Cea mai nouă decizie anunțată de Ryanair vizează Grecia, unde compania va închide baza operațională din Salonic. În acelați timp, operatorul low-cost va elimina zborurile extrasezon către Chania și Heraklion, din insula Creta, și va reduce frecvența curselor către Atena.

În total, Grecia va pierde aproximativ 700.000 de locuri disponibile în sezonul de iarnă, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 45% a capacității Ryanair. Alte 12 rute vor dispărea complet.

Compania susține că măsurile au fost luate din cauza majorării taxelor aeroporturare și a creșterii costurilor operaționale.

În Spania, Ryanair elimină aproxiativ două milioane de locuri și suspendă zborurile către mai multe aeroporturi importante.

Operatorul și-a închis operațiunile din Asturias, Vigo, Valladolid, Jerez de la Frontera și Tenerife Nord. În alte orașe precum santiago de Cmpostela, Girona, Zaragoza sau Santander, frecvența curselor va fi redusă semnificativ.

Rayanair acuză compania aeroportuară de stat Aena că pregătește majorări ale taxelor pentru pasageri cu până la 21% în perioada 2027 – 2031.

Citește și: Rata anuală a inflației a trecut în aprilie pragul de 10%. Noi scumpiri pentru români

Țări care pierd zeci de rute Ryanair

Și Belgia va fi afectată. Compania elimină 20 de rute și aproximativ un milion de locuri de pe aeroporturile din Bruxelles și Charleroi. Compania va reloca cinci aeronave către alte piețe europene și spune că măsura este legată direct de creșterea taxei pentru pasagerii aerieni, care va ajunge la 10 euro pentru fiecare călător începând cu 2027.

În Portugalia, operatorul a eliminat toate zborurile către și dinspre Azore începând cu 29 martie 2026. Aproximativ 400.000 de pasageri anual vor fi afectați.

Și Germania pierde numeroase conexiuni aeriene. Ryanair a retras 24 de servicii către și dinspre aeroporturi precum Hamburg, Dortmund, Dresda și Frankfurt-Hahn. În plus, baza din Berlin va fi închisă începând din octombrie 2026, iar programul de iarnă pentru capitala germană va fi redus la jumătate.

Numărul pasagerilor transportați anual la Berlin ar putea scădea de la 4,5 milioane la doar 2,2 milioane.

Zborurile low-cost devin tot mai greu de susținut

Reprezentanții companiei spun că multe aeroporturi europene au devenit prea scumpe pentru modelul zborurilor low-cost. Analiștii din industria aviatică avertizează că efectele se vor vedea direct în buzunarele pasagerilor: mai puține zboruri, concurență mai mică și bilete mai scumpe pe numeroase rute populare din Europa.

Lufthansa merge în direcția opusă

În timp ce mai multe companii reduc operațiunile, Lufthansa își continuă strategia de dezvoltare. Grupul german intenționează să își majoreze participația în cadrul ITA Airways de la 41% la 90%, într-o tranzacție estimată la 325 de milioane de euro.

Directorul general Carsten Sophr a declarat că Lufthansa nu poate rămâne competitivă la nivel global dacă rămâne doar o companie concentrată pe piața internă germană. ITA Airways, succesoarea fostei Alitalia, este a patra companie aeriană europeană pe care Lufthansa încearscă să o integreze, după operatorii din Austria, Elveția și Belgia.

Chiar dacă grupul german estimează o creștere cu 1,7 miliarde de euro a costurilor cu combustibilul, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, compania intenționează să își majoreze programul de zboruri cu până la 2% în acest an.

Citește și: Prețul chiriei din România, mai mare decât salariul minim. Alte 5 țări din UE se află în aceeași situație

În primul trimestru din 2026, veniturile Lufthansa au crescut cu 8%, până la 8,75 miliarde de euro, iar pierderile operaționale s-au redus cu 15%.

Compania estimează că profitul înainte de dobânzi și taxe va depăși cu cel puțin 10% nivelul de anul trecut.

UPDATE: Rusia a atacat miercuri Ucraina cu peste 800 de drone, provocând moartea a cel puţin şase persoane. Atacurile au vizat infrastructura critică şi regiunile din vest, aproape de graniţele NATO.

UPDATE: Noi alerte aeriene au fost declanșate în mai multe regiuni ucrainene. Autoritățile din centrul, vestul și sudul țării au raportat explozii, victime și activitate intensă a apărării antiaeriene. Potrivit unor canale ucrainene de monitorizare, aproximativ 200 de drone de tip Shahed s-ar fi aflat în spațiul aerian al Ucrainei.

