Alina Gorghiu, ministrul Justiţiei, anunţă joi un pas înainte în lupta împotriva criminalităţii organizate şi a profiturilor ilegale asociate, o nouă directivă care stabileşte norme minime la nivelul UE privind urmărirea, identificarea, indisponibilizarea, confiscarea şi gestionarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni în legătură cu o gamă largă de infracţiuni fiind publicată în Jurnalul Oficial al UE. Ministrul afirmă că se va asigura că vor transpune directiva în legislaţia naţională, în perioada imediat următoare şi precizează că Ministerul Justiţiei, prin ANABI, depune eforturi pentru: prevenirea criminalităţii, protecţia victimelor, educaţie juridică prin acordarea de granturi (finanţări nerambursabilă) către ONG-uri.

”Un pas înainte în lupta împotriva criminalităţii organizate şi a profiturilor ilegale asociate. O nouă directivă care stabileşte norme minime la nivelul UE privind urmărirea, identificarea, indisponibilizarea, confiscarea şi gestionarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni în legătură cu o gamă largă de infracţiuni a fost publicată, astăzi, în Jurnalul Oficial al UE: DIRECTIVA (UE) 2024/1260”, anunţă ministrul Justiţiei.

Alina Gorghiu afirmă că această directivă cuprinde mecanisme mai eficiente la dispoziţia statelor membre şi confiscarea averilor nejustificate în cazul în care bunurile respective sunt legate de un act săvârşit prin intermediul unei organizaţii criminale şi generează beneficii economice substanţiale, conform News.ro.

”Mă voi asigura că vom transpune directiva în legislaţia naţională, în perioada imediat următoare. Ministerul Justiţiei, prin ANABI, depune eforturi pentru: prevenirea criminalităţii, protecţia victimelor, educaţie juridică prin acordarea de granturi (finanţări nerambursabilă) către ONG-uri. Mi-am asumat, în mandatul la Ministerul Justiţiei, sprijinul pentru victimele infracţiunilor. Multe din victime sunt femei, sunt copii. Statul român nu putea rămâne pasiv! Accesul victimelor infracţiunilor la ajutorul financiar pentru a face faţă cheltuielilor imediate şi urgente este esenţial. Este funcţional sistemul prin care victimele infracţiunilor pot beneficia de ajutoare materiale pentru plata unor nevoi urgente, sub formă de vouchere”, spune Gorghiu.

Ea precizează că “Programul anual al ANABI pentru acordarea de finanţări nerambursabile activităţilor nonprofit de interes general pe anul 2024 – Sprijin pentru victime şi comunitate. Infractorii plătesc” este în etapa de analiză a propunerilor de proiecte depuse de ONG-uri.

”Scopul programului este reutilizarea socială vizibilă şi consistentă a produselor infracţionale în scopul înlăturării efectelor negative ale criminalităţii asupra victimelor! Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate devine o instituţie din ce în ce mai solidă. Portofoliul ANABI este de aproximativ un miliard lei: 13.705 conturi, 245 de bunuri mobile, un stoc de marfă, mai multe tipuri de monedă virtuală indisponibilizate în cadrul procesului penal, cu o valoare totală de aproximativ 100.000.000 euro. Bunul mobil cu valoarea individuală cea mai ridicată este un autovehicul şi este estimat la aproximativ 450.000 Euro”, mai arată Alina Gorghiu.

Exporturile de grâu şi porumb ale Ucrainei ar putea scădea cu aproape un sfert în următorul sezon, care va începe în luna iulie 2024, după o recoltă mai mică apărută ca urmare a războiului, a declarat joi adjunctul ministrului Agriculturii, Taras Vîsoţki, transmite Reuters.

Dezvăluind pentru prima dată prognozele oficiale pentru sezonul 2024/2025, Taras Vîsoţki a spus că exporturile de grâu ar putea scădea până la 14 milioane de tone, de la 18 milioane de tone în sezonul 2023/2024. De asemenea, exporturile de porumb ar putea scădea până la 20-21 milioane de tone, de la 27 milioane de tone, în timp ce exporturile de orz ar urma să rămână constante la trei milioane de tone, a estimat Taras Vîsoţki, conform Agerpres.

Pe lângă impactul războiului asupra terenului arabil disponibil, recolta de cereale a Ucrainei ar putea să aibă de suferit şi de pe urma frigului în luna mai sau a secetei în perioada mai-iunie.

Vîsoţki a spus că, până acum, starea culturilor de cereale este bună iar Ministerul Agriculturii de la Kiev “nu a înregistrat niciun factor negativ care să afecteze recolta”.

Prognozele referitoare la diminuarea exporturilor vin după ce luna trecută Ministerul Agriculturii de la Kiev a dat publicităţii o serie de estimări care arătau o diminuare a producţiei de cereale. Conform acestor estimări, recolta de cereale a Ucrainei ar putea scădea până la 52 milioane de tone în acest an, de la 58 milioane de tone în 2023, în principal ca urmare a diminuării suprafeţelor însămânţate.

La porumb, suprafeţele însămânţate ar urma să scadă cu 4,5% până la 3,863 milioane de hectare în acest an, de la 4,043 milioane de hectare în 2023. De asemenea, fermierii ucraineni ar putea să reducă suprafeţele însămânţate cu grâu de primăvară şi floarea soarelui dar sunt aşteptaţi să încerce să compenseze prin majorarea suprafeţelor însămânţate cu orz şi soia boabe.

Prognozele Ministerul Agriculturii de la Kiev arată că în acest an Ucraina ar putea recolta 27 milioane de tone de porumb, 19 milioane de tone de grâu şi cinci milioane de tone de orz. Comparativ, în 2023 producţia totală de cereale a Ucrainei s-a ridicat la aproximativ 60 de milioane de tone, dintre care 22,2 milioane de tone de grâu, 30,5 milioane de tone de porumb şi 5,7 milioane de tone de orz.

Prognozele oficiale referitoare la exporturile de cereale ale Ucrainei, dezvăluite joi de Taras Vîsoţki, sunt apropiate de estimările traderilor, care luna trecută prognozau că în sezonul 2024/2025 Ucraina va exporta 13 milioane de tone de grâu, 20,5 milioane de tone de porumb şi două milioane de tone de orz.