Decizia va fi valabilă pentru semestrul II din anul 2026, dar și pentru primele trei luni din 2027. În ciuda acordului dintre patronate și sindicate de la Consiliul Național Triparit, care stabiliseră o majorare de aproximativ 10 lei, s-a decis ca valoarea maximă a tichetului de masă să urce cu mai puțin de 5 lei, de la 40.18 lei la 45 de lei pe zi.

Surse guvernamentale au declarat atunci că majorarea cu doar 5 lei s-a făcut la solicitarea Guvernului, mai exact a lui Ilie Bolojan, respectiv după un calcul al Ministerului Finanțelor.

Proiectul a fost votat în unanimitate, dar reprezentanții PSD i-au acuzat pe liberali că susțin o majorare mai mică decât cea convenită de sindicate și patronate.

Citește și:  Preț carburanți 22 septembrie 2026. Benzina a sărit de 10 lei în unele orașe, motorina se apropie de 11 lei litrul

Potrivit legii, valoarea nominală a unui tichet de masă ”poate fi indexată semestrial cu indicele prețurilor de consum, înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Institutul Național de Statistică”.

Mai exact, potrivit normelor metodologice de aplicare a legii, valoarea nominală indexată a unui tichet de masă se stabilește prin înmulțirea ultimei valori nominale indexate a unui tichet de masă cu indicele creșterii prețurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Institutul Național de Statistică, calculat ca raport între nivelul mediu realizat al acestui indice pe ultimul semestru constituit din șase luni și nivelul mediu al aceluiași indice pe penultimul semestru. Ca urmare, reiese o formulă complexă, ale cărei rezultate pot fi surprinzătoare pentru decidenții politici.

Valoarea tichetelor de masă a crescut, începând de la 1 august 2023, la 35 de lei, iar începând cu 1 ianuarie 2024 a urcat la 40 de lei. Ca urmare, ultima majorare a fost în urmă cu mai bine de doi ani.

Semestrial, însă, valoarea tichetului s-a majorat astfel: la 1 octombrie 2024 a avut parte de o nouă creștere, tichetul de masă ajungând la valoarea de 40,04 lei, iar începând cu luna aprilie 2025, valoarea tichetelor a crescut din nou, cu 14 bani.

Așadar, suma maximă a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2025 a fost de 40,18 lei pe zi.

Sursele Profit arată că funcționarii din Ministerul Muncii calculaseră că, potrivit datelor INS și prevederilor din legea privind acordarea tichetelor de masă, valoarea nominală a acestora din urmă ar trebui să crească și pentru următorul semestru doar cu 6 bani.

Astfel, valoarea nominală indexată a unui tichet de masă rezultată din calcul, prin înmulțirea ultimei valori indexate a tichetului de masă cu indicele creșterii prețurilor de consum la mărfurile alimentare (100.11%) ar fi fost de 40.24 lei ( 40,18 lei x 100.15% IPC Mărfuri Alimentare = 40.2402 lei), care s-ar fi aplicat începând cu luna octombrie 2025 până în luna ianuarie 2026 inclusiv.

În acest context, în urma acordului dintre patronate și sindicate, din luna octmbrie, partenerii sociali au comunicat că au căzut de acord ca valoarea maximă a tichetului de masă să fie de 50 de lei.

Guvernul nu a dat o hotărâre în acest sens, lăsând în seama Parlamentului modificarea valorii  tichetului, iar în cadrul coaliției, premierul Bolojan a fost de acord doar cu o majorare de până la 45 de lei a tichetului de masă.

Președintele Comisiei pentru Muncă din Camera Deputaților, Adrian Solomon, a explicat că a fot solicitat punctul de vedere al Ministerului Finanțelor, care a comunicat Parlamentului, în urma unui calcul propriu, o valoare maximă de 45 de lei.

”E clar că cei 50 de lei erau doar o valoare maximală – în interiorul diferenței dintre 40 lei și 50 lei, sindicatele și angajatorii puteau să negocieze oricât. Valoarea aceasta e mai bună decât nimic”, a declarat deputatul PSD, care a spus că va iniția un proiect legislativ ca valoarea stabilită prin lege să fie minimă, iar maximul să fie negociat de angajați și angajatori.

Citește și: Rabla 2026. S-au suplimentat ecotichetele, câţi români pot să-şi ia scutere sau motociclete electrice

Scenă politică zdruncinată în județul Argeș. Silviu Surdeanu, consilier local și președintele organizației USR Topoloveni, și-a anunțat demisia din toate funcțiile de conducere deținute în partid.

Anunțul bomba a fost făcut aseară, în direct, în cadrul emisiunii „Chestiuni Arzătoare” de la PRO ARGEȘ TV.

În cadrul emisiunii, Surdeanu a explicat că decizia sa vine ca o asumare a priorităților pe termen lung. Acesta a menționat că va rămâne simplu membru al formațiunii politice, însă va pune pe primul plan, fără abateri, interesul și nevoile cetățenilor din Topoloveni.

O candidatură învăluită în mister pentru Primărie

Cel mai important punct al declarației sale a vizat viitorul administrativ. Silviu Surdeanu, actualmente consilier local si unul dintre cei mai activi critici ai adiministrației Boțârcă, și-a confirmat intenția de a candida la Primăria Topoloveni, lansându-se în cursa pentru fotoliul de edil-șef în orașul păstorit de 36 de ani exclusiv de PSD prin Gheorghiță Boțârcă.

Cu toate acestea, momentan a lăsat un semn de întrebare major în privința culorilor politice: nu a precizat clar dacă va intra în cursa electorală din partea USR sau dacă se va orienta spre un alt partid.

Rămâne de văzut cum va evolua această situație politică și care va fi viitoarea mișcare a lui Silviu Surdeanu pe scena locală.

Senatul a adoptat o propunere legislativă care modifică prevederile Codului Muncii privind concediul de odihnă suplimentar. Proiectul a fostvotat cu 86 de voturi „pentru”, în timp ce 22 s-au abținut.

Inițiativa va ajunge acum la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.

Citește și: Anunț important pentru părinți și elevi: revine uniforma obligatorie în școli. Legea a trecut de Senat

Potrivit proiectului, pe lângă categoriile care beneficiază deja de concediu suplimentar, vor fi incluși și salariații care au calitatea de familie monoparentală.

„Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap, tinerii în vârstă de până la 18 ani, precum şi salariaţii care au calitatea de familie monoparentală beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin trei zile lucrătoare”, conform propunerii legislative.

În prezent, durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. În cazul în care proiectul va fi adoptat și promulgat în forma propusă, părinții care își cresc singuri copiii ar urma să aibă dreptul la cel puțin 23 de zile de concediu de odihnă în fiecare an.

Câte familii monoparentale sun în România

Inițiatorii proiectului suțin că măsura ar răspunde unei situații cu care se confruntă un număr important de familiii din România. Potrivit expunerii de motive, între 6% și 7% dintre gospodăriile cu copii sunt monoparentale, ceea ce înseamnă că sute de mii de copii sunt crescuți de un singur părinte.

Datele prezentate în document arată că, în peste 80% dintre cazuri, părintele care își crește singur copilul este mama.

Potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică menționate de inițiatori, în anul 2025 existau în România existau aproximativ 160.000 de gospodării formate dintr-un adult cu un unul sau mai mulți copii. Dintre acestea, circa 85% erau conduse de mame singure, iar aproximativ 15% de tați singuri.

Citește și: Barometrul salariilor din România 2026: Inflaţia scade veniturile, dar IT-ul rămâne în top cu peste 11.000 de lei pe lună / Candidaţii cer cu aproape 30% mai mult decât li se oferă 

În susținerea proiectului sunt invocate și datele privind căsătoriile și divorțurile înregistrate în România.

„Cele mai recente date publicate de INS arată că în luna martie au fost înregistrate puțin peste 3.100 de căsătorii şi peste 2.200 de divorțuri in România. Raportat la aceste cifre, la fiecare zece căsătorii au existat aproximativ şapte divorturi, ceea ce evidențiază faptul că fenomenul destrămării familiale continuă să aibă un impact semnificativ asupra structurii gospodăriilor şi asupra numărului de copii aflați în ingrijirea unui singur părinte”, conform inițiatorilor.

Propunerea trebuie să fie dezbătută și votată de Camera Deputaților înainte ca modificarea Codului Muncii să poată intra în vigoare.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, la New York, despre discuţiile cu investitorii americani, că îngrijorările erau mai mari pe partea politică iar în esenţă, le-a spus că, dincolo de aceste ciondăneli, pe chestiunile importante există multă rezonabilitate în zona politică. Şeful statului a mai arătat că aceştia au întrebat despre guvern şi le-a făcut nişte estimări când am putea avea Guvern, informează News.ro.

Nicușor Dan: Le-am făcut niște estimări, când vom avea un Guvern

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat despre discuţia cu reprezentanţii JP Morgan, că a fost o discuţie cu reprezentanţi ai companiilor, bănciilor, fondurilor de investiţii care investesc în obligaţiuni româneşti, la un nivel mai înalt decât cele care au loc în mod curent la Bucureşti.

”Bineînţeles că au fost puse întrebări legate de situaţia politică, situaţia financiară. Eu am răspuns la cele legate de situaţia politică. Domnul minstru Nazare şi domnul Burnete au răspuns la cele legate de financiar. Îngrijorările erau mai mari pe partea politică, pentru că pe toţi indicatorii financiari stăm foarte bine, faţă de locul de unde am plecat. Şi am răspuns. În esenţă, le-am spus că, dincolo de aceste ciondăneli, pe chestiunile importante, aşa cum a fost în vară, iulie-august, pe PNRR, există multă rezonabilitate în zona politică. Pe scurt, asta a fost”, a răspuns şeful statului.

Preşedintele a fost întrebat şi dacă le-a spus investitorilor când anume vom avea un guvern.

”M-au întrebat şi le-am făcut nişte estimări”, a subliniat şeful statului.

Nicușor Dan, întâlnire cu investitorii americani la sediul JP Morgan

Preşedintele Nicuşor Dan a avut o întâlnire la sediul JPMorgan, la New York, cu unii dintre cei mai importanţi investitori instituţionali în obligaţiuni de stat româneşti, el transmiţând că vom păstra traiectoria fiscală de reducere a deficitului şi a datoriei şi vom continua să luăm măsuri pentru recâştigarea competitivităţii României şi a Europei.

”Întâlnire importantă astăzi, la New York, la sediul JPMorgan, cu unii dintre cei mai importanţi investitori instituţionali în obligaţiuni de stat româneşti. România se împrumută anual cu zeci de miliarde de euro şi va continua să o facă, chiar dacă într-o măsură mai mică, o datǎ ce vom reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB”, a scris preşedintele pe platforma X.

Şeful statului arată că marile fonduri şi băncile de investiţii sunt parteneri importanţi pentru orice ţară modernă şi serioasă.

”Am discutat despre economia noastră, despre planurile privind utilizarea fondurilor europene în următorii ani, precum şi despre priorităţile şi problemele României şi ale Europei. I-am asigurat că, în ciuda zgomotului politic, vom păstra traiectoria fiscală de reducere a deficitului şi a datoriei şi vom continua să luăm măsuri pentru recâştigarea competitivităţii României şi a Europei”, subliniază Nicuşor Dan în mesaj. 

O alertă de securitate declanșată de pătrunderea neautorizată a unui obiect aerian în Republica Moldova a fost urmată, câteva ore mai târziu, de un incident greu de imaginat. O autospecială a Ministerului Apărării a ieșit de pe carosabil și s-a izbit de un pilon la Otaci, iar militarul de 24 de ani aflat la volan avea 0,99 mg/l alcool pur în aerul expirat, potrivit Poliției. Surse citate de presa de la Chișinău susțin că cei doi militari din vehicul le-ar fi spus polițiștilor că participau la căutarea obiectului aerian detectat în nordul țării. Ministerul Apărării a deschis o anchetă internă.

Accidentul s-a produs luni dimineață, în jurul orei 03:50, pe strada Libertății din orașul Otaci, raionul Ocnița.

În incident a fost implicată o autospecială din dotarea Ministerului Apărării al Republicii Moldova.

Potrivit Inspectoratului de Poliție Ocnița, la volan se afla un militar de 24 de ani, care a pierdut controlul vehiculului, a ieșit de pe carosabil și s-a izbit de un pilon de telecomunicații. Nicio persoană nu a fost rănită.

Șoferul avea 0,99 mg/l alcool pur în aerul expirat

Polițiștii l-au testat alcoolscopic pe militarul aflat la volan.

Rezultatul: 0,99 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Informația nu mai este doar una provenită din surse. Ofițera de presă a Inspectoratului de Poliție Ocnița, Svetlana Talpă, a confirmat atât accidentul, cât și rezultatul testului. Ministerul Apărării a confirmat, la rândul său, incidentul și faptul că în autospecială se aflau militari.

Instituția a anunțat constituirea unei comisii interne pentru investigarea cazului.

Ministerul nu a precizat însă public câți militari se aflau în vehicul și nici dacă acesta participa oficial la operațiunea de căutare declanșată după alerta aeriană.

Cei doi militari ar fi spus că se aflau în căutarea dronei

PulsMedia, publicația care a dezvăluit inițial cazul, relatează pe baza unor surse apropiate anchetei că în autospecială se aflau doi militari din Brigada nr. 1 Infanterie Motorizată „Moldova”.

Aceleași surse susțin că militarii le-ar fi declarat polițiștilor că se aflau în misiune și participau la căutarea obiectului aerian care traversase în cursul nopții spațiul aerian al Republicii Moldova.

Publicația susține și că ambii militari ar fi fost în stare de ebrietate avansată. Deocamdată, Poliția a confirmat oficial alcoolemia doar în cazul șoferului.

Potrivit PulsMedia, autospeciala implicată era un Ford Ranger din dotarea Brigăzii nr. 1 Infanterie Motorizată.

Cu trei ore înainte, un obiect aerian intrase neautorizat în Republica Moldova

Accidentul s-a produs în aceeași noapte în care autoritățile moldovene au fost puse în alertă de pătrunderea unui obiect aerian neidentificat în spațiul aerian al țării.

Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat că sistemele de supraveghere au detectat aparatul la ora 00:17.

Obiectul venea din direcția localității Tribusivca, regiunea Vinița din Ucraina, și s-a deplasat către Hristovaia, în zona transnistreană a Republicii Moldova. Ulterior a continuat spre nord, către Iampol și Dondușeni.

La 00:38, aparatul se deplasa către raionul Briceni.

Șase minute mai târziu, la 00:44, acesta a dispărut de pe sistemele de monitorizare în apropierea localității Tabani.

Spațiul aerian din nordul țării a fost restricționat

Incidentul a fost considerat suficient de serios pentru ca autoritățile să restricționeze temporar spațiul aerian în nordul Republicii Moldova.

Restricția a fost în vigoare timp de 24 de minute.

Ministerul Apărării a precizat că survolarea neautorizată s-a produs în contextul atacurilor masive lansate în cursul nopții de Federația Rusă asupra Ucrainei.

După dispariția obiectului de pe radar, echipe ale Armatei Naționale de recunoaștere și geniu, alături de reprezentanți ai altor structuri de forță, au fost trimise în zona satului Tabani pentru verificarea terenului și identificarea unor eventuale fragmente.

Acesta este contextul în care sursele PulsMedia afirmă că se desfășura și deplasarea militarilor implicați ulterior în accidentul de la Otaci.

O serie de incidente cu drone deasupra Republicii Moldova

Incidentul nu este izolat.

Republica Moldova a reclamat în ultimele săptămâni mai multe pătrunderi ale unor drone în spațiul său aerian. Chișinăul a ridicat problema inclusiv la OSCE, unde a semnalat incidentele din 8, 12 și 14 septembrie și riscurile produse pentru populație și aviația civilă.

Unul dintre cele mai serioase cazuri s-a produs în septembrie, când un aparat a traversat spațiul aerian moldovean și s-a îndreptat către România, revenind ulterior din direcția Iași. Un obiect de mici dimensiuni s-a prăbușit ulterior în extravilanul localității Mihăilenii Vechi.

Investigațiile efectuate acolo au identificat fragmente cu caracteristici similare unei drone de tip Gheran, iar în crater au fost găsite elemente de nimicire sub forma unor bile metalice.

În august, Ministerul Apărării raportase și traversarea teritoriului țării timp de aproximativ 17 minute de către o dronă identificată preliminar ca fiind de tip Shahed/Geran.

Pe fondul acestor incidente, autoritățile de la Chișinău au anunțat necesitatea consolidării apărării antiaeriene și achiziționarea, cu sprijin european, a unor noi sisteme.

În cazul accidentului de luni dimineață, Poliția continuă cercetările, iar Ministerul Apărării desfășoară propria anchetă internă pentru a stabili toate circumstanțele în care autospeciala militară a ajuns în afara carosabilului.

O insulă acoperită de pădure, apărută parțial din senin pe apa lacului de acumulare Williston din Columbia Britanică, a dispărut complet din imaginile surprinse de sateliți și a fost descoperită ulterior la o distanță de 30 de kilometri. Deși pare un fenomen paranormal, explicația științifică este mult mai simplă: întreaga masă de vegetație a plutit pe apă, fiind împinsă de rafalele puternice de vânt.

Această bucată de uscat plutitoare are o suprafață de aproape un hectar și este acoperită cu arbori maturi, devenind rapid un subiect intens urmărit în Canada. În urma investigațiilor realizate de compania BC Hydro, s-a stabilit că neobișnuita formațiune s-a oprit în cele din urmă la mal, în brațul Ospika al rezervorului Williston, după o călătorie pe apă ce a durat aproximativ două săptămâni.

Misterul din nordul Columbiei Britanice are la bază un fenomen natural explicabil. Nu a fost vorba despre o dispariție miraculoasă și nici despre o bucată de uscat formată peste noapte, ci despre un bloc masiv alcătuit din lemn, pământ și vegetație, desprins cel mai probabil de pe marginea lacului artificial administrat de firma publică BC Hydro.

De la suspiciuni de AI la confirmarea prin satelit

Povestea a început cu o filmare realizată de ambarcațiuni de agrement și distribuită în comunitățile locale. În imagini se vedea o insulă acoperită de copaci, legănându-se pe apa rezervorului.

Bob Gammer, reprezentant al BC Hydro, a declarat că imaginile i s-au părut, inițial, posibil generate cu inteligență artificială. Era necesară o verificare independentă. Confirmarea a venit din satelit.

Dimensiunile impresionante ale insulei plutitoare care susținea copaci mari

O imagine din 21 iulie a arătat formațiunea plutind în sectorul principal al rezervorului, la vest de Finlay Bay.

BC Hydro estimează că avea aproximativ 70 de metri lățime, 140 de metri lungime și circa 9.800 de metri pătrați. Această insulă putea susține arbori deja dezvoltați, nu doar arbuști sau resturi de vegetație.

Cum s-a pierdut urma masei verzi în imaginile satelitare

Misterul s-a amplificat când o imagine din 5 august nu a mai arătat masa verde în locul inițial. Absența ei a fost interpretată rapid ca dispariție.

Dar imaginile satelitare nu oferă supraveghere continuă, iar un obiect plutitor poate ajunge într-un golf sau lângă țărm. Întrebarea reală nu era dacă insulă s-a evaporat, ci pe ce traseu a fost purtată.

Traseul misterios de 15 zile: reagăsirea insulei în brațul Ospika

Răspunsul a venit printr-o imagine din 15 august, relatări ale unor piloți și observații ale navigatorilor. Formațiunea fusese găsită la intrarea nordică a brațului Ospika, unde râul Ospika se varsă în rezervor, scrie retetesivedete.ro.

BC Hydro a comunicat că insula a ajuns la mal la aproximativ 30 km nord-vest de poziția inițială. Deplasarea ar fi durat aproximativ 15 zile.

Explicația cercetătorilor: cum a fost posibil ca un hectar de pădure să plutească pe apă

Pentru un observator, episodul poate părea o sfidare a fizicii. În realitate, nivelurile ridicate ale apei pot desprinde de pe mal o platformă formată din rădăcini, trunchiuri, sol și resturi lemnoase; vântul poate apoi împinge această insulă pe apă. Curentul rezervorului se deplasează lent spre est, către baraj, a explicat Gammer pentru CBC.

Vânturile puternice sunt, astfel, factorul probabil pentru deplasarea spre nord-west. Nivelul Williston Reservoir a fost neobișnuit de ridicat, pe fondul zăpezii acumulate iarna și al ploilor de vară. BC Hydro consideră că aceste condiții au putut elibera o masă prinsă anterior într-un golf sau de-a lungul malului. Ipoteza dominantă este că lemnul plutitor s-a acumulat ani la rând, iar plantele și copacii au prins rădăcini. Totuși, originea exactă a insulei fantomă nu este confirmată.

Pericolul ascuns din adâncuri: avertismentul geologilor și recomandările de siguranță

Geologul John Clague, profesor la Simon Fraser University, a atras atenția că malurile rezervorului sunt vulnerabile la eroziune și alunecări. El a descris cazul drept neobișnuit și a spus că ar trebui să existe un loc vizibil afectat pe țărmul de unde s-ar fi desprins structura.

Clague a fost surprins că masa a rămas întreagă pe o distanță atât de mare, fiind subțire și diferită de un aisberg. BC Hydro le recomandă curioșilor să păstreze distanța și să nu încerce să urce pe insulă sau să acosteze pe ea. Baza este probabil alcătuită din bușteni și material lemnos în descompunere, iar stabilitatea nu poate fi garantată.

Fotografiile de la distanță sau realizate cu drona sunt mai sigure decât apropierea fizică de o structură care se poate rupe. În prezent, formațiunea pare să se fi oprit pe malul brațului Ospika și se află mai departe de barajul W.A.C. Bennett decât la prima identificare. BC Hydro spune că nu prevede efecte operaționale, dar va continua monitorizarea. Vânturile puternice ar putea totuși desprinde din nou insulă de țărm sau o pot fragmenta, transformând-o într-un câmp de resturi care ar necesita o altă evaluare.