Din exterior, Elveția este privită de mulți drept un adevărat paradis, în care nivelul de trai și siguranța sunt de invidiat. Costurile sunt însă pe măsură, iar asta cel puțin în privința creșterii unui copil.

Potrivit experților în demografie, costurile ridicate și rata natalității alarmant de scăzută în Elveția pun presiune pe viitorul țării. Cu doar 1,29 copii per femeie, populația elvețiană riscă să scadă dramatic în lipsa imigrației.

”Avem nevoie din nou de mai multe nașteri, altfel vom dispărea! Pe termen lung, este vorba despre supraviețuirea societății noastre”, avertizează Hendrik Budliger, cercetător în demografie, potrivit cotidianului Blick.

Conform estimărilor, dacă se menține trendul actual,  populația Elveției ar putea coborî la șapte milioane în următorii 50 de ani, de la nouă milioane în prezent.

Cât costă să crești un copil în Elveția

În Elveția, ideea că educația unui copil până la vârsta de 18 ani costă aproximativ un milion de franci (1,06 milioane de euro) nu este doar un mit, ci o realitate confirmată de calcule recente.

Costurile includ cheltuieli directe precum mâncarea, hainele, asigurarea medicală și hobby-urile copilului. Toate acestea totalizează peste 1.400 de franci (circa 1.480–1.500 de euro) pe lună, iar pentru adolescenți se apropie de 1.900 de franci (aproximativ 2.000–2.030 de euro) lunar, potrivit datelor din cantonul Zürich. Pe durata copilăriei, suma totală depășește 350.000 de franci ( aproximativ 370.000–375.000 de euro), fără a lua în calcul activitățile extracurriculare costisitoare.

Citește și Parapantistă lovită în zbor de un avion de mici dimensiuni. Femeia a scăpat ca prin minune de la moarte

Îngrijirea copiilor reprezintă un alt factor ce pune presiune pe bugetul familiilor. Conform unui studiu, Elveția are unul dintre cele mai scumpe sisteme de îngrijire pentru copii din lume. Costurile pentru creșe și servicii de îngrijire pot ajunge la 120.000 de franci per copil (circa 127.000 de euro), iar un loc la creșă costă aproximativ 130 de franci pe zi (circa 138 de euro). Două zile de îngrijire săptămânală pot ajunge la 1.000-1.400 de franci lunar (aproximativ 1.060-1.500 de euro), în funcție de venituri și locație.

Pe lângă cheltuielile directe, părinții se confruntă cu costuri indirecte semnificative. Mulți reduc programul de lucru pentru a avea grijă de copii, ceea ce duce la scăderea veniturilor și a contribuțiilor sociale. Femeile sunt cele mai afectate, renunțând adesea la avansarea profesională și la oportunitățile de carieră. Aceste costuri indirecte sunt estimate la aproximativ 500.000 de franci (aproximativ 530.000–535.000 de euro) pe perioada copilăriei.

Astfel, în total, creșterea unui copil în Elveția ajunge să coste cam un milion de franci elvețieni (1,06 milioane de euro), conform unui studiu realizat de compania de asigurări Baloise la începutul lui 2025. Asta face ca multe familii să se gândească de două ori înainte de a decide să aibă copii, sacrificând fie cariera, fie nivelul de trai, scrie libertatea.

Citește și Pastila pentru slăbit Wegovy, la un pas de aprobarea finală în Europa. Medicamentul se va elibera pe baza rețetei

Pe rețelele de socializare s-a vorbit despre faptul că unul din restaurantele deținute de Pescobar în Londra s-a închis. Românii care administrează grupul de Facebook „Anunțul UK” au dezvăluit că locația omului de afaceri a fost închisă pentru neplata chiriei.

„Visul frumos s-a terminat! Restaurantul din Londra al milionarului Pescobar a fost închis pentru neplata chiriei. Atât s-a putut… Octopus Kebab, restaurantul lui Paul Nicolau din Camden Market, are lacătul pus pe ușă. Și tot pe ușă stă acum și o scrisoare de la proprietarul spațiului în care se menționează că a fost încălcat contractul de închiriere din cauza neplății chiriei.

