Administrația Trump va solicita acum persoanelor care solicită carte verde să părăsească Statele Unite în timpul procesului de aplicare – o schimbare radicală care ar putea da peste cap viețile a sute de mii de oameni care doresc dreptul de a trăi și munci legal și permanent în SUA .

Într-o nouă regulă anunțată vineri, autoritățile americane de imigrare au declarat că solicitanții de carte verde vor trebui să se întoarcă în țările lor de origine pentru a solicita vize permanente, relatează CNN.

Noua regulă obligă sute de mii de oameni să părăsească SUA pentru a aplica

Schimbarea bruscă de politică va afecta o mare parte a populației imigrante legale din SUA , obligându-i pe cei care solicită rezidență permanentă legală să părăsească țara – separând familii, forțând oamenii să-și părăsească locurile de muncă și perturbând comunitățile în acest proces. Solicitarea unei cărți verzi este un proces notoriu de anevoios, care poate dura de la câteva luni la ani.

Serviciile de Cetățenie și Imigrare ale SUA au declarat că regula prevede excepții pentru „circumstanțe extraordinare”, a declarat Zach Kahler, purtător de cuvânt al agenției, într-un comunicat.

„Atunci când străinii aplică din țara lor de origine, acest lucru reduce nevoia de a-i găsi și îndepărta pe cei care decid să se ascundă și să rămână ilegal în SUA după ce li s-a refuzat rezidența”, a spus Kahler.

Aproximativ 1,4 milioane de persoane au obținut rezidența permanentă legală în anul fiscal 2024, potrivit datelor publice ale Departamentului pentru Securitate Internă .

Noua regulă se va confrunta probabil cu provocări legale

De la anunțul său de vineri, aceasta s-a confruntat deja cu un torent de critici din partea avocaților, legislatorilor și a susținătorilor imigrației.

Deputata Delia C. Ramirez, o democrată din Illinois, a declarat la emisiunea X că politica este „mai mult decât crudă” și a cerut desființarea DHS „bucată cu bucată”.

Guvernatoarea statului New York, Kathy Hochul, a declarat la emisiunea X că noua politică „trădează însăși promisiunea care a construit această țară”.

„Trump tocmai a îngreunat imigrația legală – intenționat”, a declarat la X deputatul Greg Stanton, un democrat din Arizona . „America este capabilă să atragă cei mai buni cercetători, medici și ingineri datorită programelor noastre de vize de muncă.”

Reprezentantul democrat Ted Lieu din California a numit-o o politică „stupidă” care „va ajuta concurenți precum China și Rusia”.

David J. Bier, directorul departamentului de studii privind imigrația de la Institutul Cato, a descris politica drept „ilogică” într-o postare pe blog în care prezintă potențialele impacturi de amploare și în cascadă ale regulii.

„Va atrage oameni talentați în alte țări și va face din America un loc mai puțin competitiv pentru afaceri”, a scris Bier.

Suspiciuni privind limitarea oricăror forme de migrare legale

Deși combaterea imigrației ilegale a fost o prioritate maximă pentru administrația Trump, noua regulă reprezintă doar cel mai recent exemplu al modului în care administrația încearcă, de asemenea, să limiteze formele legale de imigrație .

Administrația a depus eforturi pentru a reduce semnificativ cererile de azil; a pus capăt statutului de protecție temporară pentru mai multe țări, care le permitea celor care fugeau de dezastre naturale, războaie sau alte condiții periculoase să locuiască în SUA fără teama de a fi deportați; a oprit admiterea refugiaților, cu excepția sud-africanilor albi; și a restricționat vizele de muncă și de studiu.

În urma atacului armat asupra a doi soldați ai Gărzii Naționale de anul trecut, la Washington, DC, administrația a anunțat că reexaminează toate cărțile verzi emise persoanelor din 19 țări „care prezintă motive de îngrijorare”.

Cu toate acestea, presupusul autor al atacului armat, un cetățean afgan, a solicitat azil – o procedură diferită de cea pentru cartea verde – în 2021, iar cererea i-a fost acordată în 2025.

„5-4-3-2-1” este o metodă care ajută la realizarea unor cumpărături mai organizate, mai rapide și mai echilibrate.

Ideea de bază este urmarea unei scheme precise, care reduce risipa, evită achizițiile inutile și contribuie la limitarea cheltuielor. Totodată, ajută să existe mereu în casă o bază de alimente potrivite pentru prepararea unor mese sănătoase și complete din punct de vedere nutritiv.

Structura este următoare: cinci tipuri de legume, patru tipuri de fructe, trei surse de proteine, două alimente bogate  în carbohidrați și un „extra” la alegere.

Iată un exemplu simplu: cele cinci legume pot fi spanacul, morcovi, brocoli, ardei și dovlecei. Se adaugă apoi patru fructe, urmând același principiu al sezonalității și diversității.

Citește și: O analiză scoate la iveală ce îi stresează pe clienți când merg la cumpărături în supermarketuri

Pentru proteine se aleg trei alimente diferite, pentru a fi alternate pe parcursul săptămânii, de exemplu pui, ouă și pește.

Carbohidrații sunt reprezentați de două alimente care constituie baza energetică a meselor, cum ar fi orezul sau quinoa, pastele integrale, pâinea sau cartofii.

La final este prevăzut și un produs extra, care poate fi un mic răsfăț, precum o prăjiturică sau o ciocolată.

Cantitățile trebuie adaptate în funcție de numărul persoanelor care le consumă, ținând cont de nevoile reale ale gospodăriei și de frecvența cu care sunt consumate alimentele.

Citește și: Criza nu se vede la shopping! 8 din 10 români cedează subit entuziasmului la cumpărături. Promoţiile le pun capac!

Cu toate acestea, raportul dintre categorii rămâne, pentru a păstra o structură coerentă care ajută la planificarea mai bună a meselor și la reducerea cumpărăturilor impulsive.

O altă metodă presupune organizarea cumpărăturilor pe cinci categorii: mic dejun, prânz, cină, gustări și provizii, cumpărând doar trei produse pentru fiecare categorie.

Acest sitem ajută la menținerea varietății în meniu fără a umple coșul cu produse redundante sau greu de consumat

Finalul lunii mai aduce multe cutremure pe glob, iar România nu este scutită de undele seismice.  Confrom INFP, în ziua de 22 mai 2026 la ora 20:16:29 (ora locală a României) s-a produs în XIZANG-QINGHAI BORDER REGION un cutremur semnificativ cu magnitudinea mb 5.0, la adâncimea de 10.00 km.

Zilele trecute, un cutremur cu magnitudinea de 5,2 pe scara scalei Richter a ucis două persoane, a prăbușit 13 clădiri și a determinat evacuarea a mii de oameni luni în regiunea Guangxi, din sudul Chinei, a relatat presa de stat.

Atenţionări meteo de ploi torenţiale. Inundaţii masive în toată ţara, risc de viituri la munte. A fost emis şi Ro-Alert

Cutremurul a lovit orașul Liuzhou la ora 00:21 (16:21 GMT), a relatat agenția oficială de știri Xinhua, potrivit Le Figaro.

Postul de televiziune de stat CCTV i-a identificat pe victime ca fiind un cuplu, un bărbat în vârstă de 63 de ani și o femeie în vârstă de 53 de ani. Autoritățile au evacuat peste 7.000 de persoane din zonă, a adăugat acesta.

Imaginile difuzate de camerele de supraveghere arată locuitori care fug de clădiri înalte, case distruse și grămezi de moloz, căutați de echipele de salvare și câini în căutare de victime. Cutremurele sunt relativ frecvente în China. Un cutremur din  regiunea Tibet  a ucis cel puțin 126 de persoane și a avariat mii de clădiri în ianuarie 2025.

În ziua de 23 Mai 2026, la ora 00:58:38 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, VRANCEA un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.9, la adâncimea de 125.2 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 44km S de Focsani, 57km S de Buzau, 69km E de Sfantu-Gheorghe, 79km E de Brasov, 90km NE de Ploiesti

Ultimele cutremure majore pe glob: 

Cercetătorii explică de ce unele cutremure au o regularitate surprinzătoare

De mai bine de trei decenii, experții încearcă să dezlege misterul care stă la baza faptului că un anumit tip de falie subacvatică declanșează cutremure într-un mod mult mai previzibil decât altele.

Aceste cutremure pot avea loc cu o regularitate de ceasornic și au aproape întotdeauna aceeași magnitudine.

Un nou studiu oferă un posibil răspuns, potrivit Science Alert.

Aceste falii oceanice de transformare, așa cum sunt cunoscute, sunt înconjurate de zone de barieră. Cercetătorii din SUA și Canada au demonstrat că acestea acționează ca niște „frâne” naturale pentru activitatea seismică.

Un proces cunoscut sub numele de întărire prin dilatare are loc atunci când apa de mare se infiltrează adânc în rocă. Acest proces protejează aceste secțiuni de falie de violența cutremurelor mai mari.

Prin dezvăluirea secretelor acestor falii neobișnuit de previzibile, speranța este că modelele seismice pot fi îmbunătățite în general.

Ce au observat oamenii de știință

Cercetătorii au studiat date din două secțiuni de-a lungul faliei de transformare Gofar. Aceasta este o depresiune subacvatică extinsă care marchează granița dintre plăcile tectonice Pacific și Nazca, la vest de Ecuador și adânc sub Oceanul Pacific.

Aceste plăci se freacă una de alta cu o viteză de aproximativ 140 de milimetri pe an. Falia a generat un cutremur regulat de magnitudine șase la fiecare cinci sau șase ani de când a început înregistrarea completă a datelor în 1995.

Cutremur puternic în Italia. Oamenii s-au trezit speriați din somn, şcolile au fost închise joi

În două experimente separate, dispozitive seismometrice de fund oceanic au fost amplasate direct pe fundul mării pentru a urmări mișcarea. Aceste instrumente au captat detaliile a zeci de mii de cutremure mici din jurul a două cutremure majore.

Analiza datelor a arătat că cele două segmente ale faliei Gofar, fiecare cu o zonă de barieră, s-au cutremurat în mod similar.

Măsurătorile au arătat că zonele de barieră sunt, de fapt, rețele complexe de falii mici. Acestea absorb numeroasele șocuri minore care preced marile cutremure.

Modul în care se produc unele cutremure

Când au loc cutremurele principale, roca umplută cu fluid din jurul acestor zone tampon se deplasează și se extinde. Mai multă apă se revarsă în goluri.

Acest lucru creează schimbări de presiune care determină „blocarea” rocii și împiedică alunecarea în continuare, împiedicând efectiv amplificarea cutremurului.

Deși până în prezent a fost analizată doar o singură falie specifică în cadrul acestui studiu, zonele de barieră precum cele din jurul faliilor Gofar ar putea afecta și alte falii.

Acest lucru ar necesita același tip de fracturare complexă și infiltrare a apei de mare observate în acest studiu.

Un creator de conținut din America de Sud a petrecut patru ani săpând șanțuri și îngropând țevi sub curtea unei case. Nu instala conducte de drenaj sau de utilități. Construia un sistem de răcire a încăperilor care funcționează fără compresor, fără gaz frigorific și fără unitate de condensare exterioară.

Ideea se bazează pe un simplu fenomen fizic. La o adâncime suficientă, temperatura solului rămâne mult mai stabilă decât cea a aerului de la suprafață, potrivit Daily Galaxy, citat de Mediafax.

Când aerul exterior este cald, solul de dedesubt este mai rece. Dacă se aspiră aerul exterior prin conducte îngropate înainte ca acesta să pătrundă în casă, pământul însuși elimină căldura.

Principiul „fântânii canadiene” sau cum răcește pământul casa

Până în 2026, sistemul finalizat răcea anumite camere. Proiectul s-a inspirat din fântâna canadiană, numită și fântână provensală, o metodă veche de secole de utilizare a temperaturilor din subsol pentru precondiționarea aerului de ventilație.

Proiectul a atras o atenție nouă pe rețelele de socializare pentru că a demonstrat cum se poate construi, pas cu pas, un sistem de răcire cu consum redus de energie și fără compresor.

Un puț canadian este o formă de control pasiv al climatului geotermal. Se bazează pe un singur principiu: solul de la câțiva metri adâncime are o temperatură care rămâne cu mult în urma fluctuațiilor vremii de la suprafață.

Vara, temperatura subterană este mai scăzută decât cea a aerului exterior. Iarna, este mai ridicată. Țevile îngropate devin un schimbător de căldură. Aerul care circulă prin ele cedează căldură pământului înconjurător sau extrage căldură din acesta înainte de a intra în clădire.

Eficiența termică la adâncime

Conform descrierilor tehnice ale puțurilor canadiene, solul la aproximativ 15 metri adâncime menține o temperatură între 10 °C și 16 °C pe tot parcursul anului. La adâncimi mai mici, temperatura fluctuează mai mult, dar rămâne totuși cu mult sub valoarea maximă înregistrată într-o după-amiază toridă de vară.

În regiunile cu variații sezoniere puternice, diferența dintre aerul de la suprafață și cel din subsol este ceea ce face ca sistemul să funcționeze.

Creatorul a început lucrările în 2022. Rețeaua completă de conducte nu a fost finalizată decât în 2026, deși unele camere primeau deja aer răcit înainte de încheierea construcției.

Construcția a implicat îngroparea conductelor în curte și conectarea acestora la interiorul casei. Aerul intră printr-o priză de admisie, circulă prin rețeaua subterană și ajunge în interior mai rece decât atunci când a părăsit suprafața. În zilele foarte calde, solul rămâne cu câteva grade sub temperatura aerului exterior, iar bucla îngropată exploatează această diferență pentru un confort termic natural.

Alternativă sustenabilă la sistemele convenționale

Ceea ce diferențiază un puț canadian de un aparat de aer condiționat mecanic este tot ceea ce acesta nu include. O unitate de răcire standard funcționează pe baza unui ciclu de compresie a vaporilor.

Asta înseamnă un compresor electric, o încărcătură de agent frigorific și o serpentină de condensare pentru a evacua căldura în exterior. Sistemul cu conducte îngropate nu are nevoie de nimic din toate acestea, oferind o alternativă ecologică și extrem de eficientă energetic.

România se confruntă clar cu lipsa de bun-simț. Din ce în ce mai mulți români își aruncă ambalajele pe jos și nu la coșul de gunoi. Și asta nu se întâmplă numai în orașele mari, ci și în cele mici. Dar românii nu se opresc aici, aruncă ce îi taie capul pe drumuri.

Oamenii aruncă gunoaie pe unde apucăm, spune DRDP Brașov

Oamenii aruncă la întâmplare de la gunoi menajer și ambalaje din plastic până la vase de toaletă, haine vechi sau resturi de materiale de construcții.

Potrivit unei postări publicate pe pagina de Facebook a instituției, printre obiectele găsite frecvent în parcările și zonele adiacente drumurilor se numără toalete stricate, saci cu haine vechi, ambalaje de fructe și legume cu produse alterate, ambalaje din plastic și deșeuri menajere.

Reprezentanții DRDP Brașov precizează că instituția derulează un program permanent de salubrizare pentru cele peste 500 de parcări aflate în administrare în zona centrală a României.

„În fiecare luni și vineri colegii noștri se ocupă exclusiv de această activitate și chiar mai des în perioadele când traficul turistic este mai intens”, au transmis reprezentanții instituției.

Curățenia nici nu se mai vede

Cu toate acestea, autoritățile susțin că volumul deșeurilor abandonate este atât de mare încât efectele activităților de curățenie devin „aproape insesizabile”.

Potrivit DRDP Brașov, o parte dintre deșeurile abandonate provin inclusiv din gospodăriile localnicilor. Angajații companiei sunt nevoiți astfel să colecteze frecvent electrocasnice vechi, mobilier sau resturi provenite din construcții, deși acestea nu ar trebui depozitate în apropierea drumurilor publice.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov administrează rețeaua de drumuri naționale și parcări din mai multe județe din centrul țării, inclusiv zone cu trafic turistic intens, precum Valea Prahovei, sudul Transilvaniei și aria montană a Carpaților de Curbură.

Abandonarea deșeurilor pe marginea drumurilor reprezintă o problemă semnalată frecvent de autorități în mai multe zone din România, în special în apropierea localităților și a arterelor circulate intens. Pe lângă impactul asupra mediului și peisajului, depozitarea ilegală a gunoiului poate afecta siguranța rutieră și presupune costuri suplimentare pentru activitățile de colectare și salubrizare suportate din fonduri publice.

Trabzonspor a cucerit vineri seara Cupa Turciei, după ce a învins cu 2-1, în finală, formaţia Konyaspor.

Pe Antalya Stadium, echipa din Trabzon a deschis scorul în minutul 18, prin Paul Onuachu şi formaţia antrenată de Fatih Tekke a intrat cu avantaj minim la pauză. Jackson Muleka a egalat pentru Konya, în minutul 50, după care gruparea condusă de Ilhan Palut a ratat un moment psihologic important. Enis Bardhi a ratat un penalti, în minutul 58, şutând în bară, iar în minutul 79 Onuachu a adus victoria echipei sale, transformând un alt penalti.

Trabzonspor s-a impus cu 2-1 în faţa lui Konyaspor şi a câştigat pentru a zecea oară Cupa Turciei, după ce anul trecut a pierdut finala. Pentru Trabzonspor este prima Cupă câştigată după cea din 2020. Konyaspor se află la a doua finală de Cupă a Turciei jucată, câştigând în 2017, potrivit news.ro.