Cancelarul Olaf Scholz merge vineri în China într-o vizită privită cu ochi sceptici de aliații săi, într-un moment în care Occidentul își înăsprește poziția față de Beijing, în special din cauza apropierii acestuia de Rusia. El se va întâlni cu președintele Xi Jinping și cu prim-ministrul Li Keqiang, într-o singură zi, din cauza politicii drastice zero Covid din China.

Din  partea cancelariei, această vizită, prima a unui lider european din 2019, este prezentată ca o simplă “vizită de preluare a funcției” pe care Olaf Scholz nu a realizat-o încă de la venirea sa la putere acum un an, relatează La Libre Belgique preluat de Rador.

El va fi însoțit de o delegație de industriași, printre care patronii Volkswagen și BASF, China fiind primul partener economic al Germaniei și o piață vitală pentru puternicul său sector auto. Prezența lor a suscitat vii critici.

“Germanii merg la Beijing în speranța de a face ‘business as usual'”, se revoltă cotidianul “Frankfurter Allgemeine Zeitung” într-un editorial vitriolant.

“Vom avea imaginea unui lider german care merge singur în China pentru interese pur economice”, prezentând imaginea unei Germanii egoiste,  chiar lacome”, subliniază Antoine Bondaz, cercetător la Fundația pentru cercetare strategică (FRS).

Moment prost ales

Şi asta chiar când tensiunile cu China se acumulează, din cauza “neutralității” afișate – dar văzută ca un sprijin pentru Kremlin – în războiul din Ucraina, amenințările sale repetate împotriva insulei Taiwan, a cărei proprietate o revendică, și a încălcărilor drepturilor omului, în special contra minorității musulmane a uigurilor.

Data călătoriei este considerată  pe deasupra nefericită, deoarece vine la puțin timp după realegerea lui Xi Jinping în fruntea partidului comunist chinez și a întregii țări.

“Natural, puterea politică chineză va putea prezenta vizita cancelarului ca pe o justificare a politicii sale” autocratice, decriptează pentru AFP Heribert Dieter, politolog la institutul de geopolitică german SWP.

Olaf Scholz ar fi putut foarte bine aștepta reuniunea șefilor de stat din G20 din Indonezia de la mijlocul lui noiembrie pentru consultări ale președintelui chinez cu partenerii săi occidentali.

“Avem deci un conflict geopolitic între China și țările occidentale, în special Statele Unite. Şi partea germană arată clar că vrea să continue relațiile sale cu China”, continuă dl Dieter.

Berlinul alege să meargă pe “propriul său drum”, ceea ce este problematic, apreciază politologul.

Cancelarul se apără totuși de acuzații. Purtătorul lui de cuvânt, Stefan Hebestreit, a vorbit luni despre consultări înaintea vizitei cu principalii săi aliați europeni. Şi subiectele drepturilor omului vor fi de asemenea abordate”, a dat el asigurări.

“China Bashing”

În opinia lui Olaf Scholz, China va fi unul din marile centre de influență în lumea multipolară care apare, pe care nu-l putem pur și simplu ignora.

Un mod de a reduce dependența economică constă în a diversifica sursele de aprovizionare și investițiile directe, a amintit recent Stefan Hebestreit.

O cale pe care marile grupuri foarte angajate în China nu sunt dispuse s-o urmeze în acest stadiu. Patronul grupului chimic BASF, Martin Brudermüller, a avertizat recent contra “China Bashing” (demonizarea Chinei – n.red. ) și subliniază că China “constituie o oportunitate” pentru întreprinderea sa.Cancelarul merge pe sârmă între lobby-ul marilor patroni și presiunile exercitate în coaliția sa.Miniștrii ecologiști ai afacerilor externe și economiei îndeamnă la o mai mare fermitate față de China, în special pe chestiunea drepturilor omului.”Nu mai trebuie să depindem de o țară care nu împărtășește valorile noastre”, cu riscul de a deveni “politic vulnerabili la șantaj”, a pledat recent șefa diplomației, Annalena Baerbock, cerând să nu se facă aceleași “erori” ca și cu Rusia.

Berlinul și-a înăsprit deja puțin tonul, în special de când cu războiul din Ucraina, care a scos în evidență dependența Germaniei față de gazul rusesc.

Guvernul a decis săptămâna trecută să limiteze investiție unui grup chinez într-un terminal portuar din Hamburg, pentru a împiedica orice influență, potrivit Berlinului, asupra deciziilor strategice ale companiei.