Preşedintele american Donald Trump, întrebat într-o conferinţă de presă de către un jurnalist care este definiţia sa a unui ”armistiţiu”, a răspuns că aceasta variază în funcţie de regiunea din lume în care se aplică respectiva oprire temporară a luptelor, relatează AFP, potrivit news.ro.

Armistițiul

În Orientul Mijlociu, unde Statele Unite şi Israelulu au lansat un Război în Iran, la 28 februarie, ”un armistiţiu este atunci când continuăm să tragem, dar în mod mai moderat”, a adăugat Trump, provocând cîteva râsete în rândul asistenţei.

Un armistiţiu care a intrat în vigoare în aprilie între Statele Unite şi Iran este în mare respectat, însă un armistiţiu între Israel şi Liban este călcat în picioare în mod constant.

La 7 aprilie, Donald Trump anunţa efectiv pe reţeaua sa Truth Social un armistiţiu de două săptămâni cu Teheranul, care a intrat în vigoare la 8 aprilie, pe care l-a obţinut bazându-se pe o mediere pakistaneză.

Aliaţii părţilor au anunţat atunci că-l acceptă.

Israelul, care a anunţat că susţine atât armistiţiul, cât şi decizia americană de suspendare a atacurilor sale în Iran, a anunţat ttot atunci, cu toate acestea, că acest acord nu includea Libanul, unde vrea să aneantizeze mişcarea islamistă proiraniană Hezbollah.

Acest armistiţiu a fost prelungit – sine die – de către locatarul Casei Albe, la 21 aprilie.

După armistiţiul de la 8 aprilie între Statele Unite şi Iran, confruntările armate aproape că au încetat, cu unele excepţii rare.

Ele au fost reluate, însă, în ultimele zile, mai ales în zona Strâmtorii Ormuz, o cale maritimă strategică a hidrocarburilor, închisă de către Teheran.

Atacuri reciproce

De exemplu, Washingtonul şi Teheranul s-au atacat reciproc în noaptea de marţi spre miercuri şi s-au acuzat recoproc de încălcarea armistiţiului, tot mai fragil, care s-a soldat atunci cu un prim mort la Golful Persic de la încetarea ostilităţilor.

La rândul lor, spitale din Kuwait au primit aproximativ 60 de răniţi în urma unui atac iranian cu dronă împotriva unui aeroport în Kuwait, revendicat de către Gardienii Revoluţiei, armata de elită a regimului iranian, care s-a soldat tot cu un mort, a anunţat Ministerul kuwaitian al Sănătăţii.

Miercuri, Ierusalimul şi Beirutul au convenit – din nou – să ”pună în aplicare un armistiţiu” şi înfiinţarea unei ”zone pilot”, sub controlul armatei libaneze, potrivit unei declaraţii comune publicate după două zile de negocieri la Washington.

Acest acord este condiţionat de o ”oprire completă” a tirurilor Hezbollahului.

Doar câteva ore mai târziu, joi, Israelul a desfăşurat atacuri aeriene în sudul Libanului şi a anunţat că-şi ”rezervă dreptul” să atace Beirutul.

Forţa Interimară a ONU în Liban (FINUL) a anunţat joi că o Cască Albastră, un membru al său, a fost ucisă, iar alte două au fost rănite într-un atac, miercuri seara târziu.

O sursă în domeniul securităţii a declarat AFP că a fost atacată baza FINUL de la Ibl al Saqi.

Știai că a avea o fotografie tip buletin în bagaj te poate scoate din mai mult de o încurcătură atunci când călătorești? Deși poate părea un detaliu nesemnificativ, adevărul este că o imagine actualizată a feței tale îți poate ușura mult lucrurile în fața unor situații care i se pot întâmpla oricui în timpul unei călătorii.

Ia aminte, pentru că îți explicăm motivul pentru care ar trebui să ai mereu o fotografie tip buletin atunci când pleci la drum, scrie okdiario, citat de Mediafax.

Un detaliu minor care face diferența în bagaj

Fiind vară, sunt multe persoane care călătoresc în această perioadă către tot felul de destinații, așa că, dacă ești în plin proces de pregătire înainte de plecare, vrem să îți sugerăm ceva care nu ar trebui să mai lipsească niciodată din bagajul tău: o fotografie tip buletin.

Este important să te gândești la hainele pe care le vei lua, să nu uiți trusa de toaletă și toate accesoriile de care crezi că vei avea nevoie în călătorie, dar dacă adaugi și o fotografie tip buletin, aceasta te poate salva din situații care au fost explicate pe un cont de TikTok, unde acest sfat a devenit unul dintre cele mai vizualizate și distribuite.

