Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Povestea tragică a ultimei persoane care a murit din cauza variolei și a cercetătorului care s-a sinucis după ce virusul a scăpat din laboratorul său

Publicat

in

Variola, una dintre cele mai mortale boli din istoria omenirii, a fost eradicată în urmă cu aproape jumătate de secol. Însă cu un an înainte ca OMS să declare dispariția completă a acesteia, o femeie a murit tragic după ce o mostră a virusului a scăpat dintr-un laborator de cercetare din Marea Britanie, relatează IFL Science.

Biologii Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite au descins luna trecută la un laborator din Pennsylvania al gigantului farmaceutic Merck după ce angajații acestuia au raportat descoperirea unor fiole etichetate ca având „variolă”.

Laboratorul a fost plasat imediat în carantină și FBI-ul a deschis o investigație însă, spre ușurarea tuturor, situația s-a dovedit a fi o alarmă falsă.

Deși măsurile luate între momentul raportării descoperirii către Departamentul de securitate internă al SUA și primirea rezultatelor de la analizele făcute asupra mostrelor ar putea părea extreme, anunțurile de acest gen sunt tratate cu seriozitate maximă dată fiind istoria virusului.

Variola, boala cauzată de două virusuri cu același nume, este extrem de mortală, ea provocând moartea a aproximativ 30% din persoanele infectate.

Însă mulțumită unui amplu program mondial de vaccinare împotriva sa, Organizația Mondială a Sănătății a declarat variola eradicată în 1979.

Ultimul deces înregistrat din cauza variolei a avut loc în Marea Britanie

Ultima persoană despre care se cunoaște că a murit din cauza variolei, o boală care a ucis între 300 și 500 de milioane de persoane doar în secolul XX, și-a pierdut viața în vara anului 1978.

Janet Parker, o fotografă medicală din Marea Britanie, lucra la Facultatea de Medicină din Birmingham unde a folosit un telefon, începând să se simtă rău la scurt timp după.

La început medicii au diagnosticat-o cu gripă și apoi cu varicelă după ce au început să îi apară erupțiile specifice pe piele.

La aproape o lună după infectare, pe 20 august 2020, ea a fost internată în spital fiind suspectată de variolă.

La etajul aflat sub cel de unde Parker a folosit telefonul era un laborator care conținea mostre ale virusului, acesta fiind condus de profesorul Henry Bedson.

Bedson era un cercetător specializat în variolă, acesta studiind la momentul respectiv dacă variante ale variolei vor reprezenta o problemă după eradicarea bolii.

Inspectori ai OMS au vizitat laboratorul său în luna mai a acelui an și s-au declarat nemulțumiți de ceea ce au constatat.

Însă lui Bedson i s-a permis să-și continue cercetările cu condiția ca anumite modificări legate de siguranță să fie făcute. Este posibil ca inspectorii să fi fost mai indulgenți ținând cont că laboratorul urma să fie închis oricum în decurs de 6 luni.

Acest lucru s-a dovedit incredibil de nefericit pentru Parker care a folosit telefonul de deasupra laboratorului cu aproximativ o lună înainte de data programată pentru închiderea sa.

O tulpină deosebit de virulentă a variolei, numită Abid – după băiețelul de 3 ani la care a fost descoperită – scăpase printr-o conductă de aer, ajungând la etajul de unde fotografa a dat un telefon.

Cercetătorul din laboratorul căruia a scăpat virusul s-a sinucis

În timp ce Parker și rudele sale apropiate se aflau în carantină presa mondială a descins asupra orașului Birmingham pentru a vedea dacă boala mortală ar putea să apară din nou. Din păcate Parker a murit la scurt timp după internarea sa în spital.

Profesorul Henry Bedson a murit la rândul său, luându-și viața înainte de confirmarea decesului lui Parker, îngrozit că ar fi putut da drumul în lume tocmai bolii pe care a încercat să o eradice.

„Îmi pare rău că am înșelat încrederea pe care și-au plasat-o în mine și munca mea atâția prieteni și colegi”, a scris acesta într-o scrisoare de adio, crezând că virusul a scăpat din laboratorul său, lucru confirmat de investigațiile ulterioare.

Doar o altă persoană, mama lui Parker, mai contractase virusul însă aceasta a prezentat doar simptome ușoare și s-a vindecat în scurt timp.

Variola a fost declarată eradicată la un an după acest incident, luându-se decizia ca toate mostrele de variolă rămase să fie distruse sau mutate în două laboratoare securizate – unul al CDC în Statele Unite și unul din Rusia, rămas de pe vremea Uniunii Sovietice.

