Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ion Iliescu, audiat la domiciliu în dosarul mineriadei în care joi au fost puși sub acuzare 7 foști oficiali pentru „crime împotriva umanității”

Publicat

in

​Procurorii de la Parchetul General vor merge vineri la domiciliul fostului președinte Ion Iliescu pentru a-l audia în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990. În vârstă de 94 de ani, Iliescu a cerut audierea la domiciliu întrucât nu se poate deplasa la Parchetul General.

Ion IliescuFoto: Inquam Photos / Liviu Florin Albei

Audierile în dosar au început joi când Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cosma şi generalii Vasile Dobrinoiu şi Petre Peter au fost puși din nou sub acuzare în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, ei fiind acuzați de crime împotriva umanității.

Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse anterior de anchetatori au fost anulate în instanţă.

Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu, însă în decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.

În decembrie 2020, instanța supremă a decis ca dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 – în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată în iunie 2017 pentru infracţiuni contra umanităţii – să se întoarcă la Parchet pentru refacerea anchetei. Dosarul a fost trimis în judecată în 2017 și a stat doi ani în cameră preliminară la instanța supremă.

Șapte foști oficiali, puși sub acuzare

Ministerul Public a anunțat oficial, printr-un comunicat de presă că au fost puși sub acuzare în dosarul Mineriadei Petre Roman (premier la data comiterii faptelor), Gelu-Voican Voiculescu (fost vicepremier), Virgil Măgureanu (fost director al SRI) și Adrian Sârbu (fost consilier al primului-ministru).

Aceştia sunt acuzaţi de săvârşirea de ”infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari ), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal”.

Alte persoane vizate sunt:

– Cozma Miron, la data faptelor lider de sindicat, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. f) (cel puţin doi subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 800 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 715 subiecţi pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

– gl. (r) Dobrinoiu Vasile, la data faptelor, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. f (cel puţin 1 subiect pasiv secundar), lit. g (cel puţin 418 subiecţi pasivi secundari ), lit. j (cel puţin 418 subiecţi pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

– gl. (r) Peter Petre, la data faptelor, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne sub aspectul de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. g (cel puţin 735 subiecţi pasivi secundari), lit. j cel puţin 735 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

„În luna iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în statul român la acel moment, printre care Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutaţi de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau – printre care Măgureanu Virgil – directorul SRI, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”, susțin procurorii.

„Comunicare publică manipulativă”

Persoanele menționate sunt acuzate că au organizat, pe 13 iunie 1990, un atac brutal împotriva persoanelor care au manifestat în Piața Universității, începând cu data de 22 aprilie 1990. Atacul era „un pretext menit să mascheze acţiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestaţii, în special liderii de opinie, precum şi împotriva oricărei persoane care manifesta sau erau susceptibili de a manifesta o formă de opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale”.

Pentru disimularea atacului, persoanele puse astăzi sub acuzare ar fi recurs la „comunicare publică manipulativă” prin care să inducă percepția că protestatarii ar fi reprezentat o amenințare pentru valorile democratice.

„Persoane din conducerea statului – Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, precum şi conducerea Serviciului Român de Informaţii, respectiv Măgureanu Virgil, cu participarea numitului Sârbu Adrian, consilier al primului-ministru, ar fi constituit, potrivit probelor administrate, un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară şi civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuţie de natură şi conţinut diferite la fapte produse la o scară impresionantă.

Celelalte persoane puse sub acuzare, responsabile cu atacul fizic direct, ar fi avut o poziție inferioară în ierarhia grupului. „În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării”, se arată în rechizitoriu.

„Astfel, în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la unitatea militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară. Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediile Institutului de Arhitectură şi al Universităţii din Bucureşti, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violenţă”, mai arată procurorii.

Tratament înjositor al persoanelor reținute

Este invocată și intervenția muncitorilor aduși de la IMGB care au agresat persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură. Acțiunile violente au generat riposta opozanților care au incendiat sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii. „S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane”, precizează sursa citată.

Potrivit Parchetului General, represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o forţă de ordine, paralelă cu cele organizate potrivit legii.

„În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie, locuinţele principalilor lideri politici din opoziţie şi sedii ale publicaţiilor de presă independente şi ale unor instituţii de învăţământ. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului, sub pretextul că aceştia au legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii”, se spune în rechizitoriu.

Procurorii mai notează că persoanele reținute în acele zile nu au primit asistenţă medicală adecvată şi au fost supuse la tratamente înjositoare şi degradante (inclusiv prin simularea unor execuţii colective sau prin gazarea colectivă prin eliberarea gazelor de eşapament în spaţiile de deţinere).

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

China ține Comisia Europeană în șah mat! Investigația privind ajutoarele de stat pentru companii s-a blocat

Publicat

in

De

Comisia Europeană a avertizat trei producători de vehicule electrice (EV) din China că nu au pus la dispoziţie suficiente informaţii pentru investigaţia sa anti-subvenţii, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Dacă Executivul comunitar ajunge la concluzia că informaţiile furnizate de companiile incluse în eşantion – BYD, SAIC şi Geely – sunt insuficiente, ar putea folosi dovezile disponibile din alte surse pentru a calcula taxe vamale la vehiculele electrice chinezeşti, o decizie care ar afecta relaţiile dintre Bruxelles şi Beijing.

Avertismentele de aceste tip sunt frecvente în cazurile UE de protecţie comercială. În toate cele 10 cazuri anti-subvenţii din trecut contra Chinei, pentru care măsurile restrictive sunt încă în vigoare, Comisia Europeană a folosit astfel de “elemente disponibile” pentru a completa anumite lacune.

Sursele susţin că firmele au dreptul să răspundă la avertismente.

SAIC a anunţat că “cooperează deplin” cu Comisia Europeană şi a furnizat toate informaţiile necesare, în concordanţă cu reglementările Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi ale UE. “Este important să subliniem că informaţiile sensibile din punct de vedere comercial – cum ar fi cele despre baterii – nu ar trebui să aparţină acestei categorii”, a precizat SAIC într-un mesaj pe WeChat.

Compania a refuzat să comenteze când a fost întrebată dacă Bruxellesul a cerut informaţii despre baterii.

Reprezentanţii Geely au refuzat să facă comentarii, iar cei ai BYD nu au răspuns solicitărilor de a comenta. Camera de Comerţ a Chinei din UE susţine că rapoartele privind necooperarea sunt nefondate şi companiile au răspuns la diverse chestionare şi au facilitat inspecţii la faţa locului.

De asemenea, a informat Camera de Comerţ a Chinei din UE, unele firme văd solicitările UE ca fiind excesive.

Comisia Europeană a lansat în octombrie o investigaţie asupra industriei chineze de vehicule electrice. Ancheta, programată să dureze 13 luni, caută să stabilească dacă vehiculele electrice mai ieftine produse în China beneficiază în mod incorect de subvenţii de stat. China a denunţat ancheta, pe care a calificat-o drept un “protecţionism pur” şi a subliniat că probabil va dăuna relaţiilor comerciale sino-europene.

Citeste mai mult

NATIONAL

Stilul de viață sănătos compensează cu 5 ani riscul genetic de moarte timpurie. Un studiu realizat pe durata a 13 ani

Publicat

in

De

Chiar dacă genetica ne poate expune pe unii dintre noi la un risc mai mare de moarte timpurie, un stil de viaţă sănătos ne-ar putea ajuta să reducem în mod semnificativ riscurile de deces, potrivit unui nou studiu. Un stil de viaţă sănătos poate compensa impactul geneticii cu peste 60% şi poate adăuga încă cinci ani la durata de viaţă, informează News.ro.

Alergare pe munteFoto: Alerg.ro

Cercetarea a constatat că deşi genetica poate însemna un risc cu 21% mai mare de moarte timpurie, oamenii îşi pot îmbunătăţi şansele pentru o viaţă mai lungă. Acest risc ar putea fi atenuat cu aproximativ 62% în cazul persoanelor cu o predispoziţie genetică, a declarat autorul principal, dr. Xue Li, decan al Şcolii de Sănătate Publică de la facultatea de medicină a universităţii Zhejian din China.

Studiu realizat pe un eșantion de 350.000 de oameni

Multe studii au arătat legătura dintre un stil de viaţă sănătos şi longevitate, iar altele au subliniat componenta genetică în durata de viaţă, dar raportul publicat luni în revista BMJ Evidence-Based Medicine, a explorat modul în care cele două se corelează.

Cu date de la peste 350.000 de persoane şi informaţii despre genetica, educaţia, statutul socio-economic şi istoricul bolilor acestora, acest studiu a avut o metodologie solidă, a declarat dr. Aladdin Shadyab, profesor asociat de sănătate publică şi medicină la Universitatea California din San Diego, care nu a fost implicat în cercetare.

Este bine stabilit faptul că unele persoane sunt predispuse genetic la o durată de viaţă mai scurtă. De asemenea, este bine cunoscut faptul că factorii legaţi de stilul de viaţă, mai exact fumatul, consumul de alcool, dieta şi activitatea fizică, pot avea un impact asupra longevităţii. Cu toate acestea, până în prezent, nu a existat nicio cercetare care să descifreze în ce măsură un stil de viaţă sănătos poate contrabalansa riscurile genetice.

