Candidata Partidului Popular European (PPE) la preşedinţia Comisiei Europene şi actuala preşedintă a acestei instituţii, Ursula von der Leyen, a declarat luni că nu exclude interzicerea TikTok în Uniunea Europeană dacă va fi realesă pentru un nou mandat după alegerile pentru Parlamentul European din luna iunie, informează EFE, arată Agerpres.

“Nu este exclus”, a spus Von der Leyen în timpul primei dezbateri dinaintea alegerile europene, întrebată dacă, în cazul în care va obţine un nou mandat, va interzice TikTok în UE din cauza legăturilor sale cu China, aşa cum iau în considerare Statele Unite.

Comisia Europeană a fost “prima instituţie din lume” care a interzis instalarea TikTok pe telefoanele corporative şi se cunoaşte “exact pericolul TikTok”, a subliniat candidata PPE.

A evidenţiat, totodată, că, sub conducerea sa, executivul comunitar “a făcut mult” pentru reglementarea serviciilor astfel încât să se asigure că platformele sunt responsabile pentru conţinutul pe care îl furnizează, precum şi pieţele digitale, pentru a se asigura că marile companii nu acţionează ca gardieni ai intrărilor şi pentru ca să existe un acces echitabil la acestea.

Von der Leyen a făcut aceste declaraţii cu doar o săptămână înainte de a se întâlni la Paris cu preşedintele Xi Jinping în cadrul turneului european pe care şeful statului chinez îl va efectua săptămâna viitoare. Un turneu în care va vizita Franţa, Ungaria şi Serbia şi care va fi prima sa călătorie în Europa în ultimii cinci ani.

Posibilitatea interzicerii reţelei de socializare în Statele Unite a marcat şi vizita secretarului de stat american Anthony Blinken la Beijing, după ce Senatul SUA a aprobat un proiect de lege ce va obliga compania chineză ByteDance, care a creat TikTok, să vândă populara aplicaţie video dacă nu doreşte ca platforma să fie interzisă în SUA.

În UE, TikTok a suspendat miercurea trecută programul de puncte al versiunii Lite pe care l-a lansat în Spania şi Franţa, după ce Comisia Europeană a avertizat că noua aplicaţie a fost lansată fără să fi fost publicat mai întâi raportul de analiză a riscurilor impus de legislaţia europeană în privinţa serviciilor digitale.

Cu toate acestea, platforma a trimis acest raport executivului european, care urmează acum să o analizeze, evitând astfel amenda de până la 1% din cifra de afaceri globală cu care a ameninţat Bruxelles-ul.

Cele mai mari bănci occidentale care continuă să opereze în Rusia au plătit 800 de milioane de euro (857 milioane de dolari) în taxe la bugetul său în 2023, ceea ce este de patru ori mai mult decât înainte de invazia Ucrainei de către Moscova, relatează Financial Times (FT).

Imediat după invazia Ucrainei de către Rusia în 2022, băncile Rusiei – din ce în ce mai izolate de economia globală și încărcate de sancțiuni grele occidentale – au înregistrat profituri scăzute cu 90% față de 2021.

În ciuda acestui fapt, industria bancară rusă este din nou înfloritoare. Sberbank, deținută de stat din Rusia, a raportat un profit anual record de 16,3 miliarde de dolari în 2023, o creștere de peste cinci ori față de 2022.

Șapte bănci europene cu cele mai mari active din Rusia — Raiffeisen Bank International, UniCredit, ING, Commerzbank, Deutsche Bank, Intesa Sanpaolo și OTP — au raportat profituri combinate de peste 3 miliarde de euro (3,2 miliarde de dolari) în 2023. Aceasta este de trei ori mai mult decât în 2021.

Taxe mai mari

Creșterea profitabilității a dus la plata taxelor de către băncile europene a aproximativ 800 de milioane de euro, față de 200 de milioane de euro (214 milioane de dolari) în 2021, potrivit analizei FT. Acest lucru a fost în plus față de profiturile creditorilor din SUA, cum ar fi Citigroup și JPMorgan.

Taxele plătite de bănci sunt echivalente cu aproximativ 0,4% din toate veniturile bugetare neenergetice preconizate ale Rusiei pentru 2024, a arătat FT. „(Acesta este) un exemplu al modului în care companiile străine care rămân în țară ajută Kremlinul să mențină stabilitatea financiară în ciuda sancțiunilor occidentale”, a scris instituția de presă.

Creșterea profiturilor băncilor europene se explică parțial prin fondurile pe care nu le pot retrage din Rusia din cauza restricțiilor impuse de Moscova după invazia Ucrainei, potrivit FT.