Data de 26 iunie a fost stabilită ca Ziua oficială a Drapelului Nţtional ca urmare a faptului că pe această dată dar în 1848 a fost semnat Decretul numărul 1 al Guvernului PĂrovizoriu al Ţării Româneşti, prin care tricolorul roşu-galben-albastru devenea Drapelul Naţional însă pentru Ţările Române au avut pentru prima dată un drapel în 1834 numai că atunci nu era arborat decât pe corăbiile negustoreşti şi în cadrul oştirilor şi i-a fost permisă prezenţa abia după ce domnitorul de atunci al Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, a cerut sultanului Mahmud al II-lea permisiunea de a arbora pe vasele comerciale un steag de identificare. Drapelul Naţional ar fi fluturat dincolo de corăbii, pentru prima dată, în 1839, pe muntele Pleşuva din judeţul Prahova sau cel puţin aşa reiese din mărturiile francmasonului Jean Alexandre Vaillant.  De atunci şi până la stabilirea lui ca Drapel Naţional, tricolorul a trecut prin modificări şi multe poveşti . De exemplu între 1859 şi 1866 drapelul românesc era format dintr-un tricolor roşu –galben şi albastru numai că aceste culori erau dispuse pe orizontală şi nu pe verticală, aşa cum sunt acum. Unii specialişti în heraldică au fost de părere că galbenul din tricolor ar reprezenta un metal aşa cum albul steagului francez ar însemna acelaşi lucru şi anume argint pentru francezi şi aur păentru români.

Odată stabilit ca Drapel Naţional, tricolorul românesc a mai avut parte de peripeţii ca urmare a asemănării izbitoare cu drapelul statului Ciad care în loc de albastru are o nuanţă de indigo. Dacă autorităţile din România nu au avut nimic de obiectat în privinţa acestei asemănări care ar fi putut crea confuzie, oficialii din Ciad au mers până la a solicita nici mai mult, nici mai puţin, decât interzicerea arborării drapelului României la Organizaţa Naţiunilor Unite, pentru acest lucru fiind capabili inclusiv de protest. Dar şi drapelul civil al Andorrei este extrem de asemănător cu Drapelul Naţional numai că de data aceasta nimeni nu a mai contestat nefiind vorba de un drapel de stat în cazul Andorrei.

Cert este că legislaţia în vigoare, în semn de respect pentru simbolul naţional al României, prevede obligativitatea autorităţilor centrale şi locale de a organiza cu ocazia Zilei Drapelului, manifestări cultural –educative care anul acesta, la Piteşti, se vor desfăşura în piaţa Muntenia, în faţa Cercului Militar.