Eşantionul a fost alcătuit din persoane cu ascendenţă europeană, astfel încât este limitat în ceea ce priveşte populaţiile la care poate fi aplicat. Cercetătorii au acordat fiecărui individ un scor de risc poligenetic, ce rezumă prezenţa mai multor gene despre care s-a constatat că au un impact asupra duratei de viaţă a oamenilor, potrivit studiului.

Participanţii la studiu au primit, de asemenea, un scor bazat pe modul în care au aderat la principiile unui stil de viaţă sănătos, iar apoi au fost urmăriţi timp de 13 ani în medie pentru a vedea dacă au avut o durată de viaţă scurtă, intermediară sau lungă.

Stilul de viață poate amâna moartea cu 5 ani

În cazul persoanelor care prezentau atât un risc genetic pentru o durată de viaţă scurtă, cât şi un stil de viaţă nesănătos, acestea aveau de două ori mai multe şanse de a muri prematur decât cele fără risc genetic şi un stil de viaţă mai sănătos, a declarat Li, care este, de asemenea, director al Institutului Naţional pentru Ştiinţa Datelor în Sănătate şi Medicină al Universităţii Zhejiang.

Persoanele cu risc genetic ar putea să-şi prelungească durata de viaţă cu până la 5,5 ani cu un stil de viaţă sănătos, au arătat datele. „Aderarea la un stil de viaţă sănătos ar putea atenua substanţial reducerea duratei de viaţă pentru persoanele cu predispoziţie genetică la o durată de viaţă mai scurtă”, a spus Li.

Între timp, persoanele cu un stil de viaţă nesănătos au o şansă cu 78% mai mare de a muri prematur, indiferent de riscul genetic, au constatat cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universităţii Zhejiang din China şi de la Universitatea din Edinburgh. Studiul a adăugat că a avea un stil de viaţă nesănătos şi gene cu durată de viaţă mai scurtă a crescut peste dublu riscul de deces timpuriu în comparaţie cu persoanele cu gene mai norocoase şi stiluri de viaţă sănătoase.

Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că oamenii par să aibă un anumit grad de control. Riscul genetic al unei durate de viaţă mai scurte sau al unei morţi premature poate fi compensat de un stil de viaţă favorabil cu aproximativ 62%, au constatat ei. „Participanţii cu risc genetic ridicat ar putea prelungi cu aproximativ 5,22 ani speranţa de viaţă la vârsta de 40 de ani cu un stil de viaţă favorabil”, au scris cercetătorii

Patru factori esențiali în stilul de viață

Studiul a urmărit persoanele timp de 13 ani în medie, timp în care au avut loc peste 24.000 de decese. Participanţii au fost grupaţi în trei categorii de durată de viaţă determinată genetic, inclusiv lungă (20,1%), intermediară (60,1%) şi scurtă (19,8%), şi trei categorii de scoruri privind stilul de viaţă, inclusiv favorabile (23,1%), intermediare (55,6%) şi nefavorabile (21,3%).

Cercetătorii au folosit scoruri de risc poligenic pentru a analiza mai multe variante genetice care predispun genetic în general o viaţă mai lungă sau mai scurtă a unei persoane. Alte scoruri au analizat dacă persoanele au fumat, au consumat alcool, au făcut exerciţii fizice, care era aspectul lor corporal, dacă urmau o dieta sănătoasă şi aspecte legate de somn.

Studiul a fost unul observaţional, ceea ce înseamnă că a putut determina asocierile, dar nu a putut spune cu siguranţă că aceste comportamente au fost cauza directă a schimbărilor în durata de viaţă. „Studiul a identificat o combinaţie optimă de stil de viaţă care conţine patru factori de stil de viaţă – lipsa fumatului actual, activitate fizică regulată, durata adecvată a somnului şi o dietă sănătoasă – care a oferit beneficii mai bune pentru prelungirea duratei de viaţă umană”, a declarat Li.

Somnul adecvat a fost definit în cadrul studiului ca fiind de şapte până la opt ore pe noapte. Actualele Ghiduri de activitate fizică pentru americani recomandă cel puţin 150 de minute de activitate fizică moderată şi două zile de antrenament de forţă pe săptămână pentru adulţi. Consumul moderat de alcool este definit, în Statele Unite ca fiind o limită de două băuturi pe zi pentru bărbaţii adulţi şi o băutură pe zi pentru femeile adulte, potrivit Centrelor americane pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC).

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend