În Vinerea Mare se face pomenirea Patimilor şi mărturia tâlharului care a ajuns în Rai; se rosteşte Prohodul. Tot în acestă zi, ţăranul român ţinea post negru, crezând, printre altele, că postul negru vindecă durerile de cap, dar şi alte beteşuguri. În această zi nu se lucra: nu se ţesea, nu se torcea, nu se spăla, nu se muncea la câmp. Singurul lucru pe care îl puteau face gospodinele era să frământe şi să coacă pasca, scrie News.ro.

Pască Foto: Laurentiu Iordache | Dreamstime.com

Pentru creştini, praznicul Învierii Domnului este cea mai mare sărbătoare. Prin jertfa sa pe cruce, Iisus Hristos „omoară moartea”, izbăveşte omul de păcatul adamic, redându-i veşnicia vieţii.

Ţăranul român ţinea sărbătorile în primul rând prin nelucrare.

Vinerea Mare – de ce pasca se face rotundă

Potrivit antropologului Ciprian Voicilă de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în această zi, ţărăncile făceau pasca rotundă deoarece credeau că scutecele în care a fost înfăşat Domnul nostru Iisus Hristos au avut formă rotundă. Sau o făceau în patru colţuri, având ca model piatra Sa de mormânt. La mijlocul copturii se făcea o cruce. Înainte de a băga pasca în cuptor, gospodinele făceau semnul crucii cu lopata pe cei patru pereţi ai cuptorului şi rosteau următoarea rugăciune: „Cruce-n casă,/ Cruce-n piatră,/ Cruce în tus-patru/ Cornuri de casă/ Dumnezeu cu noi la masă,/ Maica Precista la fereastră”. Cojile de la ouăle folosite la pască erau aruncate pe o apă curgătoare.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, după miezul nopţii, toţi creştinii merg la biserică aşteptând marea bucurie a Învierii Domnului.

“În noaptea Învierii, ţăranul român lua pasca, dar şi alte alimente – dacă avea – pe care le îndesa într-o desagă spre a fi sfinţite la biserică. După încheierea Sfintei Liturghii, dimineaţa se întorcea acasă cu lumânarea aprinsă şi o stingea de grindă. După ce mânca sfânta anafură, pasca, ouăle şi celelalte bucate sfinţite la biserică, împreună cu toţi casnicii săi, aşeza masa înfruptându-se din toate cele pregătite din timp şi prelungind, astfel, bucuria de care se împărtăşise la sfânta biserică. Pe masa sărbătorii de Paşti un loc aparte îl ocupă mielul, care este considerat de etnologi, aliment ritual, dar şi un simbol hristic”, scrie Ciprian Voicilă, cercetător MNŢR.

Președintele chinez Xi Jinping ajunge în Europa duminică, pentru prima dată în ultimii cinci ani, într-o vizită care ar putea evidenția mai clar diviziunile europene în ceea ce privește relațiile cu Beijingul și modul în care continentul se poziționează ca pol între Statele Unite și China, scrie Reuters.

Liderul Chinei Xi Jinping Foto: Shen Hong / Xinhua News / Profimedia

Xi Jinping merge în Franța, Serbia și Ungaria într-un moment tensionat al relațiilor cu UE, care amenință să impună tarife vamale industriei vehiculelor electrice și a energiei verzi chineze, invocând subvențiile uriașe care, spune Bruxelles-ul, oferă producătorilor chinezi un avantaj neloial.

În condițiile în care economia Chinei trece prin momente relativ dificile, iar SUA dau semne că se închid tot mai mult în fața companiilor chineze, Uniunea Europeană ar putea avea o anumită influență asupra Beijingului, scrie Reuters.

Dar cei 27 de membri ai blocului nu sunt aliniați în mod clar în privința politicilor, ceea ce le subminează capacitatea de a influența strategia chineză, spun analiștii.

Vizita este umbrită de preocupările europene legate de sprijinul chinezesc pentru economia de război a Rusiei, după doi ani de campanie militară în Ucraina.

Lin Jian, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a declarat că vizita lui Xi va „oferi stabilitate în dezvoltarea relațiilor dintre China și Europa și va aduce noi contribuții la pacea și stabilitatea în lume”.

Obiectivul lui Xi ar fi însă mai degrabă neutralizarea agendei de securitate economică a UE, inclusiv a amenințărilor tarifare, prin exploatarea diferendelor interne, a explicat Mathieu Duchatel, cercetător la Institutul Montaigne.

Vorbind despre strategia Chinei față de Europa, Duchatel a observat că aceasta urmează principiul „dezbină și stăpânește”. „Acest lucru nu este ascuns, ci la vedere”, a arătat el.

Companiile și guvernele europene se plâng de mult timp de accesul restricționat la piața chineză și de concurența neloială. Un studiu al Institutului Kiel a estimat că subvențiile acordate de China firmelor sale sunt de trei până la nouă ori mai mari decât cele acordate de alte economii majore.

Comisia Europeană are dreptul exclusiv de a conduce politica comercială pentru întregul colectiv al UE, însă în cadrul blocului comunitar, statele membre au avut dificultăți în a se pune de acord asupra modului în care să rezolve dezechilibrul comercial.

Macron, spre exemplu, urmărește o poziție mai agresivă a UE cu privire la subvenții și a avertizat că blocul riscă să rămână în urmă dacă nu permite derogări de la propriile reguli de concurență în fața „subvențiilor excesive” din partea Chinei și a Statelor Unite.

„Reglementăm prea mult, nu investim suficient, nu protejăm suficient”, a declarat Macron pentru The Economist într-un interviu publicat joi.

Germania, în dezacord

În aprilie, cancelarul german Olaf Scholz, aflat într-o vizită la Beijing, l-a presat pe Xi pentru un acces mai bun pe piața chineză pentru firmele germane.

Dar în ceea ce privește anchetele antisubvenții demarate de UE, aparent dornic să evite antagonizarea Beijingului, el a declarat că blocul nu ar trebui să acționeze din interes propriu protecționist, deși concurența ar trebui să fie corectă.

Unii oficiali guvernamentali francezi spun în privat că sunt îngrijorați că Berlinul va încerca să submineze ancheta privind vehiculele electrice, care îi vizează pe producătorii chinezi de automobile.

Și asta deoarece China este o piață cheie pentru economia germană bazată pe exporturi și pentru constructorii săi auto, precum BMW și Mercedez-Benz.

În orice caz, Scholz s-a întâlnit cu Macron la Paris, joi, au declarat două surse implicate în planificare.

Noah Barkin, consilier la Rhodium Group și un observator atent al relațiilor dintre UE și China, a declarat că Macron l-ar încuraja pe Scholz să i se alăture lui și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru discuții în patru cu Xi în capitala franceză, în timp ce Parisul încearcă să prezinte un front unit.

Palatul Elysee a refuzat însă să comenteze pe tema unei posibile astfel de întâlniri, iar analiștii observă că diferentul din UE este tot mai mare.

„S-a deschis un decalaj îngrijorător între poziția germană privind China, pe de o parte, și poziția francezilor și a Comisiei Europene, pe de altă parte. Există pur și simplu o mai mare disponibilitate la Paris și la Bruxelles de a se împotrivi Beijingului pe frontul comercial decât la Berlin”, a declarat Barkin.

„Europa are destul de multe pârghii, dar aceste pârghii dispar dacă creditorii europeni trimit mesaje diferite lui Xi”, a adăugat Barkin.

Sprijinul Chinei pentru Rusia și prietenii din Ungaria și Serbia

Un consilier al lui Macron a declarat că în întâlnirea cu Xi, liderul francez va relua apelurile de la Washington, Bruxelles, Berlin și din alte părți are cer Chinei să oprească exporturile către Rusia de tehnologii „cu dublă utilizare” și alte tehnologii care susțin efortul de război al Moscovei.

Xi urmează să îl primească pe președintele rus Vladimir Putin în China mai târziu în luna mai.

Vizitele liderului francez din estul Europei sunt și ele foarte importante. În Serbia și Ungaria, orice comentariu public al lui Xi cu privire la Rusia se va confrunta cu o examinare atentă.

Observatorii au declarat că alegerea lui Xi de a vizita Serbia și Ungaria a avut rolul de a strânge relațiile cu două țări europene care sunt pro-Rusia și mari beneficiare ale investițiilor chineze, inclusiv un ajutor financiar pentru un proiect feroviar întârziat care leagă capitalele lor.

Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că este onorat de vizita lui Xi și că se așteaptă ca un acord de liber schimb între cele două țări, semnat în octombrie anul trecut, să intre în vigoare la 1 iulie.

Analiștii chinezi au declarat că Xi ar putea folosi escala sa la Belgrad, care coincide cu cea de-a 20-a aniversare a bombardării de către NATO a ambasadei chineze din această țară, pentru a pune în valoare agenda anti-NATO a Chinei.

China a amplificat eforturile Rusiei de a acuza SUA și NATO pentru escaladarea războiului din Ucraina, prin furnizarea de arme Kievului.

Ungaria, care a blocat în trecut declarațiile UE care criticau China pe tema drepturilor omului, se află și ea în aceeași barcă.

Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului maghiar, a declarat că este în interesul economiei maghiare să mențină relații bune cu cât mai mulți parteneri, iar China este una dintre marile puteri și reprezintă o forță semnificativă, chiar mai puternică decât Uniunea Europeană.

Premierul Viktor Orban a menținut o relație bună cu China, în ciuda tensiunilor crescânde dintre UE și Beijing, și s-a întâlnit în câteva rânduri cu Xi Jinping.

În februarie, China s-a oferit să sprijine Ungaria inclusiv în probleme de securitate publică, o chestiune care trece dincolo de relațiile comerciale și de investiții, o mișcare neobișnuită, potrivit Reuters.

În Ungaria se află cea mai mare bază logistică și de producție a Huawei Technologies din afara Chinei, în ciuda avertismentelor Comisiei Europene potrivit cărora gigantul din domeniul telecomunicațiilor reprezintă un risc pentru securitatea UE.

Din 2016, Huawei a încheiat un parteneriat cu firma de inteligență artificială Yitu Technology din Shanghai pentru a lucra la soluții pentru orașele inteligente, în vederea îmbunătățirii siguranței publice și a activităților polițienești prin utilizarea inteligenței artificiale și a supravegherii.

Iar Ungaria va găzdui în curând prima fabrică europeană a producătorului auto chinez BYD.

Shen Dingli, un cercetător în domeniul relațiilor internaționale cu sediul la Shanghai, a descris acțiunile de sensibilizare a Serbiei și Ungariei ca făcând parte din eforturile Chinei de a adânci diviziunile în Occident.