Atacul a inclus mai multe valuri de drone, unele lansate dinspre Belarus și direcționate peste zona Cernobîl către nord-vestul Ucrainei, iar altele venite dinspre Marea Neagră, spre regiunile Ivano-Frankivsk, Cernăuți și Ternopil. În jurul prânzului, Forțele Aeriene ucrainene au anunțat că opt grupuri de drone se aflau încă în zbor.

Rusia a atacat masiv Ucraina în noaptea de marţi spre miercuri, iar bombardamentele au continuat şi pe oarcursul zilei, relatează Ukrainska Pravda. Aproape 150 de drone au fost lansate asupra mai multor regiuni ucrainene şi, conform autorităţilor, s-au înregistrat lovituri în 13 zone. „Au fost doborâte 111 de drone cu rază lungă de acțiune de tip Shahed, Gerbera și Italmas, iar în 13 zone s-au înregistrat bombardamente”, au transmis Forțele de Apărare ale Ucrainei. Pe de altă parte, armata ucraineană a bombardat un port rusesc de la Marea Neagră, informează The Kyiv Independent.

Forţele ruse au atacat Ucraina cu 139 de drone de diferite tipuri începând cu seara zilei de 12 mai şi miercuri dimineaţa, la 08:30, atacul era încă în desfăşurare. Apărarea aeriană ucraineană a reuşit să doboare 111 dintre acestea, dar s-au înregistrat lovituri ale 20 de vehicule aeriene fără pilot (UAV), conform Ukrainska Pravda.

Kirill Budanov, şeful Cancelariei prezidenţiale ucrainene, anunţ despre negocieri de pace cu Putin

„La ora 08:00, Forțele de Apărare Aeriană ale Ucrainei au distrus sau au bruiat 111 drone cu rază lungă de acțiune de tip de tip Shahed, Gerbera și Italmas, precum și drone-momeală «Parodiya», în nordul, sudul și estul țării. Au fost înregistrate lovituri ale a 20 de vehicule aeriene fără pilot în 13 locații, iar căderea unor aparate aeriene doborâte (resturi) a fost raportată în patru locații”, s-a transmis într-un comunicat.

‼️‼️ There are currently about 150 Russian UAVs over Ukraine, most of which are heading towards the western regions of the country, flying at low altitudes. pic.twitter.com/q6sv6m3X5v

— MAKS 25 🇺🇦👀 (@Maks_NAFO_FELLA) May 13, 2026

Cele aproape 150 de drone au fost lansate dinspre orașele rusești Kursk, Bryansk, Millerovo și Primorsko-Akhtarsk, precum şi din Capul Chauda, în Crimeea ocupată.

Noaptea trecută, armata ucraineană a lansat un atac cu drone asupra regiunii Krasnodar din Rusia, lovind infrastructura portuară din satul Volna, au raportat canalele media ruseşti de pe Telegram, a relatat The Kyiv Independent.

În videoclipurile postate pe rețelele sociale după atacul Ucrainei se văd coloane mari de fum ridicându-se dintr-un port din apropiere, au raportat diverse canale.

Într-o postare separată pe Telegram, Cartierul General Operaţional din regiunea Krasnodar a raportat un incendiu la „una dintre clădiri” din Volna, precizând că o persoană a fost rănită în urma atacului cu drone ucrainene.

❗️Video footage from the ground shows a Ukrainian kamikaze drone firing an unguided aviation rocket at a Russian mobile air defense group, reportedly during tonight’s raid on occupied Crimea. #Ukraine pic.twitter.com/KbH0rGjsHy

— NOELREPORTS 🇪🇺 🇺🇦 (@NOELreports) May 12, 2026

Sistemul de monitorizare a incendiilor al NASA, FIRMS, pare să coroboreze afirmaţiile oficiale, fiind raportat un incendiu la un depozit de petrol din apropierea portului, mai precis la un terminal numit Tammanneftogaz, care transferă petrol şi gaze din conductele ruseşti în tancuri care ies prin Marea Neagră pentru a fi vândute pe piaţa mondială, au mai scris jurnaliştii The Kyiv Independent.

Armata ucraineană nu a comentat, momentan, atacul raportat. Ministerul Apărării al Rusiei a recunoscut o serie de atacuri nocturne, dar nu a menţionat niciun loc specific. Ministerul a trecut însă imediat la sărbătorirea celei de-a 243-a aniversări a flotei ruse din Marea Neagră.