Cum te salvează o poză de la pierderea zborului

Anita Hernández, cunoscută pe rețelele sociale drept „azul_mistico” ne recomandă să avem mereu o fotografie tip buletin în bagaj.

Un sfat bazat pe o experiență personală în care a fost la un pas să își piardă zborul, deoarece a avea la îndemână o fotografie ca cele pe care le facem pentru reînnoirea buletinului va fi esențial pentru a depăși situații neprevăzute precum pierderea documentelor, deteriorarea acestora sau chiar ruperea lor.

Soluția rapidă pentru pașaportul de urgență

În astfel de situații, există posibilitatea de a obține un pașaport de urgență la o secție de poliție aflată chiar în aeroport. Tânăra ne mai amintește că, în cazul în care te afli în străinătate, poți merge la un consulat sau la o ambasadă.

În ambele situații, este foarte probabil să ți se ceară o fotografie tip buletin ca parte a procedurii. „Având în vedere că este din ce în ce mai greu să găsești cabine foto, a avea o fotografie tip buletin poate face diferența între a prinde acel zbor sau nu”, explică tânăra.

Ea a povestit că nici ea nu a luat în calcul această măsură de precauție până când s-a confruntat cu acea situație concretă, pe care a reușit să o rezolve cu ajutorul unui prieten. „Din fericire, am găsit o fotografie veche în Drive și un bun prieten din Madrid a imprimat-o și mi-a adus-o la aeroport. De atunci le port mereu cu mine.”

Sezonul estival aduce un nout tip de regulă. Un grup de 11 state europene solicită oficial Bruxelles-ului înăsprirea drastică a regulilor de intrare în spațiul Schengen pentru cetățenii ruși, argumentând că aceștia nu ar trebui să se mai bucure de vacanțe pe plajele continentului în contextul geopolitic actual.

Fără ruși pe plajă

Conform Politico, apelul a fost inițiat de miniștrii din Cehia, Danemarca, Finlanda, Olanda, Polonia, Suedia, cele trei țări baltice, alături de Islanda și Norvegia.

Documentul a fost adresat direct șefului diplomației europene, Kaja Kallas, și comisarului european pentru afaceri interne, Magnus Brunner, notează presa rusă.

„Rușii nu ar trebui să se bronzeze pe plajele europene în timp ce războiul continuă”, susțin semnatarii inițiativei, care cer măsuri ferme înainte de vârful sezonului turistic.

Țările cu turism masiv refuză restricțiile

Statele din sudul Europei, unde turismul reprezintă un pilon economic major și care atrag un număr mare de vizitatori ruși, au refuzat să semneze documentul. Printre acestea se numără: Spania, Grecia, Italia și Franța.

În anul precedent, țările UE au eliberat peste 620.000 de vize pentru cetățenii ruși, dintre care aproximativ 175.000 au fost vize cu intrări multiple.

De cealaltă parte, Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova a catalogat în repetate rânduri aceste propuneri drept „discriminare”.

Ce poziție a adoptat România

România a adoptat o poziție similară cu cea a marilor destinații din sud și nu a semnat documentul care solicită interzicerea rușilor pe plajele europene.

Decizia a fost de neînțeles pentru unii analiști, având în vedere că litoralul românesc nu a fost niciodată o destinație de top pentru turiștii ruși, spre deosebire de stațiunile din Bulgaria sau Grecia.

Femeia care a ajuns la spital și a cărei casă a fost făcută praf de drona rusească a povestit prin ce a trecut împreună cu fiul ei de 14 ani. Aceasta povestește că tavanul se prăbușise, totul ardea și în mijlocul acestui haos ea se gândea doar cum să-și salveze copilul.

Femeia din Galați nu va uita niciodată acea noapte de groază când s-a trezit într-un adevărat infern.

„Ardea holul, era o flamă mare, nu știam cu ce să o asociez, se zguduia. Și am strigat. Am început să strig copilul. Știu că nu m-am auzit în urechi. I-am zis – Ieși afară! Știu că i-am repetat întruna: Ieși afară! Copilul nu venea. Molozul, nu știu cum să vă explic, tavanul, era așa, cu vârf. Nu înțelegeam ce curge, picături de bitum, cred.

Tavanul cred că deja căzuse, pentru că în momentul când eu m-am ridicat, de la zgomot, de la tot ce a fost, am sărit, efectiv, aproape în picioare. Și ardea holul, era o flamă mare, nu știam cu ce să o asociez, se zguduia… era o vibrație mai mare, nu știu, inițial am gândit că e cutremur, cutremur. Și zic, dar… de ce flamă? De ce arde holul?”, a povestit cu greu femeia pentru Digi24.

S-a gândit doar cum să-și salveze băiatul

Primul gând a fost la băiatul său, cum să-l salveze din acel haos deși nu înțelegea foarte bine ce se petrece. S-a luptat cu toată puterea pentru a-și salva băiatul din infern. A fost nevoită să meargă prin foc, dar nu a dat înapoi.

„Am început să strig copilul. În urechi nu mă auzeam bine, ca și cum… nici nu mă trezisem bine, încercam să strig, însă nu aveam voce. Am strigat până copilul mi-a răspuns. I-am zis – Ieși afară!

Îmi aduc aminte clar că am tras de ușă și nu s-a deschis, nu știu cum a intrat cheia atunci, dar a intrat. Și știu că era blocată de moloz. Atunci m-am speriat un pic. Am zis: ce fac, dacă nu deschid ușa? Am tras de ea până s-a deschis. Copilul nu venea. Molozul, nu știu cum să vă explic, tavanul, era așa, cu vârf! Și nu am putut să trec peste el. Am mers pe lângă, pentru că curgea. Nu înțelegeam ce curge, picături de bitum, cred.(…)

Pe lângă perete, pentru că copilul nu ieșea, spunea: nu pot, nu pot, nu pot! Și am zis: mă, trebuie să trec. Efectiv, l-am împins! Deci, l-am împins. El spunea că arde. Arde, ieși afară că nu… Și l-am împins, tot pe lângă perete, până l-am scos pe hol. Dar nu mai conta… pentru că am zis – cât o să mă ard, pe picioare? O să reușim!”, a mai povestit femeia.

Nu și-a închipuit că blocul fusese lovit de o dronă

A ajuns pe scara blocului de unde a sunat la pompieri. Abia când aceștia i-au găsit pe scara blocului a aflat ce se întâmplase. Nu s-a gândit nicio clipă că blocul fusese lovit de o dronă.

Acum femeia este internată în spital.

„Am tot repetat – copilul, copilul! Pentru că nu știam… El, săracul, îl auzeam, și îi repetam, venea din spatele meu, și spunea „mă doare”, zic „știu că te doare, coboară, coboară, că trebuie să ajungem!(…)

Când am văzut poza aia și cu cerul, fiind zi, pentru că s-a întâmplat noaptea, e… nu știu. Îmi spunea cineva „nu îmi vine să cred!”, a mai spus.

Impresionată de drama prin care a trecut familia, Romina Gingașu, soția moștenitorului imperiului Ferrari, i-a oferit un apartament.

Lidl extinde gama de promoții pentru a include fructe de sezon, legume de bază și pachete promoționale de tip „al doilea produs la preț redus”. Selecția variată transformă această perioadă într-o oportunitate excelentă pentru aprovizionarea gospodăriei.

Bananele costă acum 5,19 lei, după o reducere de 25% de la prețul inițial de 6,99 lei. Piersicile plate, apreciate pentru gustul dulce și ideale pentru deserturi de vară, au acum un preț redus cu 33%, costând 11,99 lei în loc de 17,99 lei. De asemenea, Merele Kanzi, renumite pentru gustul dulce-acrișor, costă acum 9,99 lei per caserolă sau 11,10 lei pe kilogram.

Citește și: Lidl testează reguli noi în parcările magazinelor. Șoferii care lasă mașina prea mult riscă o taxă de 36 de euro

Ce secrete ascund cărucioarele de la Lidl

Timp de peste două decenii, România a fost una dintre economiile cu cea mai rapidă convergență din Uniunea Europeană. PIB-ul pe locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare a crescut de la sub 30% din media UE27 la începutul anilor 2000 la circa 78% în 2025 (peste Croatia, Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia si Bulgaria, si la mica distanta de Polonia).

Salariile au crescut accelerat, consumul populației s-a extins puternic (consumul populatiei per capita la PPS in 2025 a ajuns la 93.5% din media UE27, peste 12 tari din UE), iar standardul de viață s-a apropiat vizibil de cel din Europa Occidentală. Pentru o perioadă lungă de timp, România a fost percepută drept una dintre poveștile de succes ale Europei Centrale și de Est, o economie capabilă să recupereze rapid decalajele față de Vest.

Modelul economic care a susținut creșterea din ultimii ani începe să își atingă limitele. Consumul nu mai este motorul economiei, care trebuie să se bazeze pe competitivitate, astfel că retailerii sunt nevoiţi să apeleze la toate mijloacele pentru a-şi menţine profiturile din ultimii ani. (Citește AICI mai multe detalii)

Serviciul Român de Informații (SRI) a emis un comunicat de presă prin care a răspuns acuzațiilor privind contractul de 196 de milioane de lei din programul SAFE dat DIGI SA pentru o platformă integrată de securitate cibernetică.

Digi România va realiza, în România, în cadrul pachetului SAFE, o platformă „integrată de tip LLM” pentru Serviciul Român de Informații, cu o valoare de 196 de milioane de euro.

Citește și : SRI pasează responsabilitatea către Mihai Jurca pentru contractul de 196 de milioane de euro acordat DIGI: „Întregul program SAFE se desfășoară sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului”

Într-un comunicat, SRI spune că are atribuții în domeniul securității cibernetice și conform strategiei de securitate cibernetică a României pentru perioada 2022- 2027, România și-a asumat dezvoltarea de „capabilități și mecanisme pentru a descuraja atacurile cibernetice care afectează societatea sau interesele naționale de securitate” și aplicarea tuturor măsurilor „proactive necesare, care au ca finalitate asigurarea rezilienței rețelelor și sistemelor informatice”.

SRI a mai afirmat că „utilizarea instrumentelor dezvoltate la nivelul UE pentru investiții în capacitățile industriale de apărare, în special prin intermediul achizițiilor publice comune, cum este programul SAFE, este una din direcțiile de acțiune stabilite prin „Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030””.

Potrivit comunicatului, în cadrul programului SAFE, „SRI are un rol principal în dezvoltarea componentei dedicate securității cibernetice și inteligenței artificiale, pentru proiectele instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională”

„Întregul program SAFE se desfășoară sub coordonarea Cancelariei Prim- Ministrului. Identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se realizează în cadrul Grupului de lucru interinstituțional coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, conform unei proceduri unitare, stabilite prin OUG nr. 62/2025. Selecția se fundamentează pe analiza răspunsurilor la solicitările de informații și pe aplicarea factorilor de evaluare prevăzuți de actul normativ. Lista furnizorilor selectați este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării”, mai anunță SRI.

Instituția mai atrage atenția că proiectul este derulat „conform Planului de investiții în industria de apărare a României, Plan aprobat de CSAT și care cuprinde inclusiv referiri la sumele alocate fiecărei instituții din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională cu atribuții în cadrul planului SAFE”.

În acest cadru, „Serviciul Român de Informații are calitatea de autoritate contractantă și beneficiar al proiectului, rolul instituției constând în implementarea contractului ulterior parcurgerii etapelor de selecție și validare prevăzute de lege”.

Serviciul punctează că decizia prin care contractul a fost acordat DIGI s-a făcut prin respectarea prevederilor legale: „Decizia privind operatorul economic contractat a fost adoptată cu respectarea integrală a legislației aplicabile programului SAFE, respectiv Regulamentul UE 2025/1.106, OUG nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului ”Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, dar și a legislației specifice din materia achizițiilor publice, Directiva 2009/81/CE, precum și OUG nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității.”

Mai mult, potrivit legii, pentru încheierea acestui contract „SRI a obținut aprobarea Parlamentului prin Comisiile reunite de apărare, ordine publică și siguranță națională.”

În privința platformei care va fi dezvoltată de DIGI, SRI afirmă că aceasta „răspunde unei nevoi reale și asumate de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică, într-un context de amenințări în creștere, iar realizarea integrală a proiectului pe teritoriul României contribuie la dezvoltarea competențelor tehnologice autohtone. Proiectul urmărește creșterea eficienței și a vitezei de reacție prin automatizarea unor procese complexe de analiză și investigare a incidentelor de securitate cibernetică, aspecte ce vor contribui la consolidarea protecției infrastructurilor critice și a instituțiilor publice, precum și la dezvoltarea unor capabilități naționale în domeniile inteligenței artificiale și securității cibernetice. Acesta va fi implementat etapizat pe o perioadă de patru ani.”

Acest lucru respectă clauza potrivit căreia „cel puțin 65% din companiile implicate în proiect să fie de pe teritoriul UE. Astfel, proiectul propus de România spre finanțare prin programul SAFE contribuie direct la dezvoltarea industriei europene de profil, prin consolidarea capabilităților naționale în domeniul securității cibernetice și inteligenței artificiale.”

Citește și : Mihai Jurca, omul de încredere al lui Bolojan, spune că SRI a decis atribuirea contractului SAFE de 196 milioane de euro către Digi

În finalul comunicatului, serviciul afirmă că „anumite elemente ale procedurii nu pot face obiectul comunicării publice” și reiterează că „își exercită atribuțiile cu respectarea cadrului legal și sub controlul autorităților competente, inclusiv al Parlamentului României.”