10.000 de lire sterline pe lună a plătit lunar, chirie, până acum Pescobar către administrația din Camden Market. Omul de afaceri a lăsat și o garanție de 100.000 de lire sterline la semnarea contractului de închiriere. Afaceristul anunțase că a făcut peste 1 milion de lire sterline în primul weekend de activitate și că a investit aproximativ 450.000 de lire sterline în deschiderea restaurantului”, este mesajul care a apărut pe Facebook.

Citește și: Ce salariu are un angajat la restaurantul lui Pescobar în 2026. Alții muncesc și trei luni pentru banii ăștia: „Un pic mai mult cu tips”

Pescobar, reacție după ce internauții au spus că restaurantul din Camden Market a fost închis pentru neplata chiriei

Ulterior, Pescobar a postat în mediul online mai multe filmulețe prin care a dezvăluit că nu a închis doar un restaurant, ci trei, pentru a se reloca în altă parte.

„Eu la Londra închid trei locații, care aveau program de șase ore, ca să deschid unul în afara Camden Market. La Camden Market atât era, o piață de food, de prânz. Și închid trei, nu unul. Se închid trei restaurante, pentru a reloca în altul cu program prelungit. În altă zonă, pentru a nu mai fi în interiorul acestei piețe, Camden Market.

Și legat de datoria de 10.000 de lire sterline: eu am de luat de acolo garanții de 100.000 de lire sterline! I-am înștiințat că vreau să plec, că încetez plățile, de o lună. Și nu mai vreau! Că eu, în viața vieții mele, nu mi-am mai recuperat niciodată garanțiile. Pe de altă parte, eu mai deschid, sunt în construcții cu primul drive thru, semnăm o piață de pește într-un cartier din București, am semnat locația la Bran… Și încă ceva: eu am cel mai mare lanț de restaurante de origine românească din Europa, și după ce le-am închis pe cele trei din Londra”, a spus Paul Nicolau în mediul online.

Câți bani a făcut Pescobar cu restaurantele din Londra

Ulterior, Pescobar a mai distribuit un videoclip în care a anunțat că a câștigat trei milioane de euro într-un an cu toate cele trei locații deținute.

„3 milioane de euro într-un an, la program de șase ore, am încasat la Londra”, a scris Paul Nicolau peste un videoclip în care vorbea despre încasările sale.

„Ce mi-a scris contabilul… Astea se pot vedea, că la Londra toate cifrele sunt online. Pe cele trei companii, că am avut trei restaurante, 2.455.139 de lire sterline. Aproximativ 3 milioane de euro. Câte restaurante încasează 3 milioane de euro pe an? Oare eu chiar nu am avut bani de chirie? Sau reorganizăm? Astea sunt făcute în program de șase ore. 3 milioane de euro în șase ore. O companie 1.123.000 de lire sterline. 100.000 de lire sterline pe alta. Și pe următoarea, mai am încă una de diferență, până la 2.455.139. Am închis operațiuni de 3 milioane de euro pe an, ca să ne fie mai bine în altă parte. Că 3 milioane înmulțit cu doi, adică programul, face 6 milioane”, a explicat Pescobar.

Citește și: Loviturile de milioane ale lui Pescobar. „Aproape toată țara cumpără caracatiță de la el”

De la ciocolată virală, la desert răcoros. Secretul preparării celebrei înghețate Dubai stă în doar câteva ingrediente premium și o tehnică simplă de asamblare. Gurmanzii din întreaga lume au găsit rețeta perfectă pentru a recrea gustul exotic din Emirate, combinând baza clasică de înghețată cu inserții crocante de fistic și cataif rumenit în unt.

Tot ce trebuie să faci este să amesteci 20 de grame de pastă de fistic cu 50 de grame de lapte condensat îndulcit și 200 de lapte.

Rupe o mână de cataif și prăjește-o bine în două linguri de unt topit și puțin ulei. Scoate cataiful pe un șervețel pentru a absoarbe surplusul de grăsime și lăsați-l să se răcească. Mărunțește tăițeii, dar nu foarte mult, pentru a nu se transforma în praf.

Trage puțin fisticul în tigaie și toacă-l.

Scoate înghețata din congelator și las-o 10 minute să devină mai fluidă. Pune un strat de înghețată în cupă sau pahar, adaugă un strat de fidea crocantă și fistic, apoi iar înghețată.

Presară deasupra fistic și apoi rade ciocolată neagră.

Citește și: Un român din Craiova a devenit popular în Germania după ce a creat înghețată din bere: „Este vegană”

Vremea influențează puternic vânzările de înghețată

Fabrica de înghețată de la Suceava a devenit un punct strategic pentru producția regională a companiei Magnum, aproape jumătate din produsele realizate aici fiind exportate în Uniunea Europeană și în Marea Britanie. Reprezentanții companiei spun că investițiile făcute în ultimii ani au dus la dublarea capacității de producție și la transformarea unității într-un adevărat hub regional.

Irina Urechean a explicat că fabrica din Suceava joacă un rol important atât în susținerea exporturilor, cât și în dezvoltarea producției locale din România.

„Aproape jumătate din ceea ce producem în fabrica de la Suceava exportăm în Uniunea Europeană și în Marea Britanie. Și mă bucur că reușim să facem acest lucru, pentru că asta vorbește despre calitatea producției din România. Vorbește despre calitatea oamenilor care lucrează aici și acest lucru a constituit și premisa pentru a reuși să atragem investiții în fabrica de la Suceava și în liniile de producție”, a declarat Urechean.

Potrivit acesteia, unitatea de producție din Suceava este deja considerată un hub regional pentru înghețată, iar compania urmărește în continuare extinderea producției atât pentru piața internă, cât și pentru export.

„Cred că fabrica de la Suceava este deja un hub regional de înghețată. Ținta este să acoperim nevoile pe care le avem în business. Piața din România, când vine vorba de înghețată, are încă un potențial foarte mare de creștere. Chiar dacă în ultimii 15 ani consumul aproape s-a dublat, este încă la aproximativ o treime față de țări precum cele nordice sau Italia”, a mai spus reprezentanta companiei.

Citește și: Cum a ajuns un român să facă profit uriaș în Germania cu înghețată pentru căței. Câți euro costă o porție

Investiție de aproximativ 4 milioane de euro

Compania a investit recent aproximativ 4 milioane de euro într-o nouă linie de producție la Suceava, investiție care a crescut semnificativ capacitatea fabricii.

„Cu ultimele investiții de aproximativ 4 milioane de euro într-o linie nouă la Suceava, avem o capacitate mai mare de producție. În ultimii ani am dublat capacitatea de producție, deci putem să creștem volumele în fabrică”, a explicat Irina Urechean.

Reprezentanții companiei spun că unul dintre obiectivele principale este consolidarea producției locale și reducerea dependenței de importuri, într-o piață care continuă să aibă un potențial ridicat de dezvoltare.

Una dintre cele mai mari provocări pentru industria înghețatei rămâne sezonalitatea consumului. Potrivit companiei, vremea influențează direct vânzările, iar aproximativ 100 de zile din an sunt esențiale pentru business.

„Cea mai mare provocare, inclusiv din ultimele două luni, este vremea. Pentru noi, prognoza meteo este uneori mai importantă decât cea financiară, pentru că în România înghețata se consumă în principal atunci când este cald. Înghețata este percepută mai degrabă ca un produs răcoritor decât ca un desert. Din acest motiv, principala provocare rămâne desezonalizarea categoriei și un consum mai echilibrat între sezon și extrasezon”, a afirmat reprezentanta Magnum.

Aceasta a precizat că există totuși o schimbare de comportament față de anii trecuți, iar consumul de înghețată începe să crească și în afara sezonului cald, chiar dacă România este încă departe de nivelul țărilor din vestul Europei.

Ministrul Interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, spune că salariul său creşte cu 2.500 de lei, prin noua lege a salarizării. El a precizat că fiecare categorie are în statul român, în modul de desfăşurare a administraţiei, un anumit tip de aşezare şi nu este vorba că comparăm cât câştigă un doctor cu cât câştigă un ministru sau cât câştigă un profesor cu cât câştigă un parlamentar.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a fost întrebat care vor fi majorările pentru miniştri şi pentru parlamentari în noua lege a salarizării.

„Noi nu am aşezat în acest proiect remuneraţia pentru vreo categorie cu mâna. Deci a fost o echivalare de coeficient şi, practic, în grilă s-a plecat de la o raportare de funcţii echivalente şi în acea raportare de funcţii echivalente au fost încadraţi şi demnitarii. Ca să vă răspund, însă, punctual, este vorba de o încadrare de la 1 la 8 cu preşedintele, pe cea mai înaltă funcţie şi, practic, noi avem în acest moment pe grila care ţine de demnitari, preşedintele Senatului, Camera Deputaţilor, 7,50”, a spus el.

Legea salarizării 2026, PROIECTUL oficial: Guvernul elimină 87 de sporuri şi schimbă radical grilele. Sindicatele ameninţă cu proteste ample după diminuarea fondului de salarii cu 10%

„Vreau doar să asigur românii că nu este vorba despre faptul că există vreo grilă care creşte în mod subiectiv faţă de altă grilă, că ar trebui să înţelegem că sistemul de echivalenţe face ca, până la urmă, în administraţia publică să ai preşedintele care ar trebui, teoretic, fiind cea mai înaltă funcţie în stat, să fie remunerat la cel mai înalt nivel în stat şi că, tocmai prin aşezarea coeficienţilor în acest interval de 1 la 8, trebuie să-i pui şi pe ceilalţi undeva în grilă. Deci nu este vorba de ceva în acest sens”, a mai spus el.

Întrebat cu cât i-ar creşte lui salariul, ministrul Dragoş Pîslaru a răspuns: „Pentru salariul meu de ministru, creşterea ar fi de 22%, o creştere de 2.500 de lei.

Întrebat care ar fi creşterea pentru un profesor debutant, Pîslaru a răspuns: „Acest echilibru pe care îl faceţi dumneavoastră pleacă de la o premiză greşită. Nu discutăm de o lege a salarizării care se concentrează pe creştere. Discutăm de o reaşezare echitabilă a grilelor de salarizare. Această legislaţie pune în ordine o salarizare care a fost desfăcută pe familii ocupaţionale şi care nu mai are corelaţiile de rigoare. În acest moment trebuie să ne uităm la faptul că în sistemul de educaţie există nişte corecţii de echitate care sunt importante pe funcţiile pe care le-am arătat şi care sunt pentru sistemul de educaţie. A face comparaţie cu sistemul de educaţie cu alt sistem, altă familie ocupaţională, este un lucru care nu are nimic la bază, decât doar sunt tărâte nişte categorii profesionale unele între celelalte. Fiecare categorie are în statul român, în modul de desfăşurare a administraţiei, un anumit tip de aşezare”.

„Deci nu este vorba că comparăm cât câştigă un doctor cu cât câştigă un ministru sau cât câştigă un profesor cu cât câştigă un parlamentar. Există o evaluare obiectivă făcută tehnic, nu politic, pe cum anume se aşează, într-un sistem de salarizare modern”, a mai spus el.

Ministrul interimar al Muncii a declarat că indemnizaţia de hrană ar urma, practic, să dispară în legea salarizării.

„Este foarte simplu. Indemnizaţia de hrană este un spor de care, în mod normal, cineva care are un salariu bun nu ar avea nevoie, deci ar trebui să fii bine plătit, să-ţi permiţi să-ţi plăteşti, să poţi să îţi cumperi de mâncare din banii pe care ai în salariul de bază”, a subliniat el.

Pîslaru a mai arătat că „indemnizaţia de hrană a fost gândită ca un bonus pentru că salariile erau mai mici decât ar fi trebuit să fie pentru o viaţă decentă a celui care lucrează în administraţie”.

„În acest moment creştem salariile de bază, cu tot cu cât era indemnizaţia de hrană, deci practic o includem, ca persoana din administraţie să aibă un salariu mai mare, din care să-şi permită să-şi cumpere de mâncare. Ca să fie foarte clar, nu e chestia că dacă aveai înainte această indemnizaţie, o poţi cere din nou, peste salariul actual. Deci, odată ce desfiinţezi structura de sporuri, o reaşezi, tai 56% din sporurile astea, ele nu mai există. Deci să nu mai avem impresia că le reinventăm după aia, peste. Asta înseamnă salarizare unitară. Ai o structură unitară, salariile de bază crescute şi un număr redus de sporuri. Majoritatea sunt în sistemul medical”, a mai afirmat el.

Ministrul a mai declarat că salariul de bază este salariul de bază şi salariul brut e cu tot cu sporuri. „Noi, incluzând sporurile în salariul de bază, salariul de bază a crescut” a spus el.

Despre sporul de vechime, Pîsaru a menţionat că în lege sunt gradaţiile de vechime, care sunt un lucru separat, nu sunt un spor. „Deci tu, când ajungi pe o poziţie, pe poziţia respectivă, ai un grad şi respectivul grad îţi dă vechimea. Sporul de vechime se alocă cum te mişti în grile”, a mai afirmat Pîslaru.

Ministrul interimar al Muncii a mai explicat că, de exemplu, în sistemul medical, ai în continuare sporuri speciale pentru neurochirurgi, care sunt uneori ataşate numărului de ore în blocul operator pe care aceştia îl petrec.

„E un spor pe care nu avem cum să-l eliminăm, pentru că nu toată lumea e neurochirurg şi există o normare a activităţii inclusiv în sistemul medical, o recunoaştere a complexităţii operaţiilor şi aşa mai departe. Dar, cumva, ca regulă generală au rămas lucruri care sunt foarte specifice anumitor profesii şi nu chestiunile generale. Şi generale au rămas sporuri de performanţă”, a subliniat ministrul.

„Nici un venit nu scade prin legea salarizării. La unele categorii, au cresc în avans, la altele va fi o creştere acum. Până la urmă, ne vom întinde cât ne e plapuma, nu putem să cheltuim mai mulți bani decât avem și vom respecta acest principiu”, a declarat Petre Florin Manole în exclusivitate la România TV. 

Fostul ministru PSD al Muncii spune că toate opiniile vor fi luate în calcul în legea salarizării.

„Există un draft, cel pe care l-am lăsat în Ministerul Muncii, vom vedea care sunt eventualele modificări, dar există un draft care are câteva repere esențiale. În primul rând, nici un venit nu scade, este un principiu agreat și prin protocolul cu Președinția. În al doilea rând, foarte multe sporuri dispar și anvelopa generală, că până la urmă mai puțin important este numele sporurilor, este important că anvelopa sporurilor scade, de la 30% la 20% pe ordonator de credite”, a spus Petre Florin Manole.

Legea salarizării 2026, PROIECTUL oficial: Guvernul elimină 87 de sporuri şi schimbă radical grilele. Sindicatele ameninţă cu proteste ample după diminuarea fondului de salarii cu 10%

Florina Manole precizează că „diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public scade și ea de la 1-12, cât este astăzi în legea în vigoare, la 1-8. Adică cel mai mare salariu, al președintelui, va fi de opt ori mai mare decât cel mai mic salariu din sistemul public”.

El mai spune că anvelopa agreată și cu Ministerul de Finanțe și cu Comisia Europeană respectă și angajamentele României referitoare la deficit și la ponderea cheltuielilor publice cu salariile din totalul cheltuielilor publice: „Anvelopa este de opt miliarde, o anvelopă destul de modestă, dar e atât cât și poate permite statul român în acest moment”.

Legea salarizării 2026. Se taie indemnizaţia de hrană, sporurile intră „la dietă”. Ce spun ministrul Muncii şi premierul Bolojan

Fostul ministru PSD al Muncii Petre Florin Manole declară că se va ține cont de toate opiniile exprimate pe legea salarizării.

În opinia sa, „este și sarcina actualului ministru și sarcina Guvernului în următoarele zile, poate săptămâni de dezbateri, să găsească niște soluții pentru a integra acele dintre amendamente care se cuvin integrate, dar cu maximă prudență în legătură cu bugetul disponibil, pe care nu avem cum să-l depășim”.

„Ne așteptăm ca sindicate din domenii diferite, cu o cunoaștere mai bună, cu o cunoaștere de practicieni de la nivelul cel mai de jos până la nivelul cel mai de sus al domeniilor respective, să vină cu propuneri și amendamente”, a spus Florin Manole.

EXCLUSIV Florin Manole (PSD) a explicat grilele în direct la România TV: „Nici un venit nu scade prin legea salarizării. Ce se pierde la sporuri, intră la salariul de bază”

Social-democratul a subliniat că procesul de dezbatere publică nu va fi unul formal. „Nu crede nimeni că transparența și apoi procesul de legiferare vor fi niște formalități. Cum intră legea în transparență, așa iese din Parlament. Nici n-ar fi sănătos, nici n-ar fi democratic, nici n-ar fi corect”, a afirmat acesta. Întrebat dacă există o colaborare cu ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, Manole a răspuns că dialogul funcționează „suficient de bine” pe temele importante.

„Acordul ăsta stă mărturie că da. Mult mai puțin bine decât îmi imaginam la începutul interimatului său, dar suficient de bine cât să ne înțelegem pe temele importante pentru societate și pentru sistemul public”, a declarat fostul ministru.

Florin Manole a transmis și un mesaj către sindicate, spunând că eventualele critici vor fi tratate cu deschidere. „Vom avea cu siguranță opinii argumentate, critici poate și aspre și justificate ale unui sindicat sau altul. Mesajul meu pentru acești oameni este că privim acest proces de legiferare cu deschiderea normală și decentă pe care trebuie să o ai atunci când pornești un proiect complex”, a spus acesta.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, spune că în noua lege a salarizării se elimină sporul de antenă, de praf şi de stres, el afirmând că, dacă, de exemplu, cineva vrea să-i ceară spor de praf, pentru că în continuare are praf în instituţie, nu o să mai aibă baza legală să îl ceară.

„De la 1 ianuarie 2027 se taie tot, se rade tot. Deci la abrogări veţi vedea că se abrogă tot ce erau legi care veneau speciale, elemente care vin din trecut, tot se rade, şi atunci înseamnă că noi avem o nouă grilă. O nouă grilă, cu un număr de sporuri pe care le avem din reducerea respectivă, nu mai există alte sporuri”, a spus ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, întrebat dacă prin noua lege a salarizării se elimină sporul de antenă, de praf şi de stres.

PSD, PNL, USR și UDMR au semnat, în urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială, un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare.

Cu ocazia celebrării a 22 de ani de relația, Dana Rogoz a distribuit un videoclip  emoționant alături de soțul și copiii ei. Actrița și partenerul ei, Radu, au împreună doi copii, pe Vlad și Lia.

Citește și: Cum se împarte Dana Rogoz între viața de familie și carieră: „Prioritizăm cât putem timpul”

Dana a decis să imortalizeze aniversarea celor 22 de ani de relația, publicând în mediul online un videoclip în care copiii le cântă „La mulți ani”.

Materialul video a fost realizat la casa lor din Viscri, pe care au cumpărat-o în 2019. Vedeta a mărturisit că o relație de lungă durată are nevoie de admirație și respect între parteneri. Totodată, grija și atenția au contat în sudarea relației pe termen lung Mai mult, actrița a mărturisit că ea și Radu sunt uniți de valorile comune pe care le împărtășesc, dar și de același tip de umor și de pasiuni.

„22 de ani de relație! Atât am împlinit Radu și cu mine, și suntem cu adevărat mândri de asta. O relație așa de lungă se menține cu multă iubire, cu grijă pentru nevoile celuilalt, cu respect și admirație reciprocă. Aș adauga și că ne leagă aceleași valori, același tip de umor, dar și foarte multe pasiuni comune. Și cel mai tare ne leagă iubirea și grija pe care le-o purtăm zilnic, în egală măsură, copiilor noștri. La mulți ani nouă!”, a spus Dana Rogoz pe rețelele sociale.

Citește și: Acasă la Dana Rogoz. Cum arată locuința actriței de la Viscri, după toate renovările. Zici că este muzeu: „Fiecare piesă are o poveste și a fost cu grijă aleasă de noi” FOTO