O curte federală de apel din Statele Unite a respins cererea statului român de punere în aplicare a deciziilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) privind despăgubirile pe care le cer frații Micula, conform Profit.ro.

Un verdict din 2013 al Tribunalului Arbitral de la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington obliga autorităţile de la Bucureşti să le plătească fraţilor Micula, având cetăţenie suedeză, despăgubiri de peste 356 de milioane de dolari, plus dobânzi, pentru retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investiţiilor prin facilităţi fiscale, cu patru ani înainte de expirarea acesteia, prevăzută pentru 2009.

Statul român le-a plătit celor 2 antreprenori, în 2019, peste 912 milioane lei (circa 215 milioane dolari) din despăgubirile dictate de ICSID, rămânând însă de achitat mai mult de 140 milioane dolari, plus dobânzi.

Comisia Europeană a considerat că plata acestor despăgubiri de către România reprezintă ajutor de stat ilegal din perspectiva legislaţiei UE şi a interzis achitarea acestora, poziţie confirmată ulterior, în urmă cu 2 ani, de către CJUE. În baza acestor decizii, statului român i s-a ordonat şi recuperarea sumelor plătite deja.

În schimb, investitorii au deschis mai multe procese, în diferite jurisdicţii, inclusiv în SUA, pentru punerea completă în executare a deciziei ICSID din 2013.

Motivul judecătorilor americani

La procesele din Statele Unite, România a încercat să argumenteze că tribunalele americane nu sunt îndreptăţite să judece speţa, întrucât Tratatul bilateral de protejare reciprocă a investiţiilor dintre România şi Suedia, cu tot cu clauzele privind arbitrarea disputelor la ICSID, a fost declarat invalid din perspectiva legislaţiei UE.

Numai că judecătorii americani au respins argumentul, arătând că disputa cu fraţii Micula datează din 2005, când România nu era încă membră a UE şi, deci, nu i se aplicau normele Uniunii, poziţie reconfirmată acum de o curte federală de apel, conform Profit.ro, care prezintă şi documente ale instanţei.

Perspectivele economice ale Republicii Moldova s-au deteriorat semnificativ în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Deși economia și-a reluat creșterea în 2023, ritmul a fost lent, însoțit de o creștere a sărăciei alimentată de presiunile inflaționiste. Provocările continue precum războiul din Ucraina, problemele structurale și alegerile iminente continuă să impună constrângeri care afectează semnificativ încrederea consumatorilor și a investitorilor. Constatările se regăsesc în Actualizarea Economică, elaborată de către Banca Mondială, transmite IPN.

Potrivit analizei, asigurarea disponibilității și accesului la resurse energetice rămâne o prioritate pe termen scurt, având în vedere impactul lor potențial asupra gospodăriilor, în special a celor vulnerabile, precum și asupra competitivității și poziției fiscale a țării. Cu toate constrângerile structurale inerente, politicile monetare și fiscale par a fi aliniate în stimularea activității economice.

„Politica fiscală se confruntă cu dubla provocare de a susține veniturile disponibile reale ale gospodăriilor, punând totodată bazele pentru o creștere viitoare. Cu toate acestea, este necesară o abordare prudentă în ceea ce privește construirea de rezerve și gestionarea riscurilor fiscale. Pentru a atinge o dezvoltare durabilă pe termen lung și alinierea la nivelul de venit pe cap de locuitor al UE, Republica Moldova trebuie să se angajeze într-un amplu proces de reforme și să investească în infrastructura care promovează creșterea și este rezistentă la schimbările climatice”, se menționează în Actualizarea Economică.

Potrivit experților Băncii Mondiale, provocările structurale, precum scăderea productivității, discrepanța competențelor pe piața forței de muncă, deficiențele de guvernare și nivelul scăzut al competiției, persistă și necesită reforme pentru a stimula competitivitatea, a elimina barierele în calea adoptării tehnologiilor avansate și a îmbunătăți eficiența piețelor.

„Reformele propuse vizează accelerarea investițiilor publice în infrastructură, implementarea unei strategii de transport multimodal și diversificarea sectorului energetic pentru a reduce dependența de surse limitate de energie. Consolidarea cadrului de parteneriat public-privat, îmbunătățirea strategiilor de achiziții și atragerea investițiilor private sunt cruciale pentru dezvoltare. Schimbările în politicile economice, împreună cu reformele instituționale, inclusiv supunerea întreprinderilor de stat regulilor companiilor private și promovarea concurenței, sunt esențiale pentru a stimula creșterea productivității și a investițiilor”, precizează analiza Băncii Mondiale.

Autorii Actualizării mai menționează că valorificarea integrării în UE poate stimula productivitatea sectorului privat, îmbunătăți competitivitatea și genera mai multe oportunități de angajare, angajând astfel Moldova pe calea creșterii economice pe un termen lung. Eforturile pentru accesarea fondurile UE, în special pentru infrastructură, ar trebui să fie un obiectiv strategic cheie pentru viitor.