În prezent aceste două laboratoare ar trebui să fie singurele din lume care dețin mostre ale variolei. Însă în 2014 mai multe fiole au fost descoperite într-un laborator din Africa de Sud, sigilate neglijent într-o cutie de carton.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

China ține Comisia Europeană în șah mat! Investigația privind ajutoarele de stat pentru companii s-a blocat

Publicat

in

De

Comisia Europeană a avertizat trei producători de vehicule electrice (EV) din China că nu au pus la dispoziţie suficiente informaţii pentru investigaţia sa anti-subvenţii, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Dacă Executivul comunitar ajunge la concluzia că informaţiile furnizate de companiile incluse în eşantion – BYD, SAIC şi Geely – sunt insuficiente, ar putea folosi dovezile disponibile din alte surse pentru a calcula taxe vamale la vehiculele electrice chinezeşti, o decizie care ar afecta relaţiile dintre Bruxelles şi Beijing.

Avertismentele de aceste tip sunt frecvente în cazurile UE de protecţie comercială. În toate cele 10 cazuri anti-subvenţii din trecut contra Chinei, pentru care măsurile restrictive sunt încă în vigoare, Comisia Europeană a folosit astfel de “elemente disponibile” pentru a completa anumite lacune.

Sursele susţin că firmele au dreptul să răspundă la avertismente.

SAIC a anunţat că “cooperează deplin” cu Comisia Europeană şi a furnizat toate informaţiile necesare, în concordanţă cu reglementările Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi ale UE. “Este important să subliniem că informaţiile sensibile din punct de vedere comercial – cum ar fi cele despre baterii – nu ar trebui să aparţină acestei categorii”, a precizat SAIC într-un mesaj pe WeChat.

Compania a refuzat să comenteze când a fost întrebată dacă Bruxellesul a cerut informaţii despre baterii.

Reprezentanţii Geely au refuzat să facă comentarii, iar cei ai BYD nu au răspuns solicitărilor de a comenta. Camera de Comerţ a Chinei din UE susţine că rapoartele privind necooperarea sunt nefondate şi companiile au răspuns la diverse chestionare şi au facilitat inspecţii la faţa locului.

De asemenea, a informat Camera de Comerţ a Chinei din UE, unele firme văd solicitările UE ca fiind excesive.

Comisia Europeană a lansat în octombrie o investigaţie asupra industriei chineze de vehicule electrice. Ancheta, programată să dureze 13 luni, caută să stabilească dacă vehiculele electrice mai ieftine produse în China beneficiază în mod incorect de subvenţii de stat. China a denunţat ancheta, pe care a calificat-o drept un “protecţionism pur” şi a subliniat că probabil va dăuna relaţiilor comerciale sino-europene.

Citeste mai mult

NATIONAL

Stilul de viață sănătos compensează cu 5 ani riscul genetic de moarte timpurie. Un studiu realizat pe durata a 13 ani

Publicat

in

De

Chiar dacă genetica ne poate expune pe unii dintre noi la un risc mai mare de moarte timpurie, un stil de viaţă sănătos ne-ar putea ajuta să reducem în mod semnificativ riscurile de deces, potrivit unui nou studiu. Un stil de viaţă sănătos poate compensa impactul geneticii cu peste 60% şi poate adăuga încă cinci ani la durata de viaţă, informează News.ro.

Alergare pe munteFoto: Alerg.ro

Cercetarea a constatat că deşi genetica poate însemna un risc cu 21% mai mare de moarte timpurie, oamenii îşi pot îmbunătăţi şansele pentru o viaţă mai lungă. Acest risc ar putea fi atenuat cu aproximativ 62% în cazul persoanelor cu o predispoziţie genetică, a declarat autorul principal, dr. Xue Li, decan al Şcolii de Sănătate Publică de la facultatea de medicină a universităţii Zhejian din China.

Studiu realizat pe un eșantion de 350.000 de oameni

Multe studii au arătat legătura dintre un stil de viaţă sănătos şi longevitate, iar altele au subliniat componenta genetică în durata de viaţă, dar raportul publicat luni în revista BMJ Evidence-Based Medicine, a explorat modul în care cele două se corelează.

Cu date de la peste 350.000 de persoane şi informaţii despre genetica, educaţia, statutul socio-economic şi istoricul bolilor acestora, acest studiu a avut o metodologie solidă, a declarat dr. Aladdin Shadyab, profesor asociat de sănătate publică şi medicină la Universitatea California din San Diego, care nu a fost implicat în cercetare.

Este bine stabilit faptul că unele persoane sunt predispuse genetic la o durată de viaţă mai scurtă. De asemenea, este bine cunoscut faptul că factorii legaţi de stilul de viaţă, mai exact fumatul, consumul de alcool, dieta şi activitatea fizică, pot avea un impact asupra longevităţii. Cu toate acestea, până în prezent, nu a existat nicio cercetare care să descifreze în ce măsură un stil de viaţă sănătos poate contrabalansa riscurile genetice.

Eşantionul a fost alcătuit din persoane cu ascendenţă europeană, astfel încât este limitat în ceea ce priveşte populaţiile la care poate fi aplicat. Cercetătorii au acordat fiecărui individ un scor de risc poligenetic, ce rezumă prezenţa mai multor gene despre care s-a constatat că au un impact asupra duratei de viaţă a oamenilor, potrivit studiului.

Participanţii la studiu au primit, de asemenea, un scor bazat pe modul în care au aderat la principiile unui stil de viaţă sănătos, iar apoi au fost urmăriţi timp de 13 ani în medie pentru a vedea dacă au avut o durată de viaţă scurtă, intermediară sau lungă.

Stilul de viață poate amâna moartea cu 5 ani

În cazul persoanelor care prezentau atât un risc genetic pentru o durată de viaţă scurtă, cât şi un stil de viaţă nesănătos, acestea aveau de două ori mai multe şanse de a muri prematur decât cele fără risc genetic şi un stil de viaţă mai sănătos, a declarat Li, care este, de asemenea, director al Institutului Naţional pentru Ştiinţa Datelor în Sănătate şi Medicină al Universităţii Zhejiang.

Persoanele cu risc genetic ar putea să-şi prelungească durata de viaţă cu până la 5,5 ani cu un stil de viaţă sănătos, au arătat datele. „Aderarea la un stil de viaţă sănătos ar putea atenua substanţial reducerea duratei de viaţă pentru persoanele cu predispoziţie genetică la o durată de viaţă mai scurtă”, a spus Li.

Între timp, persoanele cu un stil de viaţă nesănătos au o şansă cu 78% mai mare de a muri prematur, indiferent de riscul genetic, au constatat cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universităţii Zhejiang din China şi de la Universitatea din Edinburgh. Studiul a adăugat că a avea un stil de viaţă nesănătos şi gene cu durată de viaţă mai scurtă a crescut peste dublu riscul de deces timpuriu în comparaţie cu persoanele cu gene mai norocoase şi stiluri de viaţă sănătoase.

Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că oamenii par să aibă un anumit grad de control. Riscul genetic al unei durate de viaţă mai scurte sau al unei morţi premature poate fi compensat de un stil de viaţă favorabil cu aproximativ 62%, au constatat ei. „Participanţii cu risc genetic ridicat ar putea prelungi cu aproximativ 5,22 ani speranţa de viaţă la vârsta de 40 de ani cu un stil de viaţă favorabil”, au scris cercetătorii

Patru factori esențiali în stilul de viață

Studiul a urmărit persoanele timp de 13 ani în medie, timp în care au avut loc peste 24.000 de decese. Participanţii au fost grupaţi în trei categorii de durată de viaţă determinată genetic, inclusiv lungă (20,1%), intermediară (60,1%) şi scurtă (19,8%), şi trei categorii de scoruri privind stilul de viaţă, inclusiv favorabile (23,1%), intermediare (55,6%) şi nefavorabile (21,3%).

Cercetătorii au folosit scoruri de risc poligenic pentru a analiza mai multe variante genetice care predispun genetic în general o viaţă mai lungă sau mai scurtă a unei persoane. Alte scoruri au analizat dacă persoanele au fumat, au consumat alcool, au făcut exerciţii fizice, care era aspectul lor corporal, dacă urmau o dieta sănătoasă şi aspecte legate de somn.

Studiul a fost unul observaţional, ceea ce înseamnă că a putut determina asocierile, dar nu a putut spune cu siguranţă că aceste comportamente au fost cauza directă a schimbărilor în durata de viaţă. „Studiul a identificat o combinaţie optimă de stil de viaţă care conţine patru factori de stil de viaţă – lipsa fumatului actual, activitate fizică regulată, durata adecvată a somnului şi o dietă sănătoasă – care a oferit beneficii mai bune pentru prelungirea duratei de viaţă umană”, a declarat Li.

Somnul adecvat a fost definit în cadrul studiului ca fiind de şapte până la opt ore pe noapte. Actualele Ghiduri de activitate fizică pentru americani recomandă cel puţin 150 de minute de activitate fizică moderată şi două zile de antrenament de forţă pe săptămână pentru adulţi. Consumul moderat de alcool este definit, în Statele Unite ca fiind o limită de două băuturi pe zi pentru bărbaţii adulţi şi o băutură pe zi pentru femeile adulte, potrivit Centrelor americane pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC).

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend