate apărarea reputației mele profesionale reținând, între altele, că „pozițiile publice care, în numele libertății de exprimare, inoculează ideea unei nedemnități a avocatului care asigură apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor acuzate și condamnate într-un proces penal, afectează negativ atât profesia de avocat, cât și sistemul judiciar în general.” (https://www.unbr.ro/comunicat-de-presa-privind-admiterea-cererii-de-aparare-profesionala-a-domnului-avocat-sebastian-radu-iulian-raduletu-din-baroul-dolj)

Dreptul la replică a lui Sebastian Rădulețu vine în urma articolului publicat de HotNews.ro.