Reporterul Bugetul.ro a realizat, miercuri, un interviu cu directorul Agenției Naționale Antidrog (ANA), comisarul-șef de poliție Ramona Dabija. În contextul tragediei din localitatea 2 Mai, când un șofer drogat, pe numele său Vlad Pascu, a ucis doi tineri, precum și al celorlalte cazuri, apărute în spațiul public, cu șoferi care, aflați sub influența drogurilor, s-au urcat la volan și au provocat accidente soldate cu victime – vezi cazul polițistului de 21 de ani care a lovit cu mașina o femeie în Caracal -, am încercat să aflăm de la șefa ANA dacă, într-adevăr, consumul droguri a scăpat de sub control în România. Totodată, am vrut să aflăm cum se explică această creștere a cazurilor de șoferi drogați care provoacă accidente.

Ramona Dabija a precizat, pentru Bugetul.ro, că în perioada pandemiei de coronavirus a crescut ușor dependența de substanțe interzise, iar oamenii nu au venit să ceară ajutorul specialiștilor. Mai mult, Dabija ne-a explicat că, la începutul acestui an, Agenția Națională Antidrog a tras niște semnale de alarmă cu privire la creșterea consumului de droguri în România, arătând că „una din zece persoane, cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani, a consumat cel puțin o dată un anumit tip de substanță”.

În cadrul interviului pe care ni l-a acordat, șefa ANA ne-a vorbit și despre rolul Agenției Antidrog, dar și despre programele pe care le derulează, în acest moment, instituția.

Vă prezentăm interviul pe care reporterul Bugetul.ro l-a realizat cu directorul Agenției Naționale Antidrog, Ramona Dabija:

Eugen Dinu: Cum vedeți actuala situație din România, în ceea ce privește consumul de droguri? Putem spune că a scăpat de sub control?

Ramona Dabija: În ultima perioadă am început să discutăm mai mult despre consumul de droguri, ceea ce este și meritul presei. Este un lucru pozitiv, pentru că drogurile sunt peste tot, nu doar în România, sunt și la nivel internațional.

Drogurile sunt o problemă care ne afectează pe toți și întreaga comunitate în care noi trăim și trebuie să discutăm și să aflăm cât mai multe informații despre acest domeniu, astfel încât să putem oferi sprijin atunci când cineva din apropierea noastră are nevoie.

R: Și totuși, cum se explică această creștere a cazurilor, apărută în spațiul public în ultima perioadă, de persoane adulte aflate la volan sub influența drogurilor?

„Noi am tras niște semnale de alarmă”

Ramona Dabija: La începutul anului, Agenția Națională Antidrog a dat publicității raportul național, în care noi am tras niște semnale de alarmă și am arătat că una din zece persoane, cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani, a consumat cel puțin o dată un anumit tip de substanță.

Aceste date ne arată că venim după perioada de pandemie, în care a crescut ușor dependența de substanțe și oamenii nu au venit să ceară ajutor specialiștilor, poate din rușine, poate că nu și-au dat seama sau nu au conștientizat, dacă vorbim în cazul adulților, despre faptul că acest consum experimental s-a transformat ușor în dependență.

Să nu uităm că dependența de substanțe este o boală cronică, care nu poate fi depășită fără ajutorul specialiștilor.

Rolul ANA

R: Ce rol, mai exact, instituția pe care o conduceți dumneavoastră?

R.D.: Agenția Națională Antidrog este o direcție în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care acționează pe mai multe paliere. Dacă vorbim de partea de prevenire, avem programe și încercăm să venim în sprijinul copiilor, adulților – fie că vorbim de părinți, de cadre didactice, de comunitate în general – cu programe în cadrul cărora să învățăm de la gestionarea emoțiilor până la programe adresate persoanelor care doresc să afle cât mai multe informații corecte despre acest domeniu al drogurilor.

Dacă vorbim de partea de asistență, ne adresăm la fel, atât minorilor, cât și adulților, și având programe de asistență.

În programele noastre avem, în acest moment, la nivel central 60 de adolescenți, iar la nivel național 154, în cadrul proiectului „Safe Space”, care este adresat adolescenților la risc de consum sau adolescenților consumatori și familiilor acestora. Avem, de asemenea, alt program pentru persoanele adulte care doresc să scape oarecum de acest consum de substanțe și cărora li se asigură asistență integrată, aici vorbim atât din punct de vedere medical, psihologic, cât și social.

R: Aveți programe și în școlile din România, derulate în acest moment?

R.D.: În acest moment, avem programe pe fiecare tip, să spun așa, adresate beneficiarilor, începând de la grădiniță și până în clasa a XII-a, avem programe și pentru mediul universitar, avem programe și pentru părinți și, de asemenea, pentru cadre didactice.

Vârsta medie de debut pentru consumatorii de droguri: 13 ani

Se face o analiză împreună cu cadrele didactice și vedem care este cel mai bun program care se poate plia pe o anumită clasă, pentru că suntem de părere că activitățile de prevenire trebuie desfășurate pe un număr mai mic de copii, astfel încât să venim în întâmpinarea lor.

Copiii au și așa foarte multe informații din acest domeniu, informații pe care și le iau în special din mediul on-line și atunci rolul specialistului antidrog este acela de a corecta informațiile pe care copilul le știe, de a le clarifica și de a-i ofere soluții concrete la problema pe care copilul o ridică.

De asemenea, în cadrul școlilor, am demarat, la sfârșitul anului școlar trecut, un proiect-pilot pe București, pe care anul acesta încercăm să-l multiplicăm la nivel național. Este o campanie adresată copiilor de clasa a VII-a. Așa cum am spus în raportul național al Agenției, la începutul anului, am arătat că vârsta medie de debut, adică cele mai multe cazuri sunt în jurul vârstei de 13 de ani și tocmai de aceea am încercat să mergem în întâmpinarea nevoilor copilului de clasa a VII-a și să vedem care este oarecum problema.

De ce în jurul vârstei de 13 ani copilul poate experimenteze acest consum de substanțe? Dar avem și cazuri cu vârste mai mici, cazuri punctuale, pe care le tratăm individual și încercăm să vedem întregul context, inclusiv din familie, comunitate, și să nu uităm că, până ajung să experimenteze aceste substanțe interzise, copiii pot avea acces la alcool, la tutun și – de ce nu? – la medicamente, fie că vorbim de medicamente cu prescripție medicală, fie de medicamente fără prescripție medicală.

România, pe locul 24 din 29 de state care raportează, în ceea ce privește consumul de droguri

R: Din punct de vedere al consumului de droguri, pe ce loc se situează România la nivel internațional?

R.D.: Statisticile sunt doar niște repere. La nivel internațional, România ocupă locul 24 din 29 de state care raportează, pe lângă țările Uniunii Europene se adaugă Turcia și Norvegia, dar, repet, aceste statistici nu trebuie să fie decât niște repere și noi toți să învățăm să colaborăm și să cooperăm interinstituțional, pentru că problema drogurilor nu este problema unei singure instituții. Este problema întregii comunități.

Campania Drive Clean, campanie pentru viitorii șoferi

R: Din câte știu, ați demarat o campanie la nivel național: Drive Clean. Îmi puteți povesti mai multe despre aceasta?

R.D.: Exact! Este o campanie care a început în luna iulie, se adresează școlilor de șoferi. Încercăm să avem interacțiuni atât cu instructorii auto, cât și cu cei care doresc să obțină permis auto.

De asemenea, începând cu anul școlar 2023-2024, o vom dezvolta inclusiv la nivelul unităților școlare. Ne adresăm elevilor de clasa a XI-a și a XII-a, care doresc să obțină un permis de conducere.

Îi informăm cu privire la modificările legislative și aici ne referim în special la Legea Anastasia. Chiar zilele acestea am avut o primă activitate cu reprezentanții Consiliului Elevilor din municipiul București, alături de care am desfășurat activități la Academia Titi Aur, unde copiii au putut experimenta ce înseamnă să conduci cu viteză, ce înseamnă să conduci sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise, folosindu-se de ochelarii care disimulează vederea și le poate oferi această posibilitate de a experimenta și de a înțelege pe pielea lor ce se întâmplă, de fapt, atunci când te duci la o petrecere și poate că nu consumi alcool, dar poate că un prieten din grupul tău consumă și de ce nu trebuie să ne urcăm alături de el și nu trebuie să-l lăsăm pe el să conducă autoturismul.

R: Ca o concluzie, putem spune că, în România, situația nu a scăpat de sub control, din punct de vedere al consumului de droguri?

R.D.: Putem spune că în România, în acest moment, toate instituțiile statului, toate autoritățile locale, toate organizațiile neguvernamentale trebuie să colaborăm și împreună să reușim să creăm o rețea de siguranță pentru copiii noștri și pentru societatea în care trăim.

R: Vă mulțumesc!