Dronele ucrainene au vizat intens petrolul şi gazul ruseşti în ultimele săptămâni. Atacurile fac parte dintr-o campanie mai amplă de a perturba veniturile Moscovei din petrol şi gaze, o sursă esențială de finanțare pentru mașina de război rusă.

 Zelenski avertizează în legătură cu posibile atacuri cu drone rusești în timpul zilei

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat asupra unor posibile valuri de atacuri cu drone rusești pe parcursul zilei de miercuri, afirmând că peste o sută de drone se aflau în spațiul aerian al Ucrainei, în condițiile în care Moscova și-a schimbat tactica pentru a lovi tot mai mult în timpul zilei, relatează Reuters.

‘Rusia își continuă atacurile și o face cu nerușinare, vizând în mod deliberat infrastructura noastră feroviară și ținte civile din orașele noastre’, a declarat Zelenski într-o postare pe rețeaua X.

Războiul din Ucraina, pus pe pauză doar declarativ. Morţi şi răniţi, după atacuri reciproce ale celor două state beligerante

De la începutul războiului, în urmă cu mai bine de patru ani, Rusia a lansat atacuri masive cu drone și rachete mai ales noaptea. Însă, în ultimele săptămâni a trimis în mod repetat către teritoriul ucrainean sute de drone și rachete în timpul zilei.

‘Este important să respingem fiecare atac cu rezistență. Este important să sprijinim Ucraina și să nu rămânem tăcuți în legătură cu războiul Rusiei’, a adăugat Zelenski.

Forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a atacat țara cu 139 de drone începând cu ora locală 18:00 (15:00 GMT) marți, dintre care 111 au fost doborâte sau neutralizate.

Moscova neagă că ar fi vizat intenționat civili, însă a ucis mii dintre acești în timpul războiului, și afirmă că atacurile asupra infrastructurii civile sunt legitime dacă degradează capacitățile de luptă ale Ucrainei. Kievul și-a intensificat recent atacurile asupra industriei energetice a Rusiei, deși la o scară mai redusă.

Trei scheme, un singur arhitect — împrumuturile ilegale care au costat PNL 4,8 milioane de lei, cele 18 milioane scoase din partid spre „patronul AUR” și campania TikTok plătită pentru Nicolae Ciucă deturnată în favoarea lui Călin Georgescu. Toate cu același nume în spate, anunţă România TV într-o anchetă marca Punctul Culminant.  Și 40.000 de euro pe care, până astăzi, nu i-a returnat lui Gigi Becali. O coincidență o accepți. Două te pun pe gânduri. Trei coincidențe într-un singur an electoral, toate trecând prin mâna aceluiași om, nu mai sunt coincidențe — sunt schemă. Iar firul roșu al întregii operațiuni se numește Rareș Bogdan, prim-vicepreședintele PNL, fost moderator vedetă al lui Maricel Păcuraru, care a reușit, în 2024, performanța aproape de neînțeles de a împrumuta în mod ilegal colegii săi de partid cu aproape 7 milioane de lei, de a vira 8 milioane din vistieria PNL către fostul său patron, și de a comanda campania TikTok care, deturnată sau nu, l-a propulsat pe Călin Georgescu spre câștigarea primului tur al prezidențialelor.

EXCLUSIV Gigi Becali atacă Realitatea Plus: „Dumnezeu îi închide pe draci. Băi, dracilor, cătușele vin la voi! Alături de ei n-am fost niciodată”. Îl acuză pe Simion de minciună: „Doamne ferește”

Conform raportului oficial al Autorității Electorale Permanente, suma totală pe care Rareș Bogdan a scos-o din buzunar pentru campania PNL de la europarlamentarele din iunie 2024 se compune astfel: 2,24 milioane de lei — contribuție personală directă la PNL, din venituri proprii, depusă în trei tranșe de circa 420.000 de euro; Aproape 4 milioane de lei au reprezentat șapte împrumuturi date în nume personal altor candidați liberali, printre care Mara Mareș, Mara Togănel (prefectul de Mureș) și fostul ministru Virgil Popescu, fiecare cu câte 650.000 de lei, adică plafonul maxim admis de lege per persoană; 500.000 de lei — un împrumut suplimentar către Cristian Bușoi, care, în aceeași zi, i-a transferat banii lui Gheorghe Falcă, sub formă tot de împrumut. Total: aproape 7 milioane de lei. Un singur om. O singură campanie. Un singur sezon politic. Mara Mareș nu a prins la aceste alegeri un loc eligibil, fapt ce s-a întâmplat și în cazul candidatului PNL Iulian Alexandru Muraru, care s-a aflat pe poziția 22 a listei comune. Ultima poziție eligibilă alocată de PNL a fost ocupată de fostul ministru al Energiei, controversatul Virgil Popescu.

Pentru a intelege contextul – indemnizația brută anuală a unui europarlamentar român, adunată cu toate diurnele și alocațiile de cabinet, nu trece de 200.000 de euro pe an. Bogdan a scos într-o singură campanie de șapte ori venitul său oficial anual. Și a rămas, după aceste cheltuieli, cu economii declarate de încă 2,2 milioane de lei și aproape 40.000 de euro în conturi. Întrebarea simplă pe care nimeni nu a pus-o public: de unde?

Rareş Bogdan: Cu cat esti mai prost mai imoral, mai lenes, mai nesimtit, mai lingusitor mai prostalau mai grobian, mai ticalos, mai curva si obligatoriu corupt, ai sanse uriase de a deveni poltician de top”

Întrebarea devine cu atât mai acută cu cât Gigi Becali, vecinul lui Rareș Bogdan din Pipera, a declarat public, în repetate rânduri, că i-a împrumutat europarlamentarului PNL 40.000 de euro pe care nu i-a mai văzut înapoi nici până astăzi.

Patruzeci de mii de euro — o sumă mică pentru un om care, doar câteva luni mai târziu, scotea din buzunar de 35 de ori mai mult ca să-și împrumute colegii cu plafonul maxim admis de lege. Patruzeci de mii pe care „nu i-a putut” întoarce vecinului, dar șase milioane și jumătate i-a putut da PNL-ului și colegilor de partid. Logica financiară a operațiunii ridică, blând spus, semne de întrebare. Autoritatea Electorală Permanentă, instituția care decontează cheltuielile electorale, a respins 2,4 milioane de lei către PNL și a dispus confiscarea unei sume egale, ridicând „paguba” pentru partid la circa 4,8 milioane de lei. Motivul, în limbaj instituțional: „împrumut multiplu sancționat” — legea spune că o persoană fizică poate împrumuta cu plafonul maxim un singur candidat, nu trei deodată. Bogdan a recunoscut: „Mi-au luat o corecție de 12% la rambursare”. Cu alte cuvinte, statul român, prin AEP, a stabilit în acte că modul în care prim-vicepreședintele PNL și-a finanțat colegii este în afara legii. PNL a contestat decizia în instanță.

Nicușor Dan anunță deciziile esențiale luate la Summitul B9. ”Este scris explicit că Rusia este o amenințare pentru țările noastre”. Alianța Nord-Atlantică trece la ”versiunea” NATO 3.0!

În timp ce Bogdan împrumuta colegi, PNL deschidea robineții către un singur loc. Conform documentelor depuse la AEP, 7,5 milioane de lei (1,5 milioane de euro) au plecat din vistieria PNL spre firme controlate de familia Păcuraru — în principal prin DBV Media House, intermediarul prin care, susțin surse din partid, se făceau plățile către Realitatea TV, site-ul Realitatea, radioul din grup. Suma raportată ulterior în presa centrală a urcat la aproape 8 milioane de lei doar în primăvara 2024. Cine a negociat și cine a decis? Surse din actuala conducere PNL sunt categorice: „Cel care s-a ocupat de contractele cu presa a fost Rareș Bogdan, nimeni nu a ținut evidența cât s-a comandat, iar apoi au venit facturile.” potrivit anchetatorii.ro Documentele formale au fost semnate de Lucian Bode, secretarul general de atunci, iar răspunderea politică aparținea tandemului Ciucă–Bode. Ilie Bolojan, după ce a preluat partidul, „a fost îngrozit de ce a găsit” și i-a cerut lui Bode să-și asume în scris toate finanțele anului 2024. Bolojan a anunțat că a dispus un audit in acest sens și, în funcție de rezultat, va sesiza organele de anchetă. Nu s-a întâmplat nimic.

Iată un detaliu personal care contează: Rareș Bogdan a fost moderator vedetă la Realitatea TV opt ani, până să intre în politică în 2019. A obținut din această colaborare „bani fabuloși”, după propria recunoaștere — ceasuri și stilouri de zeci de mii de euro, vila din Pipera, o avere consistentă. Maricel Păcuraru e omul care i-a plătit acei bani. Iar acum, în 2024, ca prim-vicepreședinte PNL, Bogdan a fost cel care a coordonat virarea a 8 milioane de lei din banii partidului către același Păcuraru. Coincidență sau retur de favor?

Și aici scandalul devine de două ori mai mare. Pentru că, în aceeași campanie de la europarlamentarele din 2024, AUR a virat la Realitatea Plus, prin intermediarul DGI Multimedia Design SRL, aproximativ 10 milioane de lei (în jur de 2 milioane de euro) — bani din care, conform surselor din partid, „toți au mers la Realitatea”.

O singură factură, datată 31 mai 2024, are valoare de 3,8 milioane de lei pentru „producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la televiziune”. Există emisiuni la Realitatea Plus pentru care AUR a plătit peste 200.000 de euro per ediție. Adunând cele două partide, în 30 de zile de campanie pentru europarlamentare, Realitatea Plus a încasat de la PNL și AUR peste 3,5 milioane de euro — aproape 18 milioane de lei. O televiziune. Un singur patron. Un singur sezon electoral. Realitatea Plus a recunoscut, de altfel, la CNA, că minutul de promovare în campanie a costat 2.900 de euro la „maximă audiență”.

Dar lucrurile nu se opresc aici. Pe lângă banii cu care PNL și AUR au alimentat trustul Păcuraru, Maricel Păcuraru a împrumutat direct, la notar, din bani personali cinci candidați AUR cu câte 2,3 milioane de lei fiecare, în aceeași zi — 20 mai 2024. Un total de 11,5 milioane de lei (peste 2,3 milioane de euro) de la o singură persoană către cinci candidați ai aceluiași partid. Plafonul legal era 660.000 de lei per candidat, și legea cere ca un împrumutător să dea bani unui singur candidat. AEP a constatat ilegalitatea și a refuzat decontarea a 13,25 milioane de lei către AUR. Decizia este în instanță. Cei cinci candidați AUR — astăzi parlamentari, lideri sau cu influență în Biroul Național de Conducere al partidului — sunt datori vânduți la Maricel.

Și aici intrăm pe terenul cel mai grav din întreaga afacere. Pentru că, în toamna lui 2024, în plină campanie prezidențială, PNL a comandat firmei de comunicare Kensington Communication o campanie pe TikTok intitulată #EchilibruȘiSeriozitate, menită — pe hârtie — să-l promoveze pe Nicolae Ciucă, candidatul liberal la Cotroceni. Campania a fost realizată prin platforma FameUp, care lucrează cu micro-influenceri, cu un buget declarat de Rareș Bogdan de „aproximativ 250.000 de euro”, potrivit anchetatorii.ro.

Doar că, în mod „misterios”, campania a devenit #EchilibruȘiVerticalitate, a strâns peste 2,4 milioane de vizualizări pe TikTok, iar conținutul promovat de micro-influenceri — descrierile „caracteristicilor unui viitor președinte” — corespundea punct cu punct profilului public al lui Călin Georgescu, nu al lui Nicolae Ciucă.

Conform documentelor CSAT desecretizate la 4 decembrie 2024, „inițiatorii au prezentat persoanelor implicate metode de evitare a detecției elementelor de conținut care nu respectă politicile platformei TikTok”. Tot CSAT a constatat că schema „a fost identică cu campania «Frate pentru Frate» derulată de Federația Rusă în Ucraina, înainte de invazie”. Adică o operațiune de inginerie informațională comandată și plătită de un partid pro-european, pro-NATO, aflat la guvernare, cu beneficiar final un candidat suveranist, anti-european, asociat ulterior cu o influență externă atât de gravă încât a dus la anularea alegerilor prezidențiale. Cine a comandat-o, conform multiple surse din PNL citate de presa de investigație? Rareș Bogdan. „A fost ideea lui Rareș Bogdan”, spun, sub anonimat, lideri din fosta și actuala conducere a partidului. „La București a rămas Rareș Bogdan cu comunicarea. El s-a văzut cu cei de la FameUp și cu Kensington.” Bogdan recunoaște parțial: că el a introdus firma FameUp la PNL încă din primăvara lui 2024, că s-a întâlnit personal cu reprezentanții ei, că a recomandat colaborarea. Neagă însă că ar fi controlat conținutul.

Pasează vina spre Kensington, spre Ciprian Ciucu (director executiv al campaniei), spre „mii de troli” și „zeci de mii de conturi” care „au deturnat” hashtagul. Reprezentanții Kensington au anunțat depunerea unei plângeri penale pentru deturnarea campaniei. Plângere despre care, deocamdată, nu se cunoaște soarta. Și nimeni nu poate spune cine, în CSAT-ul din 28 noiembrie 2024, a vorbit despre această campanie sau cine a împiedicat acțiunea legală împotriva ei la timp. Detaliu istoric care contează: Rareș Bogdan și Călin Georgescu nu se cunosc de ieri. Încă din 2010, când Bogdan conducea ziarul „Ziua de Cluj”, publicația sa lansa zvonurile despre numirea lui Georgescu ca ministru. Ulterior, Georgescu a fost invitat în emisiunile moderate de Bogdan la Realitatea TV — adică pe canalul lui Maricel Păcuraru. În 2021, Bogdan avertiza public împotriva unei candidaturi a lui Georgescu la prezidențiale. În 2024, exact campania pe care a comandat-o pentru a-l promova pe Ciucă a sfârșit prin a-l catapulta pe Georgescu la Cotroceni. Triplă coincidență. Sau, dacă nu mai e coincidență, atunci ce este?

Iată cum arată schema văzută de sus: Rareș Bogdan, fost angajat al lui Păcuraru, devenit prim-vicepreședinte PNL, dirijează 8 milioane de lei din banii partidului pro-european către firmele lui Păcuraru. Aceleași firme Păcuraru încasează, în paralel, alte 10 milioane de lei de la AUR — partid anti-european, anti-NATO, potrivit anchetatorii.ro . Patronul Realitatea, simultan, împrumută din buzunar propriu candidații AUR cu peste 11 milioane de lei, ilegal. În toamnă, același Rareș Bogdan comandă campania TikTok prin Kensington și FameUp, oficial pentru Ciucă, factual în beneficiul lui Georgescu. Realitatea Plus devine, peste câteva luni, tribuna principală a lui Călin Georgescu. Alegerile prezidențiale sunt anulate ca urmare a campaniei pro-Georgescu derulate, printre altele, pe TikTok-ul plătit de PNL. Toate aceste fluxuri trec, într-un punct sau altul, prin mâna lui Rareș Bogdan accesorizata chiar și la piață cu un Rolex.

AEP a constatat oficial, în acte, că împrumuturile sunt ilegale. A aplicat sancțiuni administrative — refuz de decontare și confiscare. Atât.

Dar finanțările electorale ilegale, mai ales când vin pe scheme repetitive, prin persoane interpuse, cu sume care depășesc plafoanele legale, nu sunt doar contravenții. Pot intra în zona infracțiunilor electorale, a evaziunii fiscale, a spălării de bani — și a finanțării ilegale a partidelor politice, infracțiune prevăzută expres de Legea 334/2006. Iar campania de pe TikTok poate intra, după anularea prezidențialelor, în zona infracțiunilor contra securității naționale. Iată întrebările care se impun, după aproape doi ani de la europarlamentare și un an de la anularea prezidențialelor.

A deschis DNA un dosar penal pentru finanțările ilegale constatate de AEP în campania PNL? Dar pentru cele de la AUR, unde sumele confiscate sunt mult mai mari — peste 13 milioane de lei?
A fost chemat vreun parlamentar — liberal sau AUR — la audieri sau la declarații?
Au fost ridicate documente bancare, contracte, extrase, corespondență privind tranzacțiile dintre Rareș Bogdan și Mara Mareș, Mara Togănel, Virgil Popescu, Cristian Bușoi, Gheorghe Falcă?
Au fost audiați cei cinci candidați AUR împrumutați în aceeași zi, la același notar, de Maricel Păcuraru?

Intrebări sunt legate și de banii spre Realitatea:
Au fost analizate fluxurile financiare PNL → DBV Media House → Realitatea Plus, respectiv AUR → Realitatea Plus, din primăvara 2024?
Există vreo verificare ANAF, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. sau Parchet pe firmele familiei Păcuraru, dincolo de descinderea recentă a ANAF?

Care este stadiul plângerii penale anunțate public de Kensington Communication pentru deturnarea campaniei #EchilibruȘiSeriozitate?
Au fost cerute de procurori jurnalele de campanie, brief-urile, semnăturile pe scripturi, listele de micro-influenceri activați prin platforma FameUp?
A fost audiat Rareș Bogdan — singura persoană care recunoaște public că a introdus FameUp la PNL și că s-a întâlnit personal cu reprezentanții firmei — în legătură cu modul în care s-a transformat #EchilibruȘiSeriozitate în #EchilibruȘiVerticalitate?
Au fost audiați Dan Motreanu, Ciprian Ciucu, Lucian Bode, Nicolae Ciucă — toți cei patru lideri PNL care, conform mărturiilor din partid, au gestionat acea campanie?
Există o anchetă oficială, deschisă, asupra modului în care un partid pro-european a finanțat, indiferent de intenție, propulsarea către Cotroceni a unui candidat asociat cu ingerințe străine?

Fundamental însă rămâne:
De unde a avut Rareș Bogdan, în 2024, aproape 7 milioane de lei lichidități să bage în campania PNL, în condițiile în care nici măcar 40.000 de euro către Gigi Becali nu i-a returnat?
Cum se explică faptul că același om — moderator opt ani la Realitatea, decorat de Păcuraru cu venituri „fabuloase” — a ajuns, în calitate de prim-vicepreședinte PNL, să fie singurul actor comun în toate cele trei scheme: împrumuturile ilegale către colegii liberali, plățile masive ale partidului către „patronul AUR”, și campania TikTok deturnată în favoarea celui care a anulat alegerile?

Tăcerea procurorilor pe toate aceste subiecte, după aproape doi ani, ridică o întrebare la fel de grea ca toate cele de mai sus: există în România cineva care investighează cu adevărat banii și fluxurile din politică, sau AEP și CSAT au rămas singurele instituții care se uită — și se uită doar pe hârtie, fără consecințe?

Decizie extrem de importantă luată de martorul-cheie din dosarul ”Mană cerească” al lui IPS Teodosie – arhiepiscopul Tomisului.

Martorul cu pricina este fostul preot Petrică Leașcu, cel care l-a înregistrat pe Teodosie acceptând o schemă de finanțare a Arhiepiscopiei în schimbul unui comision de 20 la sută din 800.000 de lei.

Leașcu anunță că și-a retras oficial mărturia din dosar, la scurt timp după trimiterea în judecată a arhiepiscopului Tomisului. El a explicat că această hotărâre nu vizează ajutarea inculpaților, pe care îi consideră în continuare vinovați, ci ar fi un protest față de sistemul judiciar ”bolnav, corupt, capturat și nedrept”.

”Mi-am retras declarația de martor în Dosarul penal nr. 243/36/2024, aflat pe rolul Curții de Apel Constanța, în care sunt judecați Arh. Teodosie și pr. Ilie Petre pentru fapte de corupție, nu cu scopul de a-i ajuta pe cei doi inculpați, ci pentru că nu mai am încredere în Justiția din România și nu vreau să fiu părtaș la justiția înfăptuită de sistemul nostru de justiție, pe care îl consider bolnav, corupt, capturat și nedrept.

Pentru mine, cei doi prelați sunt corupți. Dumnezeu să aibă milă de ei! Acesta este un adevăr demonstrat. Nu mă mai interesează ce spune Justiția. Dacă v-ați pierde încrederea în Justiție, voi cum ați proceda, dacă ați fi în locul meu, adică martor în Dosarul nr. 243/36/2024?”, a scris fostul preot, pe rețelele de socializare.

DNA a anunțat oficial urmărirea penală în dosarulul ”Mană cerească” la 5 decembrie 2023, acuzându-l pe IPS Teodosie că a promis 160.000 lei unui om de afaceri pentru a-și folosi influența la Secretariatul de Stat pentru Culte.

”În luna iulie a anului 2023, suspectul Petrescu Teodosie, în calitatea menționată mai sus, ar fi promis suma de 160.000 lei unui om de afaceri (martor în cauză), reprezentând un procent de 20% din suma de 800.000 lei, pe care acesta din urmă ar fi trebuit să o obțină pentru Arhiepiscopia Tomisului, în urma folosirii influenței pe care ar fi afirmat că ar fi avut-o asupra funcționarilor cu drept de decizie în această privință din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte.

La acea discuție ar fi participat și celălalt suspect, acesta fiind cel care ar fi negociat cu omul de afaceri termenii în care urma să fie pusă în practică înțelegerea respectivă”, au precizat anchetatorii.

IPS Teodosie a fost trimis în judecată la 8 mai 2024, procesul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța.

Confuzia între rucsace sau rucsacuri apare deoarece limba română conține numeroase substantive neutre care formează pluralul în mod diferit, iar vorbitorii tind uneori să creeze forme prin analogie. Totuși, DOOM (dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române) indică în mod clar utilizarea formei rucsacuri.

Cuvântul rucsac provine din limba germană, de la termenul rucksack, care desemna un sac purtat în spate pentru transportul obiectelor necesare în călătorii sau expediții. De-a lungul timpului, rucsacul a devenit un obiect esențial pentru exploratori, alpiniști, militari, turiști și elevi.

Citeşte şi: BAC 2026 Schimbări importante anunţate de Ministerul Educației. Ordinul a fost deja publicat în Monitorul Oficial

Primele variante ale rucsacurilor au fost utilizate încă din Antichitate, fiind confecționate din piei de animale, fibre vegetale sau materiale textile simple. Oamenii aveau nevoie să transporte hrană, unelte și alte obiecte pe distanțe lungi, iar aceste forme primitive de bagaj au devenit rapid indispensabile.

În Evul Mediu și în perioada marilor expediții geografice, rucsacurile au fost folosite intens de comercianți, soldați și călători. Mai târziu, odată cu dezvoltarea alpinismului modern în secolul al XIX-lea, au apărut modele special concepute pentru condiții dificile, cu structuri rezistente și spații pentru echipamente de supraviețuire.

Astăzi, rucsacurile sunt fabricate din materiale moderne, ușoare și impermeabile, fiind adaptate pentru activități diverse precum drumețiile, ciclismul, călătoriile sau utilizarea urbană. Unele modele includ compartimente pentru laptop, sisteme ergonomice și tehnologii care distribuie greutatea mai eficient.

Citeşte şi: Anunţul momentului de la ANAF. Sunt vizaţi toţi contribuabilii din România

Folosirea formei corecte rucsacuri este importantă mai ales în exprimarea formală, în lucrări scrise și în comunicarea oficială. Astăzi, limba română continuă să evolueze, iar unele forme populare devin foarte răspândite în mediul online sau în limbajul colocvial. Totuși, în cazul pluralului substantivului rucsac, regula rămâne clară și stabilă.

Ministerul Mediului schimbă cotele de vânătoare la specii care nu produc prejudicii. Mai precis, acestea nu vor mai fi mărite, anunță ministrul interimar Diana Buzoianu.

Demnitarul anunță că a fost pus în transparență un ordin conform căruia fondurile cinegetice, dacă vor cote mai mari de vânătoare față de anul anterior, trebuie să demonstreze că le-au atins pe cele din ultimii cinci ani.

Potrivit Dianei Buzoianu, au fost constatate multe cazuri ”în care evaluările se fac din pix”, iar ”garda forestieră nu merge pe teren”, astfel că se impun noi reguli în privința cotelor de vânătoare.

Citește și Localnici înarmați cu lopeți au încercat să alunge un urs care se apropia de case. Ce au transmis autoritățile

animale

”Nu mai mărim cotele de vânătoare pentru fondurile cinegetice, la specii care nu produc prejudicii, dacă în anii anteriori nu s-au atins cotele care au fost alocate prin lege!
În fiecare an se dau cote de vânătoare care nu sunt atinse. Anul următor, vânătorii vin și cer o cotă mai mare. Evident, nici pe aceea nu o vor atinge.
În fiecare an, fondurile cinegetice evaluează câte animale sunt din speciile care se pot vâna și propun câte animale să vâneze în anul respectiv. Așa sunt, apoi, calculate cotele de vânătoare. Pe foaie, totul arată perfect: evaluare pe teren a efectivelor speciilor, confirmarea evaluării cu gărzile forestiere, formule aplicate obiectiv pentru a rezulta cota de vânătoare. În realitate, există numeroase cazuri în care evaluările se fac din pix, garda forestieră nu merge pe teren, iar formulele aplicate nasc anomalii.
Așa că azi am pus în transparență un ordin care zice simplu: pentru speciile care nu produc prejudicii, dacă fondurile cinegetice vor cote mai mari de vânătoare față de anul anterior, trebuie să arate că au și atins cotele din ultimii 5 ani de zile”, a scris, pe Facebook, Buzoianu.

Citește și Primele cuvinte ale băiețelului de cinci ani găsit după două nopți petrecute singur în pădurile Sibiului: „Vreau la mami!”